2,638 matches
-
În primul caz) și respectiv . Demonstrație: Fie . Notăm (partea Întreagă a lui α). Presupunând că , se determină: Dacă α este rațional, atunci toți rn sunt raționali și În acest caz există , așa Încât . Dacă α este irațional, atunci toți rn sunt iraționali, altfel spus procedeul anterior este infinit. În acest caz , așadar Unicitatea se demonstrează ușor, procedând prin „reducere la absurd”. Observație: i) Pentru cazul finit (α ∈ Q) se recunoaște, În procedeul descris În demonstrație, algoritmul lui Euclid. ii) Pentru numere iraționale
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
iraționali, altfel spus procedeul anterior este infinit. În acest caz , așadar Unicitatea se demonstrează ușor, procedând prin „reducere la absurd”. Observație: i) Pentru cazul finit (α ∈ Q) se recunoaște, În procedeul descris În demonstrație, algoritmul lui Euclid. ii) Pentru numere iraționale se pot găsi metode specifice, de exemplu Aproximarea numerelor reale prin numere raționale. Existența și dezvoltarea societății omenești nu poate fi concepută fără posibilitatea omului de a număra elementele unei mulțimi și a măsura lungimi, arii, volume și alte mărimi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
acestor numere În fracție continuă (până la un anumit element). În acest sens, vom prezenta, pe scurt, trei probleme: Aproximarea numărului π. Se știe că raportul dintre lungimea unui cerc și diametrul cercului este o constantă π care este un număr irațional. Pentru aproximarea lui π, Arhimede a propus valoarea 7 22 (care ne dă π cu 2 zecimale exacte). Construcția unui angrenaj de două roti dințate pentru care raportul vitezelor lor unghiulare să fie egal cu un număr real dat a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costică VOINEA-AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93108]
-
duce, în ultimă instanță, la pierderea încrederii"233 proverbiale, nu-i așa, a americanilor în propriile forțe. Argumentul refutativ, pe de altă parte, îi aduce în atenție, desigur, pe oponenții războiului, pe care Nixon îi caracterizează, fără ezitare, drept "minoritate irațională, care are pretenția ca astfel de chestiuni să se decidă în stradă, în timp ce administrația aleasă (de popor - adăugirea mea) - congresul și președintele - aleg să decidă politic prin mijloace constituționale ordonate"234. Atacul lui Nixon asupra oponenților săi - descriși, elocvent, prin intermediul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de iraționalism, să își amendeze teoria, cel puțin într-o privință esențială: viziunea transformatoare a lui Hitler "este, într-adevăr, irațională, însă se desfășoară sub sloganul "Rațiunii""380. Mai mult, remarcă Burke, "cultul său (i. e., al lui Hitler - n. a.) al războiului s-a dezvoltat "în numele" umilinței, dragostei și păcii"381. Dacă judecăm "cantitativ" discursul lui Hitler din Mein Kampf, atestă criticul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ceea ce am constatat, pe parcursul analizei retoricii lui Reagan și a răspunsurilor publicului său este faptul că cele două paradigme "pot fi distincte și incomensurabile"632. Nu trebuie să înțelegem, din aceasta, cum că paradigma narativă ar fi, în vreun fel, irațională, însă caracterul distinct al celor două perspective rămâne, zice Lewis, o concluzie a analizei sale. Reagan, președintele, ascultat aproape un deceniu cu admirație și consimțământ, oferă o ilustrare extrem de prețioasă a unor "forme de înțelegere"633 alternative cu ajutorul cărora ne
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
convingerea că "puterea care se exercită în termeni de lege și drept suveran transformă sau [...] naturalizează relația socială: ea devine norma, în timp ce discursul corelat cu menținerea sa va fi "normal""731. Prin urmare, orice provocare la adresa sa devine anormală și irațională, de unde rezultă un adevărat "stigmat" ce planează asupra agenților schimbării, chiar dacă aceștia acționează în contextul limitelor "ordinii puterii"732. Puterea, prin urmare, nu poate fi calificată drept "posesiune sau conținut"733, ci, pur și simplu, ea reprezintă "o parte integrală
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
patimi. Sf. Maxim Mărturisitorul spune: „Altceva este lucrul, altceva este înțelesul lui și altceva patima. Lucrul este de pildă, bărbat, femeie, aur ș.a.m.d. înțelesul este reprezentarea simplă a ceva din cele de mai sus.” Iar patima este afecțiunea irațională sau ura fără judecată a ceva din cele mai înainte: „înțeles pătimaș este gândul compus din patimă și din înțeles. Să despărțim patima de înțeles și rămâne gândul simplu. Și o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă vrem.” „Iubirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împreună, foamea, frigul, uneori întunericul, de multe ori singurătatea. Oare nu el este cel responsabil de ceea ce trăiește, nu comportamentul său bizar întreținut de un continuu și febril discurs monologal, îl proiectează în plin absurd? Deciziile lui sunt abrupte, profund iraționale, modul său de a-și administra puținii bani este revoltător. Își amanetează ultimele lucrușoare și cu banii obținuți se ține de pozne. Oare nu tocmai această predispoziție a intelectualului de a sta îndelung de vorbă doar cu sine, fără a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
singurul moment când moartea îl tulbură venind prea aproape de el. Moartea copiilor lui nu pare să-l tulbure atât. În timp ce soția lui e înnebunită de durere, el vede curmarea vieții lor ca ținând de voința lui Dumnezeu. Era atât de irațională, se plânge el peste ani. Nici starea gravă a soției sale nu o bagă de seamă, dar când vede că sfârșitul nu e departe, se întreabă totuși ceva cu privire la sufletul ei. Una din fete îi răspunde ca și cum ar fi vrut
