2,990 matches
-
coruptă în decursul unei istorii frământate. T. e un latinist șovăielnic și un etimologist moderat. Îndoiala îi vine din bun-simț, căci - presupune el - dacă limba ar fi reconstituită „în curățenia și orighinalul” ei, atunci s-ar confunda cu latina sau italiana. În Gramatică românească este păstrată mai vechea terminologie, cu vocabule slavone („slovă”, „glasnică” ș.a.) sau grecești („sintaxis”, „ortographia” ș.a.). În orice caz, T. nu preconizează eliminarea oricărui cuvânt nelatinesc, ci doar a celor - îndeosebi maghiare, germane, grecești - neasimilate. Mai mult
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
fi reprezentantul Dstră și voi face tot ce va trebui ca această lucrare să apară. În privința tezei de doctorat a Romildei Persiani despre Nicu Gane, nu văd nici o piedică. Dl. Balaci va fi Încântat să mai găsească o relație româno italiană. E vorba să vină În București. Eu mă voi interesa exact, pentru a-i scrie. Dacă mai aveți ceva date relative la această chestiune, Vă rog să-mi trimiteți, pentru a-i pune la Îndemână D-lui Balaci cât mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a scurs și nu a apărut. Ultima „Scrisoare din Roma”, publicată În „România literară” de joi 22 mai, confirmă prezența D-lui Balaci În „cetatea eternă”. Probabil și-a amânat sosirea. știu că dânsul vine În țară pentru doctorate În italiană, precum și pentru petrecerea unei părți a vacanței. Eu mă voi interesa și În orice caz voi căuta să descopăr „chestiunea Persiani”, căci Într-adevăr merită mult interes. Dacă Își mai amână sosirea, Îi voi scrie la Roma. Vă rog să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
regăsit la tribună, alături. M-a Întrebat, Înainte de Începerea dezbaterilor, În ce limbă voi vorbi. I-am spus că am pregătit un text În engleză, dar aș prefera româna. Aflasem că sunt În sală câțiva excelenți traducători din română În italiană, ar fi o ușurare să improvizez În voie. Răspunsesem degajat la Întrebare, deși nu eram deloc relaxat. Înainte de a urca la tribună, fusesem acostat, cu un surâs afectuos și cu brațele larg deschise, de atașatul cultural al României, un domn
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ferea de confesii.” Când venise, ca tânăr scriitor, să predea la Bard, Bellow intrase repede În conflict cu vechea gardă a profesorilor de literatură, fervenți ai „marii literaturi” și sceptici față de moderni. Domina Marea Doamnă, Irma Brendeis, șefa catedrei de italiană, traducătoare din și fosta iubită, se spunea, a lui Montale. Personalitate puternică, cu convingeri „clasice” ferme și o limpede agresivitate. Tânărul Bellow se afla, firește, atunci, de partea rebelilor... Abia peste câțiva ani avea să Înțeleagă că mult lăudata „revoluție
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
după miezul nopții. Asta Însemna reprogramarea limuzinei și a celor care urmau să-i aștepte. Am răsuflat ușurat când, după unu noaptea, administratoarea casei de oaspeți de la Bard mi-a anunțat sosirea năzdrăvanilor, iar colega mea, Nina Canizzaro, profesoara de italiană, aflată și ea acolo, confirma că totul este OK. Seara următoare am ajuns și eu la colegiu, pentru cina de bun venit, programată În Rhinebeck, orășelul din apropiere, la excelentul restaurant Beckman Arms, „hanul cel mai vechi din Statele Unite”, cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zice. În asprimea fizionomiei citeam prudență și concentrare. Doamna arăta o reținută politețe aristocrată, dacă nu și regală („de Lancaster”, aveam să glumim, ulterior), scriitorul fuma continuu, Încercând să domine o pulsație interioară intermitentă și vivace. Nina, colega mea, traducea italiana oaspeților și engleza noastră, a Cellei și a mea, dar curând aveam să constat că franceza „minimalistă” pe care o mai posedam, după anii de Încetățenire anglo-saxonă, ajunge pentru comunicarea de rutină. Și nu numai, s-ar zice... Programasem, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al unei organizații teroriste. Aerul stupefiat și lipsit de apărare al lectorului l-a determinat pe medicul vulnerabil la literatură să intre În vorbă, recitându-i un vers din articol („Mă doare capul și universul”), reprodus din unicul volum În italiană al marelui poet portughez, pe care medicul tocmai Îl cumpărase. Tabucchi, traducătorul, de fapt, În italiană al poetului, părea stupefiat să afle că, În realitate, colaboratorii revistei ascundeau, sub pseudonime literare, conspiratori Înarmați, a căror deviză era: „Pedepsește unul pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
