2,833 matches
-
vroiam să văd cât de mult se jupuise exteriorul. (Dar poate că încetase. Poate știa că înțelesesem deja ce vroia de la mine.) Iar în mașină n-am mai avut parte de obișnuita cicăleală care preceda acele seri. Nu s-a iscat nici o ceartă pentru că nu mă interesa decât tăcerea. Jayne n-avea nici o idee despre ceea ce se întâmpla în casă sau că exista un video al ultimelor momente din viața tatălui meu, chiar înainte de a muri, sau că 307 Elsinore Lane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
E scris cu simpatie și talent. D-sa e sceptic În ceea ce privește sărbătorirea Semicentenarului Liceului No. 2. De altfel nu se vede nici o mișcare. Timp ar fi, dar e bine să fie totul pregătit din vreme, ca să nu se ivească nemulțumirile iscate cu prilejul Centenarului N. Gane. Ai mei trimit salutări celor dragi matale, iar de la mine mulțumiri și o strângere prietenească de mână. V. Tempeanu P.S. Întrucât interesează N. N. Răutu, anexez și c.p. a sa, găsită după plecarea matale din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sfârșind cu cel de „agent de influență” etc. Și asta nu numai din contrarietatea pe care o provoacă în spiritele medii orice carieră care scapă previziunilor cuminți, orice parcurs radical, atipic prin excelență, dar și din agasamentul pe care-l iscă, e drept, multe dintre afirmațiile mele ce aspiră spre valorile absolute, spre semnificațiile universale la care are drept orice individ ce are curajul să se exprime în scris, prin ceea ce numim metafora epică, prin roman. Marile modele pe care mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
luptă pentru păstrarea tradiției și a specificității culturale!Ă - iată forme absolut aberante, reacționare, cum o spuneam, de a încerca să „normalizezi cultura”, de a încerca să impui o „altă ierarhie de valori”! Dar... acestea sunt micile taifunuri care se iscă după marile surpări sociale politice și instituționale, iar noi, scriitorii „mai vechi”, care am trăit alte talazuri mai vehemente, vom continua să ne păstrăm calmul și câtă obiectivitate a analizei și a memoriei sociale o poate pretinde un slujitor, un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a ne induce în Eroare, spre a ne încerca adevărata noastră dorință de „existență”. Ce se va petrece doar Dincolo, loc însă din care nu s-a „întors” încă nimeni. Budismul, oarecum asemănător, în forme și mai colorate, atrăgătoare, a iscat un „basm” al reîncarnărilor, al „curățirii succesive” spre a fi vrednic de Nirvana, o luptă pentru a scăpa de marele flagel și pecete a umanului care e Suferința! (Aici, budismul intră în flagrantă contradicție nu cu creștinismul, ci cu noua
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
magie inexplicabilă, am atins pentru prima și ultima oară în viața mea creatoare ceea ce esteticienii numesc Tragicul, categorie și situație rară și determinantă pentru un destin ce nu trebuie confundat cu banalul „dramatic”, care nu rareori se bazează sau e iscat dintr-o neînțelegere sau din purul hazard. Tragicul scapă însă zeului ubicuu și misterios, atotputernic, al Întâmplării, al hazardului; el e iscat de zei, ca și în cazul nefericitului rege Oedip sau e provocat de voința umană, o anume „voință
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
determinantă pentru un destin ce nu trebuie confundat cu banalul „dramatic”, care nu rareori se bazează sau e iscat dintr-o neînțelegere sau din purul hazard. Tragicul scapă însă zeului ubicuu și misterios, atotputernic, al Întâmplării, al hazardului; el e iscat de zei, ca și în cazul nefericitului rege Oedip sau e provocat de voința umană, o anume „voință”, care, cum o spune Nietzsche, se naște din „veșnica întoarcere a Aceluiași”. Am terminat micul roman al lui E.B. (Femeiă, în care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că „vor organiza o altă conferință, a tinerilor, liberă, în marele hol al Ateneului!”