2,421 matches
-
de imoralitate, iar comedia O noapte furtunoasa calificată drept o „piesă de scandal”, plină de obscenități. Nedreaptă critică s-a reluat în „L’Indépendance roumaine” (1884). Gazetarul, care prețuia teatrul eroic și susținea cultul ideilor nobile, al „înălțării sufletului”, era iritat de ironia lui Caragiale față de „cele sfinte”, de scepticismul dramaturgului care nu aducea în scenă nici un personaj cinstit. O singură figură îi apărea aureolata de idealitate, cea a lui Rica Venturiano, deși, se pare, Caragiale îl imortalizase în personajul sau
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
jucată în același an la Viena), legenda românească a fost turnată „sub forma armonioasă a unei tragedii” (E. Lovinescu), în care substanța autohtonă este preluată abia în ultimul act. Libertatea cu care a fost tratat motivul jertfei creației l-a iritat pe B. Delavrancea. Autoarea însă n-a voit să fie întru totul fidelă motivului românesc, ea concepându-l, spre exemplu, pe domnitorul Neagoe ca pe un Othello crud și aducând în scenă un grec, Kir Dimitri, care este respins de
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
în calea locomoției; a fi înfometat; a fi privit insistent de alte persoane; vederea și mirosul excrementelor, sângelui, puroiului, substanțelor putride, măruntaielor de animale etc. A satisface nu înseamnă însă a oferi plăceri senzoriale, la fel cum și nici a irita nu înseamnă a provoca dureri. În legătură cu cea din urmă există unele confuzii. Durerea poate fi provocată de un stimul care nu este obligatoriu iritant; și nu toți stimulii iritanți sunt dureroși. Cu plăcerea, lucrurile stau ușor diferit. Plăcerea ca satisfacție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a instinctului de autoconservare și de competiție intraspecifică. Dar este o conduită generală, existentă la toate speciile. Așadar, este naturală și obiectivă, ca și celelalte. Astfel încât operația reușită (successful operation) poate fi definită drept „ceea ce în mod fundamental satisface sau irită” (what will originaly satisfy and annoy)2. 1.4. Legea pregătiriitc "1.4. Legea pregătirii" Teoria „operației reușite” i-a permis lui Thorndike să enunțe „legea pregătirii” (Law of Readiness). Este una dintre acele contribuții științifice strălucite pe care el
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
îl face în termeni de «ego» sau de «libido» crescut și nici nu putem spune că activitățile sale sunt o expresie a instinctului de conservare” (Guthrie, 1938, capitolul „Motives”, p. 92). Guthrie s-a amuzat, dar s-a arătat și iritat față de teoriile simplificatoare sau sofisticate ale vremii sale. Textul de mai sus este un atac virulent la adresa psihanaliștilor și a biologizanților. În cartea dedicată conflictelor umane i-a repudiat însă și pe „făuritorii de liste” - care se străduiau să inventarieze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ispașului vitelor rătăcinde și cu aceasta s-a desființat existența taxatorilor, care au fost cauza multor abuzuri. În Moldova exista un abuz „suis generis" din partea orândarilor, în mare parte evrei. Administrația temporală rusă, știind până la ce grad sătenii moldoveni sunt iritați cu jafurile acestor oameni, care își făceau gheșefturile sub patronagiul funcționarilor de pe la sate, au profitat de o veche anaforă a Hospodarului Ipsilante, în care se interzicea evreilor ținerea orânduielilor pe la sate, imediat au și pus-o în lucrare, în toată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitorii casei pot să nu fie ființe umane ci făpturi demonice: "O anumită tulburare puse stăpânire pe mine și, din când în când, lucrul acesta mi se părea posibil". Ca și locuința Usher, casa sperată este și o amenințare care irită nervii. "Mușcătura imperioasă a foamei, o dorință nesfârșită de odihnă și de cordialitate umană" se amestecă cu fantasmele unei respingeri, ale unei neospitalități fundamentale, ale unei arhaice ostilități, anticipate de către narator care își imaginează pe locatari că se baricadează împotriva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să-i prelungească porția lui de singurătate și liniște. Dacă împarte mâncarea pe care o pregătește pentru prizonier cu acesta, va spune că o face numai pentru că îi e foame. Răspunsurile la întrebările sale în legătură cu crima nu fac decât să irite în el revolta sa împotriva unui act absurd. Oaspetele arab dorește totuși ca învățătorul să-l însoțească, fără îndoială pentru că a văzut în acest schimb de priviri, în atitudinea și întrebările sale o anumită împărtășire a lucrurilor, pe care o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tensionate -, prin poziția sa în cadrul Tratatului de la Varșovia „Ceaușescu încerca să obțină în lagărul socialist statutul care, datorită lui de Gaulle, revenea Franței în cadrul Alianței Atlantice. Jocul dus de acesta era fără greș, deoarece știa că oricât s-ar fi iritat Moscova în urma opoziției lui demonstrative nu putea fi pedepsit pentru aceasta. în schimb, în semn de recunoștință pentru înțepăturile dureroase la adresa orgoliului Moscovei putea conta pe mulțumiri din partea americanilor, menținând, totodată, cel mai dur regim politic din Europa Centrală”. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
