6,649 matches
-
din urmă este legat de individ, este legea lui de finalitate. Argumentele lui Kant privind timpul ca intuiție a priori dovedesc, de fapt, că geneza lui nu are legătură cu datele experienței individului, ci, dimpotrivă, experiența este posibilă numai prin intuiția a priori a timpului; așa încât, el este condiție a experienței și nu invers. Calitățile timpului matematic (ale timpu-lui-abstracție amintit mai sus) sunt și calitățile timpului ca intuiție a priori (ale timpului kantian), socotește filosoful român. Amândouă sunt uniforme, omogene, infinite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are legătură cu datele experienței individului, ci, dimpotrivă, experiența este posibilă numai prin intuiția a priori a timpului; așa încât, el este condiție a experienței și nu invers. Calitățile timpului matematic (ale timpu-lui-abstracție amintit mai sus) sunt și calitățile timpului ca intuiție a priori (ale timpului kantian), socotește filosoful român. Amândouă sunt uniforme, omogene, infinite. Dar sunt astfel din temeiuri diferite: timpul matematic, pentru că transcende experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
matematic (ale timpu-lui-abstracție amintit mai sus) sunt și calitățile timpului ca intuiție a priori (ale timpului kantian), socotește filosoful român. Amândouă sunt uniforme, omogene, infinite. Dar sunt astfel din temeiuri diferite: timpul matematic, pentru că transcende experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omogene, infinite. Dar sunt astfel din temeiuri diferite: timpul matematic, pentru că transcende experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală mecanică, este timpul măsurătoarei matematice"168. În Estetica transcendentală a primei Critici, Kant prezintă timpul ca o intuiție pură a priori, formă a simțului intern, "condiția formală a priori a tuturor fenomenelor în genere"169. Timpul nu este obiectiv în sensul prezenței sale în afara subiectului, relativ la lucrul în sine, dar este obiectiv relativ la fenomen, adică prin raportare la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sens de "realitate", fie aceasta subiectivă. Totuși, dinspre filosofia transcendentală (care trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cum este posibilă matematica pură? Cum este posibilă fizica pură? Cum este posibilă metafizica în genere? Cum este posibilă metafizica știință?), timpul kantian, ca intuiție a priori, are sensuri care trimit la o "realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul pe care și-l propune C. Rădulescu-Motru în filosofia sa este sensibil diferit de cel kantian
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
destinul personalist-energetic, dar este asemenea timpului matematic despre care vorbește C. Rădulescu-Motru, timp folosit pentru măsurare, spune el, de științele fizico-chimice. Filosoful român nu neagă timpul-instrument, dar, în manieră bergsoniană, îl consideră inautentic (ne-real). Poate că și ideea condiționării intuiției timpului de către intuiția destinului are un anume accent kantian, o legătură cu timpul-condiție a priori a intuiției empirice. Totuși, distanța dintre aceste două idei este suficient de mare pentru a limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este asemenea timpului matematic despre care vorbește C. Rădulescu-Motru, timp folosit pentru măsurare, spune el, de științele fizico-chimice. Filosoful român nu neagă timpul-instrument, dar, în manieră bergsoniană, îl consideră inautentic (ne-real). Poate că și ideea condiționării intuiției timpului de către intuiția destinului are un anume accent kantian, o legătură cu timpul-condiție a priori a intuiției empirice. Totuși, distanța dintre aceste două idei este suficient de mare pentru a limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate, chiar și în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el, de științele fizico-chimice. Filosoful român nu neagă timpul-instrument, dar, în manieră bergsoniană, îl consideră inautentic (ne-real). Poate că și ideea condiționării intuiției timpului de către intuiția destinului are un anume accent kantian, o legătură cu timpul-condiție a priori a intuiției empirice. Totuși, distanța dintre aceste două idei este suficient de mare pentru a limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate, chiar și în condițiile unei interpretări mai "libere" a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Intuiția destinului are o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a priori a intuiției empirice. Totuși, distanța dintre aceste două idei este suficient de mare pentru a limita curajul unei speculații prin care ele să fie apropiate, chiar și în condițiile unei interpretări mai "libere" a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Intuiția destinului are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei interpretări mai "libere" a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Intuiția destinului are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată fiind această poziție, să zăbovim acum asupra factorilor care alcătuiesc, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, conținutul intuiției destinului. Pentru că problema pe care o avem în vedere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Intuiția destinului are o poziție cheie în conștientizarea determinărilor sufletești și, prin urmare, pentru actul de a educa individul în sensul destinului propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată fiind această poziție, să zăbovim acum asupra factorilor care alcătuiesc, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, conținutul intuiției destinului. Pentru că problema pe care o avem în vedere este aceea a relației dintre finalitate, pe de o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
