6,103 matches
-
În cunoașterea socială (În curricula academică a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală a societăților moderne; el se transformă astfel Într-un factor constrângător la nivel normativ și cognitiv
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vehicul pentru coordonarea intereselor constituenților. Din această perspectivă, este important modul În care teoria percepe actorii În analiză: nu doar ca indivizi sau grupuri ce dispun de putere economică manifestată pe piață, ci ca actori ale căror interese au valoare intrinsecă. Clasificarea intereselor este un proces cognitiv, dar și un act de putere așa cum arătam mai sus (Mihăilescu, 2004:49-51). Managementul devine procesul politic de echilibrare a intereselor diverse având responsabilitate față de toți constituenții, În mod egal, și nu doar față de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
furnizată de teoria schimbului social, Începând cu autori clasici precum Homans (1958), Emerson (1962) și Blau (1964) și continuând cu Coleman (1990) sau Molm și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca fiind produsul rezidual al interacțiunilor repetate, fiind caracteristica intrinsecă a relațiilor sociale. Controlul social este intern relațiilor sociale, nu este impus de mecanisme exterioare și este mai degrabă autocontrol. Schimburile repetate crează interdependențe care se susțin pe o combinație de obligații, așteptări, reputații și interese mutuale (Larson, 1992:98
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
administrative. Obiectivitatea funcției este totuși o aserțiune relativă. Searle, de pildă, accentuează caracterul social atribuit (construit) al funcției: ea există În virtutea unei intenționalități subiective care proiectează roluri sociale anumitor entități fizice sau simbolice. Acestea entități nu Îndeplinesc Într-un mod intrinsec vreo funcție, ci le sunt atribuite roluri de către societate Într-un proiect teleologic de ansamblu. Pentru o analiză mai profundă a temei, vezi Searle, 2000: 24 - 31. Prin ideologie Înțeleg, asemenea lui North (1990:23), „percepțiile subiective (modele, teorii) prin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
muncitoare, deși sursele sale de inspirație veneau preponderent din ideologiixe "„ideologie" de stânga. În toate cazurile, feminismul a cuprins și o puternică mișcare a lesbienelor. Unele feministexe "„feminist" ale valului II consideră chiar că lesbianismulxe "„lesbianismul" și feminismul se suprapun intrinsec. Adrienne Richxe "„Rich,Adrienne" (vezi Compulsory Heterosexuality șHeterosexualitateaxe "„Heterosexualitate" obligatorieț, 1983) expune mecanismele prin care dominația masculinăxe "„masculin" impune orientarea heterosexuală și consideră că orientarea lesbofilă caracterizează toate femeile, dar că ele nu sunt conștiente de aceasta din cauza configurării normalității
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la fel ca y”, formal xIy. Semnele variabile x și y sunt luate ca alternative fără niciun fel de presupunere în privința naturii<footnote Nu se va opera, așadar, nicio distincție de tipul celei impuse de von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
von Wright (1972), între preferințe intrinsece și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și preferințe extrinsece. În termenii autorului: „o preferință pentru x împotriva lui y este extrinsecă dacă poate fi oferit un motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se va discuta în termenii preferințelor morale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
motiv (necircular) pentru care x este preferat lui y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se va discuta în termenii preferințelor morale, estetice, economice, identificate de B. Hansson (1968). footnote> sau conținutului lor. Când spunem că „x este preferat slab lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
profesorului Adrian Miroiu, menționez că acești termeni nu implică crearea unor noi obiecte, așadar nu se încalcă principiul occamian al parcimonității. De asemenea, sintagma „acordare a decisivității” nu presupune o anumită concepție în privința drepturilor (una în care acestea nu sunt intrinseci indivizilor și se acordă, nu se recunosc). Proprietatea de a fi decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz tc "8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz " Aceasta