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și de ce am început să-mi fac semnul crucii cu mâna amorțită. Nu mă mai recunoșteam pe mine însumi., făceam necontenit semnul acela pe care îl urâsem toată viața. De ce? Nu știam.” (p.117) Trăirea mistică a lui Hristos e irațională, inexplicabilă, e dincolo de categoriile intelectului ori ale sensibilității deși aposteriori tot în acestea se înghesuie experiența pentru a fi comunicată și celorlalți. Toate convingerile lui sunt spulberate de această întâlnire de dincolo de simțuri și intelect. El nu credea că cineva
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la fel, un act minor, neînsemnat, perfect scuzabil. Cineva a invocat și argumentul că G. Călinescu ne-a... făcut deștepți pe toți (ceea ce, în treacăt fie spus, am contesta, măcar în cazul... nostru personal). Substratul acestei atitudini clemente, profund afective, iraționale și total indiferente, de fapt, la aspectul civic și ideologic al problemei este falsa teorie a geniului căruia i se iartă tot. Fiindcă istoria literară sau artistică uită faptele omului (adesea reprobabile) și nu reține decât opera. Ceea ce este perfect
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acesta interior în afara noastră. Cum am putea fi creatori în Istorie, noi, câteva zeci de milioane de dezechilibrați?" este o rezumare abruptă a uneia din temele majore ale Mitului eternei reîntoarceri 76: "atunci când istoria se dezvăluie, periodic, ca spațiu al iraționalului și ca forță a terorii, omul modern, acest "dezechilibrat" se găsește cufundat în absurd și rămâne lipsit de mijloace de apărare. Și totuși, "teroarea istoriei" nu e un fapt nou, iar omul societăților premoderne știa să-i facă față" învestind
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
A al irealului 113, al ființei cu neființa. Alegerea unui pictor și a unui arheolog, ca martori la această situație- limită nu este întâmplătoare. În primul rând, pentru că sunt "sceptici prin cultură și raționali (...) capabili prin cultură să primească "concretul irațional" și să speculeze în jurul lui"114, iar în al doilea rând prin vocația lor: pictorul este cel care vede altfel, vrea să o picteze pe Christina, așa cum o vede el, "așa cum știu eu, iar nu să fac o copie"115
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Interpretarea" folclorului este, în opinia lui Eliade, o operație sterilă și frivolă, ca și căutarea de simboluri și eroi, deoarece în inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Izvorul viu care alimentează producția folclorică este "prezența fantastică", "o experiență irațională, alimentată veacuri de-a rândul de o anumită viață asociată"539. Ceea ce se imită din producția populară nu sunt formele, expresiile, realizările, ci tehnica
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
simboluri și eroi, deoarece în inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Izvorul viu care alimentează producția folclorică este "prezența fantastică", "o experiență irațională, alimentată veacuri de-a rândul de o anumită viață asociată"539. Ceea ce se imită din producția populară nu sunt formele, expresiile, realizările, ci tehnica și izvorul 540 - gestul, tehnica prin care au fost realizate aceste creații. Simpla desfășurare dramatică a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Teme folklorice și creație artistică: "interpretarea" folclorului este o operație sterilă și frivolă, ca și căutarea de simboluri și eroi. În inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
iunie/2007. Olinescu, Marcel, Mitologie românească, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2004. Oltean, Ștefan, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj, 2003. Oltean, Ștefan, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nimic, dobândesc un sens profund. Ele exprimă misterul lui Dumnezeu, fără a-i epuiza conținutul transcendent în definiții raționale. "Toate reacțiunile gândirii dogmatice reprezintă tot atâtea eforturi de a salva misterul ca atare și de a-l capta prin elemente iraționale"75. "Contradicția, antinomia logică și alte operații complementare de aceeași natură devin pentru metafizica creștină... mijloace esențiale de a da misterului toată adâncimea și tot relieful ce-i aparțin"76. Am văzut mai sus că Blaga s-a delimitat de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plan de intelectualitate, ferindu-l astfel de interpretări iraționaliste. Datorită structurii nelogice, unii filosofi au gândit dogmele ca o jertfire sau suprimare a intelectului și le-au plasat în zona credinței. Dogmele ar fi revelații divine, livrate pentru o acceptare irațională. Altoirea gândirii dogmatice pe credință, spune Lucian Blaga, a dus dogmele într-o stare de rigiditate și imuabilitate totală. El își propune să le privească în afara acestui context religios, urmărindu-le ca modalități de a gândi, ca articulații ale gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost Iosif Brucăr, care îl interpreta, însă, pe Blaga în orizontul pozitivismului și al fenomenologiei 104. Pentru acesta, preocuparea blagiană pentru mister s-ar situa în prelungirea eșecului pozitivismului meyersonian de a raționaliza complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia ca obiect de studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre misticismul lui Blaga voi discuta într-una
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre misticismul lui Blaga voi discuta într-una din secțiunile capitolului următor. În privința acuzei de iraționalism, voi încerca să judec lucrurile acum. Este adevărat că obiectul ecstaziei intelectului este de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului ecstatic nu este irațională decât într-un sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest lucru 105, aceasta fiind și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului ecstatic nu este irațională decât într-un sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107. Dar aceasta nu înseamnă o desființare a raționalității, un antiraționalism. El vrea să cuprindă iraționalul fără să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]