12,135 matches
-
ofițer în garnizoanele Cahul, Brăila și Panciu, iar din 1941 luptă pe Frontul de Răsărit; în 1943 și 1944 este instructor la Școala de Subofițeri din Radna. Trimis din nou pe front, cade prizonier în vara anului 1944 și este internat într-un lagăr militar sovietic, împreună cu Constantin Ciopraga, Laurențiu Fulga ș.a. În 1948 se întoarce în țară și lucrează pe diverse șantiere ca tehnician, normator, șef al serviciului de pază, iar din 1963 ca metodist la Biblioteca Regională Banat. Pensionat
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
ducea o politică de „barbarizare în masă”. Constatând ineficiența unei astfel de lupte, se axează pe promovarea spiritului ortodox, mai întâi în rubrica „Picături din apa vie”, apoi în articolele din „Sfarmă-Piatră” (1938-1941). Între 1939 și 1942 este mobilizat, apoi internat în lagărul de la Târgu Jiu, împreună cu alți scriitori și ziariști. După război renunță la activitatea publicistică în favoarea practicii religioase propriu-zise, se retrage la mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant al comuniunii
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Figura 3. Totuși, în prezent mulți pacienți în vârstă sunt tratați prin internări de durată (unele chiar de peste 30 de zile). Statisticile mondiale recente indică faptul ca aproximativ 10% din totalul internărilor, în toate spitalele, au fost reprezentate de vârstnici internați peste o luna de zile. În consecință, costurile sunt tot mai mari și crește necesarul de personal în spitale. Întrebările pe care și le pun cercetătorii sunt: · Ce noi concepte de îngrijire inovatoare ar trebui adoptate pentru această situație? · Ce
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
, D.[umitru] I. (2.IX.1895, București - 17.IV.1985, București), eseist și traducător. Este fiul Leliei (n. Nanu-Muscel) și al lui Ion M. Suchianu, profesor. Face cursul secundar la București și la Liceul Internat din Iași, secția modernă, absolvind în 1914. Urmează Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Își susține doctoratul în drept și științe politice și economice la Paris, în 1927. Magistrat (1926-1948), conferențiar la Catedra de istoria
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
jurnalismul: e redactor la ziarul „Credința” (1934-1936), secretar de redacție la „Tempo” (1936), în iunie 1937 editează, împreună cu Constantin Clonaru, gazeta „Lumea românească” (până în februarie 1939), din mai 1941 până în martie 1942 conduce „Revista română”. Pentru atitudinea sa antifascistă, este internat în 1943 în lagărul de la Târgu Jiu. După august 1944 va fi prezent frecvent în presa vremii („România liberă”, „Ultima oră”, „Scânteia” ș.a.), militând cu fervoare în serviciul Partidului Comunist Român, al cărui membru devine în 1945. Cu Desculț (1948
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
social, fiind esențiale pentru reușita în viață a individului. Două dintre cele mai recente teorii au fost formulate de Robert Sternberg și H. Gardner. Primul formulează ’’teoria triarhică a inteligenței’’, ce include inteligență analitică (cum relaționează individua cu lumea să internă), inteligență experențială (cum se conectează lumea internă a individului cu lumea externă, cum reacționează individul la situațiile noi) și inteligența contextuala (managementul situațiilor cotidiene). H. Gardner vorbește despre existența ’’inteligentelor multiple’’, teoria lui explicând că nu există oameni proști ci
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe asocierea alcoolism-agresivitate la un lot de 263 de pacienți dintr-un total de 1284 de bolnavi, bărbați, internați În perioada 1 I 31 VI 2003 În secția III acuți a Spitalului Clinic de Psihiatrie “ Socola” Iași. Cazurile au fost selectate după criteriul menționării diferitelor forme de conduite agresive În foile de observație clinică, ele reprezentînd 20,48 % din
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
-se la prima internare. În poziția secundă găsim tulburările afective depresii 12 cazuri (36,4%) , depresia cu forme ușoare și medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3 cazuri fiind cu depresie majoră, numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