câmpiei de jos a Dunării”, demers numit și Planul Valev; potrivit acestui proiect, Delta Dunării și alte câteva teritorii românești ar fi urmat să facă parte dintr-o zonă economică transnațională de dezvoltare, controlată în principal de sovietici. Ideea a iritat autoritățile române. La întrevederea pe care a avut-o cu ambasadorul chinez, Dej a criticat Planul Valev: „A fost o acțiune extraordinar de perfidă”, a spus el. Câteva zile mai târziu, periodicul românesc Viața economică publica un articol intitulat „Un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de îmbunătățire a relațiilor cu Ungaria, i-a vorbit, aproximativ în același timp, la 19 ianuarie, consilierului ambasadei URSS, V. Astafiev, în secția balcanică a MAE al RPU. Nu numai pe oficialii din Budapesta, dar și pe emisarii sovietici îi irita interesul „nesănătos” al diplomaților iugoslavi față de evenimentele politice din Ungaria, capacitatea lor de a pune întrebări „provocatoare”, despre soarta văduvei lui Rajk etc. Astfel de întrebări erau minuțios consemnate de diplomații sovietici, fiind incluse în nota ambasadei URSS în Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și alții s-au specializat În reconstituirea locului de deces al celor uciși sau decedați, În depistarea de martori, În obținerea de adeverințe cu menționarea unor paragrafe corespunzătoare din legea actelor de stare civilă, totul pe scurt, pentru a nu irita autoritățile și judecătorii, obținând În decurs de doi ani, „după o procedură complicată, câteva mii de acte de moarte”. Comunitățile din Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" , Roman XE "Roman" , Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" și Călărași XE "Călărași" au venit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
poate, nu e decât confuzia logică a autorului, dar un ochi atent și exersat poate să găsească oriunde..., vorba lui Heraclit, "sunt zei și în bucătărie". Deci, aș fi pentru o relaxare în privința judecății de gust. De pildă, m-a iritat cândva regretatul George Pruteanu, care într-o emisiune la televiziune cu Adrian Copilul Minune, dădea cu el de toți pereții și-i explica că Beethoven e mai mare. Chestia asta e inutilă, iar în dialogul acela, aveam de-a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V.I. Totul e acustic, într-o sală imensă, de 3800 de locuri, dar nu folosim microfoane deloc. Bineînțeles, totdeauna ajungem la un consens, dar nu totdeauna într-un mod benefic... A.V. Te întreb acum ceva care te-ar putea irita, și te rog să te manifești, dacă va fi cazul. Ai fost, ești un pianist de performanță. Ai dovedit și aici, în România, la Iași, cu spectacolul "Lucia di Lammermoor", că ești un dirijor foarte bun. De ce nu ai rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acum ascunși și sustrași dela muncă. 10/ Să se revină asupra măsurii ca anumite categorii de evrei să fie scutite de cele 5 zile la zăpadă 807 (măsură luată prin comunicatul difuzat la radio și care a avut darul să irite opinia publică românească). Munca pentru interesul obștesc nu trebue să degradeze pe nimeni. Ostașii de toate gradele își fac șanțul adăpost pe front fără să se simtă umiliți că mânuesc târnăcopul și casnaua. * * * În concluzie, propunem să se intervină la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rochii strâmte și plesnite pe la coapse... Mi-a plăcut, desigur, cum să zic nu? Da, dar „muzicalmente“ nu i-am depistat valoarea competitivă. Șablonul era strident, lecția bine învățată, gestica fără greșeală. Atitudinea de divă heavy-metal mă cucerea și mă irita în egală măsură: aș fi vrut să fiu doar eu „beneficiarul“ generozității ei erotice? Deh, ce nu gândește gândul alcoolizat! Am avut ocazia și n-am ezitat să cumpăr - printre primele mele CD-uri, care costau atunci o sumă deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
pentru corp. Știu că există ceva în genul oboselii extinderii. Trebuie să explicăm cetățenilor că, prin extindere, șansele lor de bunăstare cresc. Die Presse: Există sau au existat închisori CIA în România? Mihai-Răzvan Ungureanu: De un timp începe să mă irite această întrebare. Nu au existat niciodată astfel de închisori la noi. Bineînțeles că noi colaborăm cu SUA în lupta împotriva terorismului, așa cum colaborăm și cu statele membre ale UE. Dar noi nu vom trece niciodată peste linia roșie a drepturilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
