5,069 matches
-
dușmanilor de moarte ai păcii și socialismului. (Ă) Dacă cititorul distinge foarte bine laturile reușite ale acestui roman, tocmai prin caracterul lor nou și Îndrăzneț, nu e mai puțin adevărat că el sesizează foarte repede și slăbiciunile, care ies la iveală abia În contrast cu părțile realizate. Câteva din aceste lipsuri izbesc de la Început. Spuneam că deși Maftei e un personaj viu, inspirând admirație și simpatie, totuși el rămâne Încă departe de adevăratul tip de conducător, de activist al partidului. Așezat față În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eficacitate și creativitate a unor „mostre” de cronici literare, În nota 41. DIN ACTIVITATEA UNIUNII SCRIITORILOR Sfârșit de an la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihail Eminescu 42”: „Revoluția culturală care se desfășoară În țara noastră a scos la iveală zeci și zeci de talente literare din mijlocul poporului român. Pentru justa Îndrumare a acestor talente, pentru creșterea lor ideologică și artistică s-a Înființat În toamna anului trecut școala de literatură și critică literară „Mihail Eminescu”. Însăși existența acestei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ședință au lipsit. Aceasta dovedește că În conștiința chiar a unor membri ai comisiilor mai dăinuie rămășițele mentalității burgheze cu privire la munca obștească”. Primul număr al revistei „Tânărul scriitor 44”: „Revoluția culturală care se desfășoară În țara noastră a scos la iveală numeroase talente din sânul maselor muncitoare. Ca urmare a acestui fapt, asistăm la creșterea și Înmulțirea cenaclurilor literare - unități largi, cuprinzând elemente talentate și devotate cauzei socialismului, elemente care Împrospătează și Întăresc zi de zi cadrele scriitoricești. Această creștere a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
admirație și Îngăduință”. - Dan Costa. - Între cronică și roman. Pe marginea romanului „Încredere” de Mihai Novicov. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian-febr.: „Iată că la scurt timp de la apariția romanului lui A.G.Vaida, tovarășul Mihai Novicov dă la iveală - În paginile revistei „Viața românească” - romanul său „Încredere”, amplă reconstituire a vieții deținuților politici din lagărul de la Tg. Jiu, În cursul anilor 1941-1944 (Ă). (Ă) țelul principal pe care și-l propune autorul În romanul său: acela de a Înfățișa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
așadar construirea eroului pozitiv, romanul suferă adesea de un schematism și abstractism, uneori retorism - mai ales atunci când e vorba să prezinte trăsăturile tineretului revoluționar. Puțin mai reliefați apar În roman comuniștii mai vechi; de asemenea scriitorul izbutește să scoată la iveală trăsăturile luptătoarei proletare. (Ă). Atunci când această crustă aparentă ce ține loc de psihologie nu-l mai Împiedică, scriitorul dovedește că poate și știe să individualizeze un personaj, știe așadar să creioneze tipuri vii, care se țin minte. (Ă). Ultimele capitole
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
drumul sigur al unei științe”. El s-a declarat îndrăgostit de metafizică și a deplâns starea în care se găsea acel domeniu de preocupări teoretice care pretindea cea mai înaltă demnitate în ierarhia științelor fără să poată totuși da la iveală fie și un singur adevăr general acceptat 31. Kant a crezut că stabilind pentru prima dată în mod adecvat obiectul cercetărilor metafizice - rațiunea pură - și metoda acestor cercetări, el a făcut un pas hotărâtor în punerea acestei discipline pe baze
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pentru a promova cauza poporului muncitor și a partidului, pentru a spori numărul credincioșilor religiei căreia îi aparții, pentru a întări autoritatea învățăturilor și preceptelor ei caracteristice. Este însă de neconceput să faci uz de rațiune pentru a scoate la iveală și a supune unui examen critic temeiurile care ar fi de natură să legitimeze cauza însăși și pretenția că ea ar reprezenta un imperativ absolut. Se lasă să se înțeleagă faptul că adeziunea individului la o cauză suprapersonală, în măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și viermi gri, se strâng atunci când sunt deranjate. Pot ataca toate plantele, indiferent dacă e vorba despre grădina de legume ori de cea de flori. Ce puteți face? La începutul sezonului, săpați în jurul firelor de plante pentru a scoate la iveală viermii, pe care trebuie să îi adunați de pe sol și de pe plante. Toamna, înlăturați buruienile și resturile vegetale și arați pământul. În momentul răsădirii, puteți pune în jurul tijei plantelor o cutie de conserve, un recipient din plastic sau un carton
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
