4,097 matches
-
ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil nu este cea care este înțeleasă. Cum toate artele și științele sunt despre cele care sunt înțelese, rezultă că toate științele sunt despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu se ocupă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil nu este cea care este înțeleasă. Cum toate artele și științele sunt despre cele care sunt înțelese, rezultă că toate științele sunt despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu se ocupă de astfel de lucruri, exceptând logică și metafizica. Cu toate acestea, obiectele sunt cunoscute prin [specii] în toate științele. Așadar, specia inteligibila este receptata în intelectul posibil drept cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu se ocupă de astfel de lucruri, exceptând logică și metafizica. Cu toate acestea, obiectele sunt cunoscute prin [specii] în toate științele. Așadar, specia inteligibila este receptata în intelectul posibil drept cea prin care înțelege, nu drept cea pe care [intelectul posibil] o înțelege, la fel cum specia culorii în ochi nu este cea care este văzută, ci cea prin care vedem. Însă ceea ce cunoaștem este natura însăși a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu se ocupă de astfel de lucruri, exceptând logică și metafizica. Cu toate acestea, obiectele sunt cunoscute prin [specii] în toate științele. Așadar, specia inteligibila este receptata în intelectul posibil drept cea prin care înțelege, nu drept cea pe care [intelectul posibil] o înțelege, la fel cum specia culorii în ochi nu este cea care este văzută, ci cea prin care vedem. Însă ceea ce cunoaștem este natura însăși a obiectelor care există în afara sufletului, la fel cum obiectele din afara sufletului sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intellectum ut quo intelligit intellectus (S. th., I, q. 85, a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afectări, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le întele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și în general orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Într-adevăr, Toma din Aquino pare a respinge aici o formă idealista tare a reprezentationalismului, si nu doctrina act-obiect. Altfel spus, Toma nu contrazice faptul că speciile pot fi cunoscute într un anumit mod, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per hoc quod est factus în actu per speciem visibilem. Unde species visibilis non se habet ut quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Același lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Deoarece pasajul citat da seama de cunoașterea intelectiva, nu îl voi analiza acum într-o manieră detaliată, urmând a reveni asupra lui în capitolul dedicat speciilor inteligibile. În orice caz, din moment ce există un astfel de termen care întărește argumentul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
species intelligibilis se habet ad intellectum, sicut species sensibilis ad sensum. Șed species sensibilis non est illud quod sentitur, șed magis id quo sensus sentit (S. th., I, q. 5, a. 2, s. c.). Din contră, specia inteligibila este pentru intelect ceea ce specia sensibilă [este] pentru simt. Dar specia sensibilă nu este ceea ce este simțit, ci mai curând cea prin care simțul simte. (ÎI.2.23.) [...] sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diferite, prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform tradiției medicale a vremii sale, în partea centrală a creierului a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cazul animalelor poartă denu mi rea de putere estimativa a vis aestimativa, care diferă de puterea cogitativa prin câteva aspecte: a) acționează asemenea unui instinct; b) nu este mișcata decât de acțiuni și de afectări; c) nu este unită cu intelectul, pentru simplul motiv că animalele nu au intelect; d) are o arie de acțiune mai restrânsă decât puterea cogitativa. Pentru a putea înțelege mai clar puterea cogitativa, ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
estimativa a vis aestimativa, care diferă de puterea cogitativa prin câteva aspecte: a) acționează asemenea unui instinct; b) nu este mișcata decât de acțiuni și de afectări; c) nu este unită cu intelectul, pentru simplul motiv că animalele nu au intelect; d) are o arie de acțiune mai restrânsă decât puterea cogitativa. Pentru a putea înțelege mai clar puterea cogitativa, ro lul și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și funcțiile ei în procesul cunoașterii umane descrise de Toma din Aquino, este nevoie să răspund la câteva întrebări: 1. Care este diferența dintre puterea cogitativa umană și puterea estimativa de la animale? 2. Care este legătura dintre puterea cogitativa și intelectul uman? 3. Cum anume cunoaște puterea cogitativa intențiile indi viduale și de ce mai poartă și denumirea de rațiune particulară? 4. Ce anume înseamnă cunoașterea individualelor care există sub o natură comună? Voi lua pe rând fiecare dintre aceste întrebări, pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Puterea cogitativa descoperă intențiile individuale, cele care nu pot fi percepute de simțurile externe, prin operația de comparare. Recunoașterea faptului că intențiile individuale stau sub o natură comună este o acțiune posibilă datorită faptului că puterea cogitativa este unită cu intelectul. Aceleași în tentii individuale, imperceptibile de către simțurile externe, sunt sesizate de animale prin acțiunea puterii estimative, care este, în fapt, instinctul natural, cel datorită căruia este recunoscut ceea ce este folositor sau dăunător, cel care face posibilă adaptarea la mediu. În
