4,572 matches
-
o cercetare care încearcă să demonstreze că teoria narativă este o sumă de instrumente flexibile de mare utilitate în analiza elementelor narative și pentru o gamă de mare diversitate a manifestărilor mediale. Studiul arată că un vocabular care nuanțează mecanica intrigii sau elementelor de caracterizare a personajului poate constitui un suport solid și pentru înțelegerea unui roman, și a unui spectacol de televiziune, și a unor benzi desenate, și a jocurilor video, filmelor, operei sau oricăror alte forme de narațiune. Studiul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ale războiului și diplomației. După moartea dictatorului Sylla, Caesar se apropie de Pompeius, fiind ales questor în anul 68 î.Hr. Popularitatea i-a crescut din ce în ce mai mult, dar a crescut și ambiția sa. De aceea s a implicat în disputele și intrigile de la Roma, dovedind reale calități de politician. Reușește să fie ales mare pontif în anul 64 î.Hr. Gruparea sa politică, partidul popularilor, devenea tot mai puternică. Devenit guvernator al provinciei Spania, Caesar și-a demonstrat calitățile de militar și de
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
lung. Călătorii au sosit la începutul lui 1275 în China, Marco Polo având pe atunci 21 de ani. El a stat la curtea marelui han Kublai sau Kubilai vreme de 17 ani, timp în care a deținut mai multe funcții. Intrigile de la curte și dorul de orașul gondolelor l-au determinat să se întoarcă în țara sa natală, în 1292, aducând cu el felurite comori și mesaje de la han către papă, regele Franței, al Angliei și alți regi. Marco Polo s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
parfum, sunt alți participanți reprezentați care devin personaje importante în textul narativ vizual al reclamei. O privire atentă în interiorul reclamei ne conduce către o lume reală, deoarece puterea de referențialitate este foarte mare. Dar dincolo de această asemănare, se construiește o intrigă narativa în care participanții interacționează. Această relaționare implicită se bazează pe ceea ce Frank Biocca (1991) numește legături semantice (legături contextuale, clasificatorii, opoziționale, cauzale, metaforice și ierarhice). Cele două scenarii ale reclamelor pentru Burberry London pentru femei și bărbați exploatează atât
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a crucii, C.-V. Tudor reinventează câteva metonimii postmoderne pentru suferințele Salvatorului. b) compoziția. Toate aceste puncte contradictorii care aparțin spațiului mental-sursă sunt dovada că se poate vorbi de o excentricitate (Arnheim [1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
student tomnatic, între cel trei sute de admiși din trei mii de candidați. În 1962 devenea membru de partid P.C.R., pe ntru ca în 1965 să fie exclus ca legionar, luptător împotriva U.R.S.S, (în 1941 1944) potrivnic regimului comunist. Intrigile din acele vremuri pot constitui subiectul unui roman, comentariile din volumul în cauză constituind un material credibil, de primă mărime. Și via ța a mers înainte ,cu lumini și umbre, până în 1976 când autorul no ta : ...Eram astfel pensionat cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1861-1922) publică monografia Shakespeare (1904) în care, printre altele, respinge ideea că Shakespeare își supune personajele unui destin conștient și inexorabil. Cordelia, spre exemplu, este un personaj anume născocit pentru situația dată, așa că o discuție pornind de la un personaj spre intrigă ar însemna răsturnarea înlănțuirii care a existat în mintea poetului". 1909 Primul film american cu Regele Lear, comprimat la zece minute; film 35 mm; NFA, în rolul titular și regie William Ronous. 1910 Filmul italian (de 17 minute) regizat de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
literatură universală. 1966 R. Elton în King Lear and the Gods (Regele Lear și zeii) discuta ideile religioase ale lui Shakespeare. În Regele Lear, Shakespeare este un sceptic mai mult decît un creștin. Elton se ocupă și de legătura dintre intrigă principala și cea secundară: "...des înlesnind expansiunea multiplicității, intrigă dublă vine în sprijinul unității și menține interesul prin alternarea diverselor personaje și întîmplări care oglindesc problemele centrale... Dintr-un punct de vedere... intrigă Gloucester da formă intrigii principale, producînd un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