să-l ducă la Îndeplinire. Conduita acordării primului ajutor psihiatric este impusă de gravitatea comportamentului autoagresiv. Subiecții au nevoie de supraveghere permanentă și tratament de specialitate. Pentru a Învinge opoziția lor la spitalizare vor fi folosite intervenții psihoterapeutice și medicamentoase. Internați În spital, pacienții vor fi supravegheați permanent, se vor prescrie antidepresive, neuroleptice, iar externarea lor se va face numai la dispariția durerii morale, ce constituie sursa pulsiunii suicidare. În studiul nostru, subiecții, care au comis o primă tentativă de suicid
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
siguranță „Pădureni - Grajduri”, județul Iași. Am Încercat să identificăm o serie de factori implicați În săvârșirea actelor homicidare, să facem o serie de corelații și unele considerații, cu privire la apariția acestora. Precizăm că, În momentul efectuării analizei, În spital se aflau internați un număr de 197 bolnavi psihic (spitalul având o capacitate de 220 de paturi), din care 10 bolnavi se aflau În situația finalizării formalităților juridice de externare. Așadar, am luat În considerare lotul de 187 de bolnavi care au rămas
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
statutului de bolnav psihic”). Instituționalizarea reprezintă izolarea care poate merge până la „ruptura” definitivă a bolnavului de propria sa familie și de grupul său social. În marea majoritate a cazurilor, instituționalizarea bolnavilor psihici, adaugă „bolii psihice” pentru care bolnavul a fost internat și nevroza de spitalizare, situație adesea greu de evitat, cu caracter represiv-conflictual, pe care acesta este obligat să o accepte, fără a avea dreptul să protesteze. Dincolo de aceste instituții totalitare (P. Sivadon, Ph. Rappard), noile metode terapeutice (psihofarmacologia, psihoterapiile individuale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordinii de stat, instituțiilor și chiar unor personalități politice. Trebuie să delimităm însă, în mod precis, structura și funcțiile acestei instituții psihiatrice represive. Avem de-a face cu două tipuri de structuri: Spitalele de psihiatrie închise, supravegheate, în care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin propaganda publică și acțiunile lor, se opun ordinii statului. Acest sistem de reprimare mascat sub eticheta „bolii psihice” este, incontestabil un grav atentat la drepturile fundamentale și libertățile omului, la libertatea de opinie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a declarat chiar că n-ar mai exista prizonieri politici. După douăzeci de ani de dictatură, populația pierduse speranța de a mai putea scăpa de comunism, iar represiunea se exercita mascat. Celor recalcitranți li se înscenau procese penale sau erau internați în spitale de psihiatrie. În anii ’80, începând degringolada economică și crescând tensiunea socială, a mai avut loc o acțiune menită să-i pună la punct pe intelectuali. E vorba despre așa-numitul scandal al „meditației transcendentale”. Un oarecare N.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a rămas o opincă în noroi și cu un picior încălțat și cu unul desculț am fugit... Am ajuns până la Focșani. Aci, un plutoner major m-a lăsat la familia lui, la Panciu, unde ne-am îmbolnăvit cu toții de tifos. Internat în spital, am avut parte de niște medici ruși și așa am scăpat. Deoarece o parte din familie a murit de tifos - de frică să nu mor și eu -, am plecat de la Panciu; am fugit la Nicorești. Aci m-am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; au fost condamnați 15 greviști la închisoare între 2 și 5 ani de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe de altă parte, să instaleze și să propage teama în rândul celor care ar mai fi avut curajul să se revolte împotriva autorităților. O altă variantă a vieții lui Dobre după august 1977 susține că acesta ar fi fost internat într-un azil psihiatric, unde a fost supus tratamentului de spălare a creierului pe care regimul comunist din România (după modelul sovietic) îl aplica disidenților și opozanților în poststalinism. Mai multe voci susțin că Dobre s-ar fi reîntors în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