care Își Însușeau primele două niveluri Reiki, ceea ce a dus la răspîndirea sa rapidă În tooată lumea. Noi informații despre Reiki Pe la finele anilor ’90 au Început să ajungă din Japonia În Occident noi informații despre Reiki, care scoteau la iveală faptul că dr. Usui fusese un preot budist, nu creștin, și că acesta Își transmisese Învățătura completă unui grup de 17 oameni, nu doar lui Chujiro Hayashi. S-a aflat că nu toți Maeștrii Reiki din Japonia fuseseră uciși În timpul
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ale vieții care ne blochează evoluția spirituală. Uneori, acest proces poate părea o provocare, Însă este Întotdeauna benefic pentru că Reiki este controlat pe cale Divină și Întrucît acționează Întotdeauna spre binele absolut. Aceasta Înseamnă că Reiki ne ajută să scoatem la iveală lucrurile de care avem nevoie În viață, dar, desigur, ele nu sînt Întotdeauna și acelea pe care ni le dorim. Totuși, ne rămîne o posibilitate de a alege, pentru că Reiki ne respectă dreptul liberului arbitru. Cu cît folosiți Reiki mai
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
mai respectabil decât a ajuns azi (Lehman, 1989, p. 13). Condiția de paria social - nu foarte diferită de aceea a lui Chandler însuși - mobilizează în erou resurse de energie pe care, altminteri, n-ar avea de ce să le scoată la iveală. Ca mai toți colegii de breaslă, Philip Marlowe e și el mereu pe drumuri, mereu în căutarea - sau evitarea - aventurii. El unește biografii și destine, spune istorii și descrie locuri incompatibile: de la străzile sordide de unde se recrutează actorii crimei până la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nume vor ajunge la concluzia că scenariile sunt scrise de „scriitori mândri și independenți” și că amatorismul reprezintă modalitatea cea mai sigură de a trimite la cimitir întreaga industrie. Idealismul din care s-a născut detectivul Marlowe a dat la iveală și astfel de considerații de un optimism pe care prea puțini dintre oamenii cu bani de la Hollywood l-au împărtășit vreodată. Mai realistă pare cealaltă soluție: ca scenariștii înșiși să se metamorfozeze în producători și regizori. Viitorul i-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mă pusese la încercare. Însărcinarea pe care mi-o dăduse era o treabă de avocat. Chiar dacă domnul Arthur Geiger, Cărți rare și ediții de lux, se dovedea un șantajist, tot rămânea o treabă de avocat. Afară de cazul când ieșeau la iveală alte lucruri decât cele aparente. La prima vedere, mi-am spus că s-ar putea să mă amuze să le descopăr. Că în următoarele patru-cinci zile Marlowe n-avea să se amuze deloc, cititorul o știe. Un prim semn îl
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îmi aveam încă biroul în Cahuenga Building”, ne reamintește eroul-narator) și nu ezită să-i facă avansuri agresive lui Marlowe. De ce? Pur și simplu pentru a-l împiedica s-o caute pe Carmen. Și de data aceasta, Vivian scoate la iveală recuzita unui sarcasm căznit, încercând să-l demobilizeze pe Marlowe: - Adevărul, spuse ea și râse fără nici o undă de umor. Ce naiba e adevărul? Și ce importanță are? Ești ca toți ceilalți bărbați. Te obsedează lucrurile astea despre care-ți închipui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Dacă În practica mass-media plagiatul este, așadar, foarte rar, trebuie să recunoaștem presei deconspirarea multor cazuri de plagiat În domeniul științific, literar, diplomatic, parlamentar, muzical etc. Voi ilustra câteva situații, de dată mai recentă, amintind publicațiile care au scos la iveală furtul respectiv. Plagiatul În literatură Plagiatul literar este cel mai răspândit În cultura română. Primul exemplu În ordine cronologică are În vedere volumul Balade și idile al lui George Coșbuc, apărut În 1893. Imediat după apariția volumului, un fost coleg
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
plagiatorului. Cazul a fost preluat de justiție. Dacă Florin Bratu va fi găsit vinovat de plagiat, i se vor retrage toate diplomele, premiile și titlurile academice, pe baza cărora autorul a Încasat sume importante din banii publici. Meritul scoaterii la iveală a acestui plagiat revine poetului Constantin Severin, jurnalist la ziarul Obiectiv. Vocea Sucevei. În Monitorul de Iași din 28 aprilie 2004 a apărut un articol (semnat M.R.) În care conf. univ. dr. George Neamțu, de la Catedra de Sociologie a Universității
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rezistențe la cură: „Unii pacienți își pregătesc cu grijă relatările, fără îndoială în vederea unei întrebuințări optime a orei de tratament. Această grijă disimulează o rezistență. O astfel de pregătire, care nu face decât să împiedice ideile indezirabile să iasă la iveală, este contraindicată”. Istorictc "Istoric" Termenul „intelectualizare” nu figurează explicit în scrierile lui Freud, dar, cum tocmai am subliniat, el a notat apariția sa frecventă în cura analitică. Această echivalență dintre intelectualizare și rezistență a mai fost subliniată de Fenichel (1945