. Ana Șincai, incitatoarea la o demonstrație a studenților pe bulevardele bucureștene. pentru care a suferit apoi detenție politică. E de imaginat forfota bruscă ce s-a iscat, securiștii și activiștii prinși de o agitație neobișnuită, telefoane panicate la și de la comitetul central, de unde, se pare, „conducerea superioară urmărea atent dezbaterile”, noi, membrii prezidiului, în număr de vreo douăzeci, ne-am retras, iar eu, încă o dată, am insistat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cântăreți”, stă nu numai în „tehnica” perfectă a artei noastre, dar și în ceea ce s-ar putea numi „credibilitatea persoanei”, a mărturiei. Aici, însă, intrăm în incidența unei discuții aproape catastrofice care domină „imperiul literelor române” după revoluție, discuție, zavistie iscată de la Paris, se pare, și care poartă numele de „estetică”. În „ea” se afirmă, pe scurt, că opera unui scriitor se judecă nu numai după criterii strict estetice, ci și după comportamentul civic sau moral al artistului aflat, ca și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui ’71, ca și întreaga mișcare de mase, ședințele largi, numeroase, pe tot întinsul țării, „atașamentul” cetățenilor, dar și al multor vârfuri intelectuale - mă jenez, aici, să citez unele nume, dintre cele mai nobile ale lumii noastre artistice și literare! - iscate din „noua politică a partidului”. Încă o dată păream un „exaltat”, cineva „care sare peste cal”, cineva care nu poate aprecia la rece și nuanțat situația sau politica!... Azi, lucrurile se văd ceva mai clar, „ruptura” în politica și strategia lui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
primei reușite epice majore, și astfel, suspectându-mă pe mine însumi de „carența genialității” - cei doi, citați mai sus, capabili precoce de expresie originală, se pare nu se îndoiau de propriile forțe! -, răsturnam întreaga problemă a unei posibile creații majore iscate într-un spațiu minor, marginal marilor producții europene, asupra mea, din această mare „chestiune” făcându-mi o vină personală, doar a mea! Am amintit mai sus de „nuanța paranoică” a căutărilor mele, a acelui „labirint” al perioadei ce precedă afirmarea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc " Când a căzut Moș Calistru pe Deleleu" și "Singurătate"] Râsul cum se iscă: când lupoaica fată 6 căței și pe unul îl leapădă, nu-l mai alăptează: apoi acela rătăcește se sue în coclauri la loc tare, și se face râs. Cal fără splină: cine știe să ieie splina de pe botul mânzului, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i merge bine. Negustor mare n-are parale. Iată și eu, cu gura vorbă, și cu mâna în buzunar. Dealurile se vedeau în zare șterse, într-o fumegare de culoarea cerului. Secetă 30 Iulie. Câte-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga săracului! Zarea parcă ardea, cercuită, înăbușită de ceață, de fum vânăt. (Înserare. Secetă. Câmpie) Ispol = cupa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și negustorii declară că nu dau sprijin noului guvern dacă sucursala nu se desființează. D-l prefect trimite o vorbă; d. casier, fără avizul adunării generale, ridică marfa de la sucursală, și negustoria s'a isprăvit! Dar în jurul lucrurilor acestora se iscă oarecare zgomot. Tinerii lucrători, de la atelierul din Pașcani, fac gălăgie în adunări, cer bilanțuri amănunțite, cer să nu se facă politică, cer proceduri cinstite, și iată că se ivește prilejul să scăpăm de turburarea aceasta: încep mișcările sătenilor. Atunci d.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
credincioși și cinstiți. Și satele, ocinele tale, toate ți le-am întors. Vino, deci, la noi, îndată ce ne vei face acea slujbă cu care te-am însărcinat”. Am reprodus acest citat mai lung pentru că actul lui Ștefan cel Mare a iscat discuții și pe baza lui s-au tras unele concluzii care nu concordă cu realitatea. Esențial în acest act sunt două afirmații: prima, domnul îl recunoaște pe Mihul ca boier al său și-i iartă greșelile trecute, a doua, îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi sigur... că va decurge din aceasta cea mai mare rușine pentru noi amândoi, și chiar pentru regatele noastre, și nu numai rușine, ci și veșnică defăimare și, în cele din urmă, chiar și primejdie. Căci mai întâi (se va isca - n. trad) între noi și majestatea sa ură și discordie, iar între aceste trei regate ilustre, anume Ungaria, Boemia și Polonia, un război primejdios și un incendiu care nu va putea fi stins nici ușor și nici repede. Căci noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Polonii fură siliți să cosească iarba mai înaltă înspre partea de unde venea flacăra dogoritoare, ca să nu ia tabăra foc”. A doua zi, armata polonă a pornit înspre Prut și, „fiindcă barbarii năvăleau de ici de colo cu strigăte înspăimântătoare, se iscau mici lupte, toate în norocul polonilor, care alungau pe dușmani cu tunurile și cu alte arme, cauzându-le mari pierderi, lor, care se arătau neosteniți în atacurile lor vrăjmașe.” Moldovenii nu puteau suferi pierderi mari, deoarece nu angajau lupte propriu-zise