medicul vulnerabil la literatură să intre În vorbă, recitându-i un vers din articol („Mă doare capul și universul”), reprodus din unicul volum În italiană al marelui poet portughez, pe care medicul tocmai Îl cumpărase. Tabucchi, traducătorul, de fapt, În italiană al poetului, părea stupefiat să afle că, În realitate, colaboratorii revistei ascundeau, sub pseudonime literare, conspiratori Înarmați, a căror deviză era: „Pedepsește unul pentru a educa o sută”. Consecința Întâmplării fusese cina consumată În doi la micul restaurant „Da Gianni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
repetat, abia atunci, În mica mea cabană numită Casa Minima, cuvintele pe care mi le spusese, cândva, Saul Steinberg: „Friendship must be declared”1... La puțină vreme după aceea, vorbele lui Saul Steinberg aveau să fie transcrise de Antonio În italiana pe care Saul Însuși o vorbea și scria cu plăcere, pe prima filă a volumului Les oiseaux de Fra Angelico, trimisă din Paris la 11 decembrie 2002: „con amicizia dichiarata”2. Peste doar câteva luni, aveam să le regăsesc pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
à Cella et à Norman parce que l’amitié il faut la déclarer. Love”. După un alt sezon, aveam să am surpriza de a citi aceeași dedicație scrisă de Antonio, În românește, cu un infim și afectuos adaos picant de italiană („lui Cella e Norman pentru că prietenia trebuie declarată”). Datată Parigi, aprilie 2003, dedicația era Înscrisă pe volumul Se face tot mai târziu, apărut În România, la impecabila Editură Polirom, unde avea să apară peste doar câteva luni și Întoarcerea huliganului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zici? Turcesc, cuvânt turcesc, e clar. Ca și mahala, ca și sarma, narghilea, ciulama, nu? Dar cică, ce părere ai de cică? Și... cicăleală? Turcesc, tot turcesc. Colibă e slav. Influențe... Meseriile sunt nemțești, florile franțuzești... dar rastel vine din italiană: rastello. În latină: rastellum. Ca și rău, tot din latină. Reus: acuzat. Și perpetuu, noapte, nocturn, nobil, nod. Latinisme, toate. Și seară, și searbăd, și zi, și ziar, și zână. Dar zid este slav, ca și zâmbet... Dimineața este latin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evreu variază de la lege la lege», ca și categoriile de evrei «privilegiați și exceptați» ș.a.”. Deși imperativul timpului poate fi o ipoteză de lucru în încercarea de a explica meandrele legislației antisemite, ea nu este singura. Legislația germană sau cea italiană puteau servi drept model și astfel presiunea contextului istoric nu mai apare ca fiind un argument puternic. Pe de altă parte, în ce măsură o legislație antisemită care stabilește criterii pentru identificarea subiectului discriminat necesită și o definire a „românului de sânge
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă, învață italiana, deprinde câte puțin și limba franceză. Îndemnurile îi veneau în principal din dorința de a nu fi un intrus în lumea scenei, pe care o frecventa cu asiduitate. Aceasta este experiența capitală a vieții lui F. și implicit a biografiei
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
din Câmpulung Moldovenesc (1905), Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț (1906), Școala Comercială Superioară (1906), Seminarul Pedagogic (1907), liceele „Matei Basarab” (1908) și „Gh. Lazăr” (1912) din București, precum și la câteva institute particulare, unde și-a împărtășit cunoștințele de latină și italiană. Pentru elevi, a întocmit împreună cu Anghel Marinescu și I.S. Petrescu o Antologie latină și, în același an (1916), împreună cu I. Grama și Cezar Papacostea, un manual de limba latină. Cu o sănătate șubredă, s-a frânt în amiaza vieții, din pricina
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
multor lucrări: Cântarea Psalmilor, traducere de Eugenia Adams-Mureșanu (1986), C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnite (1987), Pavel Chihaia, Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge (1988), Matei Cazacu, Istoria românilor (1990), Mihai Eminescu, Poesie, traducere în italiană de Roșa del Conte, Mihai Eminescu, Gedichte, traducere în germană de Wolf von Aichelburg, ș.a. M.P.-C.