propriu și chiar al vocației. Ea se află între intuiția duratei (conștientizarea unei trăiri, fie aceasta organică) și intuiția timpului (conștientizarea desfășurării ritmice a fenomenelor). Dată fiind această poziție, să zăbovim acum asupra factorilor care alcătuiesc, potrivit lui C. Rădulescu-Motru, conținutul intuiției destinului. Pentru că problema pe care o avem în vedere este aceea a relației dintre finalitate, pe de o parte, și timp și destin, pe de alta, vom urmări și sensurile negării prin destin a valabilității absolute a determinismului cauzal și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și destin, pe de alta, vom urmări și sensurile negării prin destin a valabilității absolute a determinismului cauzal și ale afirmării determinismului prin finalitate ca ordine a lumii; dar numai în spațiul de semnificație a acestor factori. Primul factor al intuiției destinului este afirmarea valorii omului și a grupului social. Acesta are rolul de a delimita o zonă a universului, un orizont, care cuprinde o existență specifică, supraordonată valoric celorlalte ființări (datorită reconfigurării culturale a spațiului natural); este vorba despre orizontul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmarea valorii omului și a grupului social. Acesta are rolul de a delimita o zonă a universului, un orizont, care cuprinde o existență specifică, supraordonată valoric celorlalte ființări (datorită reconfigurării culturale a spațiului natural); este vorba despre orizontul istoriei. Prin intuiția destinului, decupăm din "realitate" istoria, recunoscân-du-i omului "înălțarea deasupra naturii". Și nu doar atât: individul sau comunitatea își confirmă identitatea de sine și îndreptățirea existențială, căci "cine se simte cu un destin, nu aleargă să se convingă dacă acest destin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
destin, nu aleargă să se convingă dacă acest destin este sau nu adevărat; el trăiește în destinul său, cum trăiește în carnea și oasele sale"172. Spațiul uman astfel determinat pare a fi izolat de natură. Al doilea factor al intuiției destinului este "dinamica ireversibilului"; idee de influență bergsoniană, dătătoare de sens pentru decuparea umanului din totul existenței. Ireversibilitatea cursului vieții omenești o va diferenția pe aceasta de ordinea naturii, caracterizată și prin repetabilitatea fenomenelor. Cauzalitatea, aparținând ordinii naturale, poate întoarce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
plan strict natural limitat la fenomenele cauzale fără importanță în evoluția universală; apoi, chiar în planul fenomenelor nodale ale evoluției universale, atât cât nu operăm cu categoria finalității, cât privim aceste fenomene prin ele însele. "Dinamica ireversibilului", ca factor al intuiției destinului, semnifică hotarele determinismului prin cauzalitate și extinderea finalității la ordinea naturii pentru ca finalitatea să legifereze ca principiu al evoluției totale a universului. Astfel, destinul este plasat în orizontul vieții, cauzalitatea în cel mecanic, iar finalitatea (însemnând acum și ireversibilitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii pentru ca finalitatea să legifereze ca principiu al evoluției totale a universului. Astfel, destinul este plasat în orizontul vieții, cauzalitatea în cel mecanic, iar finalitatea (însemnând acum și ireversibilitate) în orizontul existenței-ca-energie (al naturii și culturii). Al treilea factor al intuiției destinului este stringența cu care destinul "se impune conștiinței". Destinul apare acum ca determinant al existenței omenești individuale sau colective, ca "presimțire" și anticipare a rostului propriu; iar presimțirea și anticiparea sunt întemeiate rațional. Evidența faptului destinului, care, uneori, este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este omis de conștiință tocmai pentru că este fapt primar, orientează mișcările în orizont uman. Dar el se impune conștiinței și aceasta înseamnă că el reglează conștientizările, că intervine în determinarea cunoașterii (conștiința fiind "organul" cunoașterii), asemănător modului în care intervine intuiția a priori a timpului, potrivit lui Kant. Desigur, C. Rădulescu-Motru nu merge până acolo încât să afirme statutul a priori al destinului. Impunându-se conștiinței ca un fapt subiectiv, destinul creează un spațiu de autonomie pentru conștiința însăși (de fapt, pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acolo încât să afirme statutul a priori al destinului. Impunându-se conștiinței ca un fapt subiectiv, destinul creează un spațiu de autonomie pentru conștiința însăși (de fapt, pentru fenomenul uman), un spațiu care o separă relativ de natură. Determinând însă intuiția timpului și, indirect, conceptul timpului care pune în ordine natura, adică domeniul fenomenelor mecanice supuse cauzalității -, intuiția destinului deschide acest spațiu către natură, iar prin aceasta lumea capătă unitate. Al patrulea factor al intuiției destinului este reprezentat de faptul că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
creează un spațiu de autonomie pentru conștiința însăși (de fapt, pentru fenomenul uman), un spațiu care o separă relativ de natură. Determinând însă intuiția timpului și, indirect, conceptul timpului care pune în ordine natura, adică domeniul fenomenelor mecanice supuse cauzalității -, intuiția destinului deschide acest spațiu către natură, iar prin aceasta lumea capătă unitate. Al patrulea factor al intuiției destinului este reprezentat de faptul că intuiția destinului este "mistică". Termenul "mistic" desemnează, în acest context, actul absolut subiectiv și "natural", care nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
separă relativ de natură. Determinând însă intuiția timpului și, indirect, conceptul timpului care pune în ordine natura, adică domeniul fenomenelor mecanice supuse cauzalității -, intuiția destinului deschide acest spațiu către natură, iar prin aceasta lumea capătă unitate. Al patrulea factor al intuiției destinului este reprezentat de faptul că intuiția destinului este "mistică". Termenul "mistic" desemnează, în acest context, actul absolut subiectiv și "natural", care nu poate fi supus ameliorării prin educație sau prin alte intervenții ce au ca sursă socialul; este vorba
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
timpului și, indirect, conceptul timpului care pune în ordine natura, adică domeniul fenomenelor mecanice supuse cauzalității -, intuiția destinului deschide acest spațiu către natură, iar prin aceasta lumea capătă unitate. Al patrulea factor al intuiției destinului este reprezentat de faptul că intuiția destinului este "mistică". Termenul "mistic" desemnează, în acest context, actul absolut subiectiv și "natural", care nu poate fi supus ameliorării prin educație sau prin alte intervenții ce au ca sursă socialul; este vorba despre un fapt al fondului intim subiectiv
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un sens apropiat de cel în care Lévy-Bruhl înțelege "experiența mistică", anume ca acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său; faptele de experiență au semnificația unor simple asociații subiective.) Prin această idee, legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]