închisoare. Am urcat pe masă, iar el a început să-și alinieze instrumentele. Îmi amintesc doar sunetul lor și apoi durerea cumplită ce a urmat.” (E.R., 48 de ani, casnică, ortodoxă nepracticantă) „Pentru a face un avort «curat» m-am internat în spital, prin intermediul unei cunoștințe, cu un diagnostic fals. A doua noapte după internare, doctorul cu care vorbisem, pe la ora 2, m-a chiuretat contra unei sume de bani ce era la nivelul a peste două salarii de-ale mele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
5 „Neștiind că sunt însărcinată, am luat un tratament pentru rinichi. Aflând despre sarcină, despre care nu știusem nici eu mai înainte, doctorul mi-a întrerupt tratamentul. Acasă, după un timp, au început niște hemoragii grozave, astfel că m-am internat în spital. A urmat o experiență îngrozitoare, pe care, dacă mi-ar fi povestit-o altcineva, n-aș fi crezut. Treceam pe la fiecare doctor ginecolog din spital la consult ca să vadă dacă încercasem să-mi întrerup sarcina. Mă interogau ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în activități care-i satisfac nevoile primare, devine robotul perfect”. A.N.: În comună ați făcut școala primară... N.I.: Da, în comuna natală am făcut școala primară. După cele patru clase am dat examen la Seminarul din Galați, unde era internat... A.N.: La internat la Seminar? Ați terminat Seminarul și apoi ați făcut liceul? N.I.: Da, la Seminarul din Galați. Nu m-am putut acomoda în internat, am vrut mereu să plec, dar n-am reușit decât după ani, când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și socială la nivel comunitar a familiilor sau copiilor aflați în dificultate sau a altor servicii de prevenire și combatere a acestor fenomene. Una dintre cele mai vulnerabile categorii de copii instituționalizați au fost copiii cu deficiențe severe care erau internați în fostele cămine‑spital. Începând cu anii ’90 s‑au făcut multe eforturi la nivel central și local pentru a dezvolta servicii comunitare alternative instituționalizării. Astfel, au fost dezvoltate forme și tipuri moderne de servicii sociale pentru familiile cu copii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
petrecând o perioadă și la Viena. Etapa bucureșteană îi oferă șansa contactului cu poezia lui Tudor Arghezi, dar și cu cea a suprarealiștilor români. Arghezi, Ion Barbu, Gellu Naum vor deveni modele importante ale experimentelor sale lirice. În 1943 este internat câteva luni în lagărul german de la Becicherecu Mic. Om al stângii, P. va deveni după război redactor-șef al revistelor „Libertatea literară” și „Lumina”, apărute la Vârșeț. Secretar general al Societății de Colaborare Culturală Iugoslavia - Franța, scriitorul leagă prietenii cu
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
Vaslui - 21.VI.1982, Iași), comparatist, critic și istoric literar. Este fiul Aspasiei (n. Pavelescu) și al lui Ioan G. Popa, învățător, și frate cu dramaturgul Victor Ion Popa. Urmează școala primară din Călmățui-Tecuci (1903-1907) și devine bursier al Liceului Internat din Iași (1907-1915). După absolvire, fiind elev la Școala Militară, participă ca voluntar la războiul din 1916-1918; avansat sublocotenent, ia parte la campaniile de la Mărășești și Oituz, fiind de trei ori decorat (1923, 1924 și 1931). Student al Facultății de
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
POPA, Victor Ion (29.VII.1895, Bârlad - 30.III.1946, București), dramaturg și prozator. Este fiul Aspasiei (n. Pavelescu) și al lui Ioan G. Popa, învățător. Comparatistul N. I. Popa este fratele său. În 1906 devine elev al Liceului Internat din Iași, dar după primele cinci clase se transferă la Liceul Național din același oraș, pe care îl va absolvi în 1914. Se înscrie la Facultatea de Drept, urmând, concomitent, și cursurile de arta actorului la Conservatorul de Muzică și
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
traducător. Este fiul Olgăi, fiica senatorului liberal Iordache Comoniță, moșier și arendaș, și al lui Dimitrie D. Petrescu, doctor în științe agricole la Paris. După două clase primare pregătite acasă (1899-1901) și două la Roman (1901-1903), începe gimnaziul la Liceul Internat din Iași (1903-1904), își continuă învățătura la Roman (1904-1907) și iarăși la Iași, la Liceul Național (1907-1910), cu ultima clasă în particular. Urmează Facultatea de Drept la Universitatea din Iași (1911-1914). Este codirector la revista „Hiena” (1919), redactor la „Adevărul
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]