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
, Rosa (12.IV.1907, Voghera, Italia), istoric și critic literar, traducătoare italiană. Licențiată în litere magna cum laude a Universității din Milano (1931), a fost profesoară de limba și literatura italiană la Universitatea din București, la Câmpulung și la Universitatea din Cluj (1942-1950), între 1948 și 1963 predând și la Universitatea din
DEL CONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
literare”, la care a făcut parte din comitetul de redacție, „Însemnări ieșene” ș.a. Prin demersul său critic, D. se situează între ultimii maiorescieni. Informația la care recurge, de sorginte în primul rând germană, dar îmbogățită prin apelul la surse franceze, italiene etc., este utilizată cu discreție și adecvare. În același timp, se dovedește un observator atent al spațiului literaturii autohtone, ținându-se la curent cu aproape tot ce se publică, urmărind cu detașare discuțiile și polemicile epocii, dar intervenind rareori. Cronicile
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
în postul de bibliotecar-arhivar al Bibliotecii Academiei Române, iar din 1884 până la sfârșitul vieții a lucrat ca translator și bibliotecar pe lângă Marele Stat-Major. D. s-a afirmat, mai ales în studiile de istorie, prin erudiția sa (cunoștea elina, latina, germana, franceza, italiana, maghiara), lucrările lui impunând prin documentare riguroasă și soliditate a argumentării. Îndeosebi Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria (1884), premiată de Academia Română și rămasă multă vreme cea mai valoroasă și mai aprofundată reconstituire a evenimentelor, vădește un istoric cu
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
acestei specii. Volumul cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și lingvistică romanică: aromâne, italiene, languedociene, valone, bretone, bearneze, catalane, dar și alsaciene, flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze și norvegiene. Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor autentice
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
din ce În ce mai multă lume Învață și vrea apoi să scrie. Globalizarea va continua să aibă avea fără Îndoială efectul de boom editorial, În primul rînd În limba ei, a globalizării, engleza, dar și În alte mari limbi ale culturii occidentale - franceza, italiana, germana, spaniola - sau orientale: araba, apoi japoneza, chineza. Se scrie deja În limbile vernaculare din Africa neagră, dar fără Îndoială că, destulă vreme de acum Încolo, cele mai traduse titluri din lume vor rămîne „Treziți-vă!” și „Turnul de veghe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
De aceea, Însă, la douăzeci de ani de la debut, Echenoz, scriitor În toată puterea cuvântului, nu este Încă un nume În literatura mondială. Tanguy Viel S-ar fi putut scrie o Mioriță În franceză, o Cale a Vidului Desăvârșit În italiană, s-ar putea juca teatru În Coasta de Fildeș de către băștinași, cine știe, eu unul nu-mi pot Închipui că toatea astea s-ar fi putut Întâmpla de-adevăratelea. Dar sunt convins că un francez poate scrie acum o Mioriță
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Dumnezeu să ne ierte.” La numeroasele articole de specialitate publicate de-a lungul anilor se adaugă o foarte bogată activitate de traducător : din greaca veche (Platon, Plutarh, Longos), din Vechiul Testament, din latina medievală (Dante, De vulgari eloquentia, Epistulae, Eclogae), din italiană (Massimo Bontempelli, Emilio Cecchi, Adriano Tilgher), din franceză (Marguerite Yourcenar, Georges Dumézil, Emil Cioran, Georges Duby), din engleză (Virginia Woolf, T. S. Eliot, Frances A. Yates). SCRIERI: Norii, București, 1979; ed. București, 1996; Epos și logos. 25 de studii și
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
o însoțească timp de douăzeci de ani. Ramiro Ortiz a tipărit, în 1924, 1927 și 1932, textul acestei traduceri, rămas în manuscris (Infernul, Purgatoriul, Paradisul). C. și-a început lucrul folosind ediția germană a lui Karl Eitner, apoi a învățat italiana și a raportat totul la original, întreprinzând totodată studiul întregii opere a lui Dante și al interpretărilor ei. Confruntând soluțiile alese de el cu sugestiile oferite de critica operei lui Dante, ajunge la o nouă exegeză (plănuită în șase volume
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
posibilitățile de speculă s-au mărit. Ca urmare, situația noilor migranți a fost mai dificilă și mediul deja fragil al migranților ilegali a devenit și mai problematic. Fragmentare, supramuncă și încorporare în societatea italiană Odată deveniți migranți legali și învățând italiana, mulți români pot să își „înceapă” viața în Italia; pot să își caute o slujbă constantă, să facă credite la bancă și chiar să își cumpere casă sau mașină. Mulți dintre aceștia mai mențin încă relațiile cu mediul de migranți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]