the Gods (Regele Lear și zeii) discuta ideile religioase ale lui Shakespeare. În Regele Lear, Shakespeare este un sceptic mai mult decît un creștin. Elton se ocupă și de legătura dintre intrigă principala și cea secundară: "...des înlesnind expansiunea multiplicității, intrigă dublă vine în sprijinul unității și menține interesul prin alternarea diverselor personaje și întîmplări care oglindesc problemele centrale... Dintr-un punct de vedere... intrigă Gloucester da formă intrigii principale, producînd un efect evident alături de cel realizat prin obișnuită contrastare shakespeariana
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de legătura dintre intrigă principala și cea secundară: "...des înlesnind expansiunea multiplicității, intrigă dublă vine în sprijinul unității și menține interesul prin alternarea diverselor personaje și întîmplări care oglindesc problemele centrale... Dintr-un punct de vedere... intrigă Gloucester da formă intrigii principale, producînd un efect evident alături de cel realizat prin obișnuită contrastare shakespeariana a prozei și a versului". 1970 Filmul Regele Lear în regia lui Grigori Kozintsev, cu Yuri Yarvet în rolul titular. Muzică: Dimitri Șostacovici. Traducerea piesei: Boris Posternak. Despre
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cel mai mult de respectarea definiției tragediei dată de Aristotel, cu toate ca așa-numitele 'reguli' aristotelice nu șunt satisfăcute pe deplin. De exemplu, aici nu se observă o "unitate a acțiunii", și numai un naiv l-ar învinui pe Shakespeare pentru intrigă secundară avîndu-l pe Gloucester în centru, intrigă care a fost descrisă de critici în modul cel mai fericit drept o "intrigă-ecou". Acest apelativ se datorează faptului că Gloucester îi judeca pe Edmund și Edgar, fiii săi, într-un mod eronat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dată de Aristotel, cu toate ca așa-numitele 'reguli' aristotelice nu șunt satisfăcute pe deplin. De exemplu, aici nu se observă o "unitate a acțiunii", și numai un naiv l-ar învinui pe Shakespeare pentru intrigă secundară avîndu-l pe Gloucester în centru, intrigă care a fost descrisă de critici în modul cel mai fericit drept o "intrigă-ecou". Acest apelativ se datorează faptului că Gloucester îi judeca pe Edmund și Edgar, fiii săi, într-un mod eronat, așa cum face și Lear în cazul fetelor
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dihonie; în palate trădare; și legătura ruptă,-ntre tata și fiu. Ticălosul asta al meu se potrivește cu prevestirile: iată fiul împotriva tatălui. Regele se abate de la calea firească, iată tatăl împotriva copilului. Vremurile noastre cele bune s-au trecut. Intrigi, deșertăciune, trădare, si toate dezordinile ruinătoare ne urmăresc tulburîndu-ne pînă la mormînt. Găsește-l pe ticălosul ăla, Edmund, n-ai să pierzi nimic, fă-o cu toata grijă. Și nobilul și credinciosul Kent surghiunit; vină lui cinstea. E straniu. (Iese
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: Mă vei vești curînd? EDMUND: Te voi sluji în treaba asta. (Iese Edgar) Un tată prea credul și-un frate nobil, Din fire-așa departe-a face rău, Că nici nu-l bănuie: pe cinstea-i proastă A' mele intrigi călăresc ușor. Mi-e clar. Prin naștere de nu, prin minte s-am pămînt; Totul mi-e bun, de-l potrivesc cu ce-am în gînd. (Iese) SCENĂ 3 (Încăpere în palatul ducelui de Albany. Intra Goneril și Oswald) GONERIL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
moartea în suflet", deprins încă din copilărie să accepte viața "fără iluzie", ca pe o "scurtă traiectorie dintre cele două neante definitive". Și asta deoarece comportamentul personajului nu suferă alterări spectaculoase sub influența unor împrejurări exterioare: apariția bolii nu constituie "intriga" cărții ca și Întâmplări în irealitatea imediată, schimbând ce e de schimbat, Bizu se înscrie în categoria prozei de idei și de viziune, fără miză propriu-zis "epică". Altfel spus, "logica" romanului lovinescian este deductivă și finalistă, nu inductivă și cauzalistă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui conflict ireconciliabil și, cu voia autorului, melodramatic. După cum ne așteptam, Bizu trebuia să joace în melodramă rolul inocentului-victimă, al inadaptatului social, dar și al amantului mistic și pur, îndrăgostit de femeia ideală. Pentru a completa triunghiul și a dezvolta intriga, era necesară intrarea în scenă atât a femeii de care eroul să se îndrăgostească, cât și a personajului negativ, "ticălosul" cu gânduri rele. 1.7. Cherchez la femme Timid și lipsit de ambiție cum îl știm, Bizu caută mai întâi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe umăr și-l felicită mereu pentru diploma obținută la... Charlottenburg, și nu la Hohenheim (confuzia e voită, cu intenția de a diminua importanța acreditării academice ca atare). Deși aparent inofensiv, Lică joacă în plan narativ rolul de agent al intrigii, iar la nivelul întregului ciclu romanesc el este eroul negativ prin excelență, rivalul și persecutorul ascuns sub masca binefăcătorului (alt truc specific melodramei), care încearcă să-l manipuleze pe Bizu, modelându-i din umbră destinul. De pildă, atunci când Bizu se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