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Ce anume m-a determinat să acționez așa?” „Cum pot să obțin rezultatele pe care mi le propun?” ș.a. În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de forme ale motivației muncii, cum ar fi: motivație pozitivă și negativă, motivație intrinsecă și extrinsecă, motivație afectivă și cognitivă. Formele motivației grupează circumstanțele, modalitățile și mijloacele de natură diversă prin care organizația, respectiv conducerea organizației influențează și orientează comportamentul subordonaților. De exemplu, managerii au tendința de a observa și analiza motivația la locul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mai ales la nivel de popularizare, comportamentul este tratat ca o componentă a atitudinii, dar, din cele prezentate anterior, diferența dintre ele apare ca fiind foarte evidentă. Cu atitudinea interferează puternic, în schimb, intenția comportamentală, care este tot un parametru intrinsec conștiinței. Referindu-ne mai direct și de o manieră sintetică la raportul valori-atitudini-opinii, putem afirma că cele trei componente descriu stări caracteristice care diferă între ele după gradul de generalitate, centralitate (profunzime) și stabilitate, structurându-se într-un model ierarhic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cade mereu sub bănuiala că nu dezvăluie ceea ce vrea să dezvăluie. Deci nu că reproduce imperfect o realitate, ci că reproduce altceva decât crede ori pretinde cercetătorul că reproduce. Rezultatele obținute în urma unui „sondaj de opinie” sunt dependente, în afară de conținutul intrinsec al informației vizate, și de modalitatea de desfășurare a anchetei, de forma lexicală a întrebărilor, de activitatea operatorilor. Mai mult, nenumărate asemenea stări opinionale sau atitudinale ale subiectului nu există decât în și prin situația de interacțiune în care-l
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
când nu se cunosc bine valorile de la unul din capetele scalei, mai exact, când valorile foarte mari sau foarte mici sunt luate în număr mai redus decât se anticipa. Ca și în cazul precedent, distribuția, așa cum apare, are o valoare intrinsecă, însă pentru continuarea analizelor (de pildă, pentru a construi tabele de asociere) se cere ca frecvențele să nu fie apropiate de zero. 4. Validarea eșantionului se face prin compararea structurilor sale, după câteva variabile, cu structurile corespunzătoare din populație. Astfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că participarea la testare este voluntară, iar participanții înțeleg întreaga informație relevantă legată de testare. Primul pas îl reprezintă, așadar, educarea clientului, pentru ca acesta să poată lua o decizie informată. Decizia poate fi însă influențată de o serie de variabile intrinseci, de ordin psihologic (care vor fi detaliate mai târziu), precum și de variabile extrinseci, cum ar fi dorința de implicare a familiei, ce poate impune o presiune puternică, adesea încărcată emoțional, asupra individului. De exemplu, pot să apară divergențe între nevoia
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Îndeplinesc funcția de sopuri. Pentru elev, motivația reprezintă o condiție necesară succesului școlar. Dacă la Început, școlarul Învață din motive colaterale obiectului (motivație extrinsecă), cu timpul, prin educație, ajunge să lucreze din plăcere, din interese cognitive pentru obiectul respectiv (motivație intrinsecă). Din aceste motive cadrul didactic trebuie să fie preocupat de proiectarea și realizarea tuturor activităților didactice. Voi prezenta câteva din modalitățile de lucru care captează atenția, trezesc și mențin interesul pentru lecție, sporesc atractivitatea În vederea formării unei motivații pozitive, de
PERFORMANȚA ŞCOLARĂ – MOTIVAȚIE ŞI PERSPECTIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
crezând că urmez învățătura lui Machiavel în folosul patriei mele, m-am înhăitat cu niște spioni naziști, care vor s-o desființeze. Stima pe care omul curent o are despre un altul derivă integral din versiunea oficială, deloc din calitatea intrinsecă. Plantonul de la ușă nu vede în mine decât un condamnat și, de frică să nu calce consemnul superiorului, mă pândește cu îngrijorare. Dacă aș încerca să fug, m-ar lovi fără milă cu patul puștii. Nu face nici cea mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