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vin dinspre conștiință”. Subiectul îl identifică pe tatăl său în rolul amiralului, fără însă a-l recunoaște prin aspectul său dur, puternic, dar la fel de înspăimântător în vis. Putem recunoaște aici rezultatul unei introiecții reușite a imaginii paterne, care iese la iveală cu ocazia unui vis, reflectare vie a lumii interne a pacientului, ea fiind și la originea unei realizări profesionale pozitive. Dar intensitatea acestei introiecții, care, din punct de vedere moral, apasă realmente greu pe umerii ofițerului, se exprimă prin greutatea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-o drept apărare normală. La aceasta ajungem, explică el, „dirijându-ne gândurile spre alte subiecte”, dar, chiar dacă apariția în câmpul conștiinței a reprezentării intolerabile este rară, această reprezentare nu este întru totul dată uitării, ea putând oricând să iasă la iveală (1895/ 1979). Freud reia ideea câțiva ani mai târziu, când subliniază că uitarea voluntară este o eventualitate curentă. Situația de conflict fiind foarte frecventă, eul încearcă adesea să se apere împotriva amintirilor neplăcute, fără ca acest efort să conducă la un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
deportat, îi reamintește pacientei (după un vis pe care el l-a avut) că, în aceste condiții dramatice, putem avea atitudini de neconceput în alte împrejurări. În urma acestei intervenții, aspectele pe care pacienta a încercat să le oculteze ies la iveală. Ea își amintește că, desprinzându-se pe ascuns din șirul de deținuți, a lăsat-o pe sora sa să-i ia locul alături de mama lor, spre camera de gazare. Ea este astfel singura care a scăpat de la moarte. „Această amintire
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
accesibil, în metru popular, în Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, o Mesiadă, unde tânguirile Mariei evocă bocetul ritual, larg receptată în cuprinsul tuturor provinciilor românești. Încurajat de rezultat, își diversifică registrul și tematica, dând la iveală, în 1807, două legende inspirate din Metamorfozele ovidiene: Perirea a doi iubiți, adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis. Intenția de a-și atrage cititorul
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
1944-1945, reprezintă o adevărată carte, în trei părți, cu peste 400 de pagini, avându-l ca autor pe Gheorghe Ivănescu (Probleme capitale ale vechii române literare). Ca o noutate este de semnalat inițiativa lui Iorgu Iordan de a da la iveală, în paginile buletinului, cursuri sau fragmente de cursuri universitare, ușor accesibile studenților și publicului larg, îmbrățișând, prin tematica lor, aproape toate compartimentele limbii (de la gramatică istorică, la fonetică și fonologie). Buletinul se înfățișează ca o publicație europeană, dând seama de
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
spre viață și simțământul zădărniciei. Cea mai rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie, neguțătoare de aur și nestemate. Din bocceaua ei, destăinuită cu gesturi încetinite, după anume reguli și dichisuri, ies la iveală neprețuite veșminte de mireasă pentu Umurli. Găteli, sulimanuri, măști, figurație înghețată, magie bine strunită compun un joc artist în care înscenarea nunții intensifică tristețea. E o ceremonie bizară a vieții fără de viață. Scriitorul știe să folosească mijloace adecvate, care îi
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
intitulează de altfel un ciclu de poeme datând din 1956 - transformă întunericul hărăzit în așteptare pentru o altă rodnică naștere. Poezia scrisă în spaniolă de B., mai ales cea din Poemas patéticos - după cum remarca Virgil Ierunca în 1949 - dă la iveală și o altă dimensiune lirică, aproape deloc vizibilă în versurile românești: cea sentimentală, dominată până la obsesie de plăsmuirea fantasmatică a femeii ideale, „descinsă de pe tărâmul florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E o poezie a simțurilor și
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
Eugen Frunză. Venind la puțin timp după articolul din Scânteia, intitulat Două cronici literare lipsite de principialitate, în care se combătea atitudinea nejustă a revistei Viața românească față de poezia lui Eugen Frunză, dezbaterea nu s-a mărginit să scoată la iveală calitățile și lipsurile unor poezii; ridicând probleme de interes general, ea a constituit o luare de poziție împotriva rămășițelor decadente ce răbufnesc în aprecierile pe care unii critici le fac asupra literaturii noastre înaintate. Atât tov. Mihai Beniuc în referatul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]