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cogitativa, care nu doar că percepe intențiile non-simtite (intentiones nonsensatae), ci le descoperă, comparându-le cu alte astfel de intenții, ca existând sub o natură comună. Acolo unde animalele au instinct, omul are o putere capabilă de recunoaștere unită cu intelectul; unde animalele sunt mișcate de acțiune sau de afectare, oamenii compară și recunosc. 3.2.2. Care sunt legăturile dintre puterea cogitativa și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natură comună. Acolo unde animalele au instinct, omul are o putere capabilă de recunoaștere unită cu intelectul; unde animalele sunt mișcate de acțiune sau de afectare, oamenii compară și recunosc. 3.2.2. Care sunt legăturile dintre puterea cogitativa și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția către tipul de relatie dintre simțuri și intelect și, în special, catre rolul mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această ecuație. Trebuie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de afectare, oamenii compară și recunosc. 3.2.2. Care sunt legăturile dintre puterea cogitativa și intelectul uman? Pentru a putea oferi un raspuns adecvat întrebării acestui subcapitol trebuie să îmi îndrept atenția către tipul de relatie dintre simțuri și intelect și, în special, catre rolul mediator pe care puterea cogitativa îl joacă în această ecuație. Trebuie precizat că, pentru Toma, toate puterile cognitive, fiind puteri cognitive ale unui singur individ, sunt unite. Altfel spus, actele cognitive realizate de puterile aferente
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puteri cognitive ale unui singur individ, sunt unite. Altfel spus, actele cognitive realizate de puterile aferente sunt unitare; în experiența actele perceptive, spre exemplu, ne apar ca fiind unitare și putem distinge între diferitele etape doar post factum prin întoarcerea intelectului asupra actelor cognitive sau, cum este cazul cărții de față, atunci când analizăm anatomia cunoașterii. Tocmai datorită acestei unități a actelor cognitive ar fi mai potrivită decât discuția despre „legătură“ sau „relația“ dintre puterea cogitativa și intelect, discuția despre tipul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
post factum prin întoarcerea intelectului asupra actelor cognitive sau, cum este cazul cărții de față, atunci când analizăm anatomia cunoașterii. Tocmai datorită acestei unități a actelor cognitive ar fi mai potrivită decât discuția despre „legătură“ sau „relația“ dintre puterea cogitativa și intelect, discuția despre tipul de „ordine“ care se instaurează între aceste puteri. George Klubetranz identifica Termenul de „ordine“ este mai potrivit acestui context decât termenul „relație“ patru tipuri de ordini care se stabilesc între puterile cognitive: ordinea cauzalității formale sau a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea mai înaltă, atinge [natură] superioară în partea ei inferioară; natură senzorială este unită într-un anumit mod cu rațiunea. Puterea cogitativa este o putere intermediară, este elemen tul cel mai înalt al părții senzoriale care atinge partea inferioară a intelectului. În Summa theologiae (I, q. 78, deoarece ordinea implică referință la un principiu, la intelect sau la origine. Pentru aceasta, a se vedea S. th. (I, q. 42, a. 3, co.): Respondeo dicendum quod ordo semper dicitur per comparationem ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un anumit mod cu rațiunea. Puterea cogitativa este o putere intermediară, este elemen tul cel mai înalt al părții senzoriale care atinge partea inferioară a intelectului. În Summa theologiae (I, q. 78, deoarece ordinea implică referință la un principiu, la intelect sau la origine. Pentru aceasta, a se vedea S. th. (I, q. 42, a. 3, co.): Respondeo dicendum quod ordo semper dicitur per comparationem ad aliquod principium. Unde sicut dicitur principium multipliciter, scilicet secundum situm, ut punctus, secundum intellectum, ut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dicitur ordo. În divinis autem dicitur principium secundum originem, absque prioritate, ut supra dictum est. Unde oportet ibi esse ordinem secundum originem, absque prioritate. a. 4, ad 5), Toma din Aquino vorbește despre faptul că uniunea dintre puterea cogitativa și intelect poate fi explicată că un soi de „inundare“ a refluentiam este termenul latinesc folosit. Intelectul inundă puterea cogitativa împrumutându-i ceva din cadrul lui conceptual. Această înțelegere a inundării că împrumut conceptual are ca suport interpretarea lui Robert Pasnau, pe care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Unde oportet ibi esse ordinem secundum originem, absque prioritate. a. 4, ad 5), Toma din Aquino vorbește despre faptul că uniunea dintre puterea cogitativa și intelect poate fi explicată că un soi de „inundare“ a refluentiam este termenul latinesc folosit. Intelectul inundă puterea cogitativa împrumutându-i ceva din cadrul lui conceptual. Această înțelegere a inundării că împrumut conceptual are ca suport interpretarea lui Robert Pasnau, pe care o găsesc plauzibilă și la care ader. Filozoful american spune că pentru a recunoaște „acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]