accentuată a riboflavinei din alimentație duce la leziuni generalizate, caracterizate prin: cheiloză, glosodinie, blefaro-conjunctivită și ataxie a membrelor inferioare. Simptomele avitaminozei B2 sunt observate la indivizii policarențați. Riboflavina, ca atare, stimulează secreția de HCL a mucoasei gastrice și de factor intrinsec, iar în procesul vederii transformă indirect (prin intermediul coenzimelor la structurarea cărora participă) lungimile de undă scurte în lungimi de undă lungi, perceptibile, pentru care ochiul omenesc are o sensibilitate mai mare [Oeriu, 1974]. Surse vegetale: frunzele și florile de păducel
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
acidul folic, în absența acidului ascorbic, un puternic antioxidant, sunt contraindicate în dietă favorizând apariția și dezvoltarea tumorilor maligne și a leucemiilor, prin exces de sinteză a nucleotidelor purinice. De remarcat, că ciancobalamina nu se absoarbe în absența unui factor intrinsec (Castl), iar un rol important îl are HCL gastric (anemia pernicioasă se asociază cu gastrite atrofice etc.), important de reținut în aportul alimentar [Pîrvulescu, 2004], mai ales la cel din surse nevegetale. Tratamentul anemiilor în medicina tradițională se face asociind
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
în funcție de performanță) fie, că suntem adepții profilaxiei și educației ecologice (sanitare), atunci scopul final este unic, acela de a aduce într-un echilibru relativ matricea fundamentală a viului existențial, când în esență corpul info/energetic se află într-un balans intrinsec propriu vieții și/sau al unui mod firesc de 50 viețuire/supraviețuire (de adaptabilitate) și trebuie să rămână deopotrivă sub binefăcătoarea influență a înțelepciunii Naturii.
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
nu este o calitate ce decurge din simplul fapt de a fi uman în sensul biologic, ci este o valoare pe care o are omul, fiind capabil de a găndi și de a acționa pentru motive morale. Este o valoare intrinsecă, pentru că nu depinde de interesele persoanei, nu este o calitate care să poată fi dată și retrasă sau care să poată fi majorată sau restrănsă. Demnitatea umană arată valoarea, cinstea, meritele morale, gradul de prețuire ca și rangul atins de
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
patru categorii de bază ale sindroamelor algice: Durerea nociceptivă, viscerală sau somatică, derivă din stimularea nociceptivă a receptorilor. Se produce prin inflamație tisulară, deformări mecanice, distrucții și leziuni. Durerea neuropatică, de tip nevralgic rezultând din procese fiziopatologice, ce implică participarea intrinsecă a SNC. Durerea mixtă sau nespecifică are fie mecanisme mixte, fie criptogenetice. Din acest grup fac parte cefaleea recurentă și unele sindroame dureroase vasculare însoțite de altele vegetative. Tratamentul trebuie să fie precedat de o serie de investigații paraclinice și
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
concepte: sistem, mediu, autopoiesis, sens, comunicare etc. S-a inspirat din modelul cibernetic autopoietic construit de biologii Humberto Maturana și Francisco Varela. Astfel, societatea este compusă din sisteme care sunt autopoietice, adică se reproduc și se organizează conform unor principii intrinsece, fără a fi controlate din exterior (alopoietic). Aceste sisteme sunt organizaționale, interacționale sau funcționale. Acestea din urmă joacă un rol foarte important. Astfel, potrivit lui Luhmann, sistemele sunt în contact cu mediul care le înconjoară, preluând de la acesta elemente care asigură
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
este de a fi angajat o reflecție, care va provoca numeroase discuții pe trei mari linii teoretice, asupra naturii înseși a economicului: constatând că definiția "formală" a economiei în teoria clasică nu se aplică decât sistemului capitalist datorită logicii sale intrinsece (schimburile sunt subordonate unui calcul rațional), el îi opune o definiție "substantivă"5, în același timp empirică și mai globală. În fapt, el îi limitează exercițiul la sistemele economice non-capitaliste, renunțând la extinderea valorii critice a concluziilor. Acestea puteau fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]