e așa de simplu. Și nu este atât de evident întotdeauna. Dar mă bucur că aveți atenție pentru o asemenea temă, atenție publică de la 1 ianuarie încoace, din momentul în care recunoaștem apăsat că ne privește acest subiect, că ne irită indecizia mediatorilor, că nu suntem liniștiți cu felul în care decurge așa-zisul dialog dintre Chișinău și Tiraspol, că noi credem că avem nevoie de o vecinătate foarte sigură în viitor și așa mai departe. Carol Sebastian: Cristi Diaconescu, că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
călătorie în Vietnam, dar jurnalul îl consolează: "Imposibil deocamdată să încep micul meu roman vietnamez. Voi mai încerca până diseară, dar nu prea am speranțe. În schimb am stări depresive în care șeț imposibil să împing focarul de inerție care irită gândirea și bucuria mea de a trăi. Acest jurnal merge; îndată ce încep să scriu la el, focarul de inerție obsesiv începe să cedeze și gândirea se desfășoară firesc. De-aș putea intra în materialul romanului, ah, ce victorie ar fi
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
Acum, iată, dl. Andreescu ne adresează solicitarea de a tipări un articol în care, nefiind de acord cu dl. Urian, ridică numeroase obiecții cărții dlui Neumann. Sigur, am fi publicat textul, care avea valoare de-sine-stătătoare, ieșind din zona unor răspunsri iritate la o recenzie. Eram pe punctul de a o face, dar am descoperit că dl. Andreescu expediase textul și Observatorului cultural, unde a și apărut în nr. 232 din săptămîna 3-9 august. Ne gîndim, cu oarece spaimă, la impresia pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
romancier straniu, în a cărui operă păcatele atît de omenești precum invidia, ura, gelozia, patimile, lăcomia, sexul aproape că nu sunt prezente"... Un portret datat 1950, semnat de Hans Mayer, intitulat ,Neîndrăgitul" (de către colegii de breaslă, se-nțelege) l-a iritat într-atît pe Thomas Mann încît a ripostat, tot într-o scrisoare, în termeni neobișnuit de vehemenți, prezentîndu-se, dimpotrivă, drept o ființă ,iubitoare", respingînd orice acuzație de mizantropie și acceptînd în schimb ,ne-iubirea" doar din partea celor ,proști și răi". Dar
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
atacă murdar pe consiliera prezidențială, publică tot felul de zvonuri despre viața ei particulară a acestei femei. Imun la zvonurile de acest fel, Traian Băsescu nu și-a luat consiliera în ochi de rău. Public cel puțin, nu l-a iritat nici gafa ei cu ,președintele Norvegiei", deși ar fi avut motive să-i sară țandăra. Tot ziarele de scandal, dar nu numai ele, insinuează periodic că între Băsescu și Elena Udrea ar exista o relație foarte apropiată. Nu-mi amintesc
Trei întrebări pentru Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11420_a_12745]
-
scriu dacă nu ne-ați fi invitat să o facem. Succes la Istoria literaturii române. * * Domnule Director, Pentru articolele pe care le-am scris în gazeta dumneavoastră, în legătură cu modul în care văd eu REFORMA în cultură, domnii de la Ministerul Culturii, iritați peste poate, vor să vină în "brigadă, ca pe vremea "împușcatului și să mă dea afară din funcția de director al Bibliotecii județene Mehedinți. Vă rog luați legătură cu cine credeți de cuviință, pentru că aceasta imensă porcărie să nu aibă
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13729_a_15054]
-
politică, e urmat un făgaș postideologic, întrucît, în ciuda aparențelor contrarii, nici în comunism aceștia n-aveau voie a adopta o poziție politică reală, nefiind acceptați decît în roluri de marionete trase de sfori propagandistice. De facto, „apoliticii” sînt teribil de iritați de cei ce exprimă opinii cetățenești pe cont propriu. De cei ce stînjenesc jocul lor conjuncturalist, adeziunea lor politică mascată, ca și tendința lor de-a monopoliza raportul intelectualității cu sfera politică. Ana Blandiana ilustrează din plin acest impact dintre
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
producția sufocant-retorică din anii ^50) chiotul se aude cu atîta sîcîitoare obstinație. Scurtă piesă intitulată chiar Chiot adună, parcă, toate păcatele unui scriitor. (...) O specialitate fastidioasa a lui Mihai Beniuc sînt moralitățile săltărețe, banale, scrise cu uluitoare neglijență. (...) Cînd e iritat, Beniuc scrie și mai rudimentar-tantos, cu personificări grăbite: ăAducere-aminte, de ce mă provoci?a, a Tu, Orfeu, ce vrei în lume?a; unor eroi li se spune: aDormiți nani-naniă, ca și codrului: ăHai, dormi, pădure, nani-naniă, iar limba poeziilor lui Beniuc
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]