epică a unor acțiuni încurcate și chiar tenebroase (s. n.)"50. Într-adevăr, ca elemente de noutate tehnică se cuvin semnalate atât relativizarea perspectivei narative (episoadele sunt, am văzut, "depozitate în memoria fiecăruia"), cât și atribuirea unui rol mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
serie a eroului lovinescian cu suflet "facsimilat". Criticul explică "înnoirea tehnică" în termenii utilizați de Lovinescu însuși ("cel dintâi, Bizu, ținea mai mult de confesia ușor poetizată, cel de-al doilea de analiza pur cerebrală, ultimul ființând exclusiv pe ingeniozitatea intrigii"), motivând de ce Diana lasă impresia "unei regizate comedii, în jurul lui (Bizu, n.n.), cu scheme de oameni, cu năluci de fapte și cu neverosimil de naive încercări de mistificare. Căci toată comedia țesută împrejurul noii ipostaze a lui Bizu, de persoană
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deturnează, abil, scenariul previzibil al narațiunii după model realist, confiscându-i lui Lică dreptul la profunzime sau măcar la verosimilitate, pentru a-l distribui chiar din următorul capitol în vechiul său rol (cerut de logica melodramei), de simplu agent al intrigii, personaj negativ, fără alte nuanțe. Ca atare, după trecătorul moment de reverie inexplicabilă, comportamentul personajului redevine stereotip dovadă dialogul cu Bizu, derulat în aceeași manieră, de tachinerie amicală și de familiaritate vulgară, ce îi va fi adus de altfel lui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
După Ioan Holban, în Firu'n patru "autorul însuși pare a se supune acelei fatalități literare care guvernează destinul personajelor sale", pentru că "scrisoarea lui Anton Klentze inversează rolurile, autorul devenind personajul propriului său personaj". Drept urmare, "ideea personajului naște problematica și intriga romanului, iar senzația naratorului dezvăluie principiul său de construcție, unindu-i pe eu și el într-o făptură unică, stabilind adică valoarea implicării autorului în propria-i narațiune" (Ioan Holban, op. cit., p. 104). 42 Iată însemnarea din 3 oct. 1933
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fără nicio responsabilitate, nefiind interesați decât de cursele de cai -, existau multe neînțelegeri, căci nu se ocupau decât să se vorbească de rău unii pe alții, acuzându-se reciproc de fraude de tot felul, căutând tot timpul scandalul și, prin intrigi bine ticluite, contestând autoritatea asupra căreia tot ei conveniseră la un moment dat40. Florian Becescu însuși a fost acuzat în vara lui 1904 de unul dintre membrii Societății Studenților Români din Bruxelles, Rudăreanu, că și-ar fi însușit banii primiți
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor intrigi făcute de acest student în chestiune se repede tam ni șam asupra studentului Victor Eminescu, provocându-l, ca și asupra președintelui societăței. Grație calmului dlui Eminescu și a atitudinei energice a președintelui care pricepuse intenția individului Rudăreanu de a compromite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
administrația publică. Puține informații ni s-au păstrat despre încercările de înființare a unor societăți studențești la Bruxelles: am regăsit câteva mărturii despre două asemenea proiecte, dar și în aceste cazuri datele sunt lacunare. Dincolo de obiectivele specifice unor asemenea inițiative, intrigile ori conflictele din interiorul Societății Studenților Români din Bruxelles (cu deosebire de la Universitatea Liberă), înființată în 1904 de Florian Becescu ne-au dezvăluit niște fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. Pentru acuzele de fraudă, respectiv intrigile și contestațiile din asociație, vezi Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 41 Fortunie, Op. cît., p. 3. 42 Ibid. 43 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 211, Înștiințarea Asociației inginerilor și studenților români adresată Legația
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]