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pretendentul adus de turci ar fi dus o politică în măsură să supună Moldova față de Poartă. Demnitarul turc și cei 60.000 de turci, care-l însoțeau, și-au așezat tabăra pe malul Dunării. Aflând Ștefan cel Mare de discordia iscată între boierii săi, a mers la locul în care aveau discuțiile și, ca să liniștească pe deplin spiritele, a poruncit să fie decapitați fruntașii ambelor tabere. „Cum s-a purtat cât a fost în viață și pe deplin sănătos, tot astfel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ungureanu, lucrările Comisiei Mixte au încetat, partea română nu s-a mai întrunit și nici n-a mai fost informată în vreun fel de stadiul acestei chestiuni. Concomitent cu cele mai sus amintite, în jurul chestiunii restituirii Tezaurului român s-au iscat discuții și au apărut tot felul de proiecte vizând „recuperarea lui” pe căi private. Unul dintre aceste proiecte, aparținând unui grup privat din Germania, a înaintat statului român oferta de a mijloci restituirea integrală a Tezaurului pe cale privată, aducând dovezi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fără a fi obligat, pozițiile ce fuseseră organizate”. Dobrogea este evacuată complet, la 5 ianuarie 1917, comandamentul Armatei a 6-a ruse s-a retras, iar frontul s-a fixat pe linia Siret-Dunăre. Multe discuții, uneori chiar controverse, s-au iscat în legătură cu pierderea Dobrogei. Nu este locul să insităm asupra lor. Un lucru este însă necesar a așeza în această canavá a trădării rusești. „De la începutul campaniei în Dobrogea - scrie generalul Pétin - la care trupele ruse au luat parte târziu și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un câștig pentru aceasta. Însă Istoria lui N. Manolescu e controversabilă mai cu seamă în capitolele închinate contemporaneității și, în cadrul acestor capitole, mai cu seamă prin comentariile asupra poeziei. Partea bună a unui asemenea "rău" o constituie dezbaterea ce se iscă, al cărei rod e chiar acest drum al interogației, al variantelor reconstituirii, necesar stabilirii și supraviețuirii valorilor. Căci ce e altceva istoria unor valori estetice decât o necontenită dezbatere, un șir infinit de aproximări? Vă interesează dacă eu m-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne dezgolește pe alta. Critica de acest fel fuge de literatură, privind-o cu condescendență, folosind-o ca un pretext, ca un simplu suport pentru construcții exterioare ei. Un eseist francez vorbea de o "păsărească de laborator". Nu s-a iscat oare o falie între, să zicem, un Thibaudet și, să zicem, un Jean Ricardou? Dintre ai noștri, Cioran, N. Steinhardt, Alexandru Paleologu au adnotat cu stupoare această "noutate" acest "jargon" intempestiv, nu doar în limbajul criticii dar și în cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
timp ne murise o soră. Așa că rămăsesem patru copii cu mama. Mama era de loc din satul vecin, Roșiori. Unde locuia acum era străină și cam singură. Se ocupa de noi, copiii, că eram mici, sub zece ani. S-a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecina s-a răzbunat pe mama și i-a dat foc casei, lăsând-o asupra iernii fără un acoperiș deasupra capului. Casa fiind acoperită cu stuf, a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
prin localuri publice personalitățile marcante”. În continuare, raportul relata că „în ziua de 11 martie când locuitorii din comuna unde este el învățător erau la barieră, căutând a intra în oraș, domnia sa (Paul Mităchescu, n.a.) luând partea răsculaților s-a iscat o ceartă violentă între dînsul și arendașul Calciu, fapt pentru care a fost oprit 10 zile a se mai duce la catedră fiind pus sub supraveghere”. În Raportul lui Spiru Haret, ministrul Învățământului, către rege, în legătură cu atitudinea învățătorilor și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]