2,397 matches
-
să mergi până la capăt, căci noi nu vom înceta ca împreună cu ceilalți principi să luăm măsurile necesare, cu tot zelul, sârguința și grija posibilă..." Papa Sixt al IV-lea către Ștefan Voievod la 31 martie 1475 (la trei luni după izbânda de la Podul Înalt) * "...Să nu te descurajezi... ci să continui victoria care ți-a fost hărăzită de Cel de Sus... Dar suma de bani colectată a fost trimisă în întregime... fiului nostru prea iubit, strălucitului rege al Ungariei, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și s-au dus după turci și i-au ajuns trecând Dunărea, și lovindu-i fără veste, i-au speriit de au căutat a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea , că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Principii creștini și vecinii... cu toată nădejdea mea într-înșii, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a afirmat că Moldova a fost "Bizanț după Bizanț". CUPRINS Predoslovie 5 PROLOG GOLGOTA VALEA ALBĂ iulie 1476 21 A. A'NĂLBIT POIANA CU TRUPURILE LOR 26 iulie 1476 23 B. SIHASTRUL ȘI SPOVADA 30 iulie 1476 26 PARTEA ÎNTÂI IZBÂNDA PODUL ÎNALT -VASLUI ianuarie 1475 41 1 "Pentru Moldova și Ștefan !" 43 2 Strălucită izbândă ! 54 PARTEA A DOUA AIASTĂ "POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII" februarie iulie 1475 75 3 Maria și Constantinopolul 77 4 "Atletul lui Hristos" 106 5 Voichița de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ALBĂ iulie 1476 21 A. A'NĂLBIT POIANA CU TRUPURILE LOR 26 iulie 1476 23 B. SIHASTRUL ȘI SPOVADA 30 iulie 1476 26 PARTEA ÎNTÂI IZBÂNDA PODUL ÎNALT -VASLUI ianuarie 1475 41 1 "Pentru Moldova și Ștefan !" 43 2 Strălucită izbândă ! 54 PARTEA A DOUA AIASTĂ "POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII" februarie iulie 1475 75 3 Maria și Constantinopolul 77 4 "Atletul lui Hristos" 106 5 Voichița de Sânziene 125 6 Podagra și ciuma 140 PARTEA A TREIA BLESTEMUL MUȘATIN august decembrie 1475
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întregului film. În chip semnificativ, acesta începe și se sfârșește, simetric, printr-un act temerar; dacă primul (încercarea de a zbura cu balonul a unui mujic năzdrăvan) se termină printr-un eșec tragic, al doilea (turnarea clopotului) reprezintă o mare izbândă. Un flăcău famelic dintr-un sat pustiit de ciumă este angajat de oamenii cneazului să toarne un clopot al cărui secret pretinde că îl mai cunoaște doar el singur cu toate că, în realitate, nu știe nici un bob de meserie. Minunea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dar venerabilă, așezată sub semnul lui Hermes) și ceea ce se chema odinioară un chevalier d’industrie. E un mic cinic, din aceia la care e mai mare gura decât fapta, și un „pontagiu” fără succes, cel puțin în perioada „crailor”. Izbânzile lui de după război nu mai fac parte din materia cărții și nu sunt decât un epilog polemic pus la urmă de autor, probabil, cum insinuam, după 6 iulie 1928. Ca soitariu, Pirgu e o forță. El e însuflețitorul părții „realiste
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Fără să fie, evident, o capodoperă, nu e deloc o piesă slabă și nu e lipsită de finețe. Mult mai slabă e, totuși, Suflete tari, care se bucură de bune aprecieri și care a însemnat la un moment dat singura izbândă scenică a autorului. E interesant de reținut că autorul însuși notează într-un carnet intim, la 16 decembrie 1935 : „Deziluzia cruntă cu recitirea Sufletelor tari. (Dacă ei au avut dreptate totuși ?)”, (Note zilnice, 1927-1940, Ed. C.R., București, 1975, p. 93
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om prieten devotat. În sat, în lipsa fanfarei, am arătat mulțimii de oameni cât de frumoasă poate fi Anastasia în rochiță nou-nouță. O merita. Se bucurau oamenii din sat de izbânda noastră cu atât mai mult cu cât aflaseră că mai bine de jumătate dintre concurenți căzuseră la examen. Veneau să ne ia de la școală ca “hosti”, adică oaspeți rari: Veniți și ne cinstiti casa, doamnă și domnule învățător. N-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
reprezentanții diplomației străine, căutând În diferite ocazii să prezinte trecutul și aspirațiile românilor. Reîntors În țară, a fost ales deputat din partea conservatorilor. A criticat guvernul pentru politica lui filorusă, văzând În Rusia un pericol iminent pentru statul român, considerând că izbânda politicii țariste, lărgirea elementului slav În sud-estul Europei reprezintă distrugerea viitorului României. Pe aceasta convingere și-a Întemeiat Întreaga politică externă, de aceea, În perioada ulterioară, a fost găsit mereu alături de Franța - atâta vreme cât Împăratul urma o politică antirusească, depărtându-se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
biroul meu, dorind să-mi ceară socoteală pentru nereușită. I-am explicat că n are de ce să fie supărat, deoarece concursul se va repeta, așa încât va avea posibilitatea să studieze mai temeinic probele cerute, având deci mai mulți sorți de izbândă. Nevoind să-mi recunoască nicio competență în acest domeniu, a ridicat tonul, aproape strigând la mine, ceea ce m-a făcut să l imit, rugându-l să părăsească biroul. Bine înțeles că s-a plâns lui Kico și soției sale, și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fost întotdeauna singura primejdie reală pentru siguranța lumii vechi și a evreimii, fiind urmăriți, închiși și uciși nu pentru faptele sau greșelile noastre, ci pentru credința noastră. Dar indiferent cum se va încheia [295] această perioadă de tranziție, printr-o izbândă a comunismului asiatic și evreiesc, sau printr-o victorie a demoliberalismului capitalist (și deci tot evreiesc), atâtea suferințe și atâtea jertfe nu vor rămâne în viitor fără un rezultat pozitiv pentru neamul românesc, dacă această entitate psicho-fizică va mai dăinui
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
date de adversar, ci s-ar mulțumi să contraatace numai după ce le acuză (cum se spune în termenii tehnici ai „nobilei arte”), luând „contra măsuri” cu destulă întârziere, [310] orice cunoscător ar vedea îndată că n-are niciun sorț de izbândă și va sfârși prin a fi făcut knock-out. Nu e deci de mirare că un regim a cărui diplomație a fost sub orice critică, și ai cărui conducători politici n-au înțeles adevărul formulei „politique d’abord”, preconizată permanent de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cu Sârbu, iar Tudora s-a căsătorit cu un ofițer, Axintescu (Arsenescu), în Cernăuți. Despre aceste două fete nu se mai știe nimic, iar Vasile Diacon, care a încercat să dea de urma lor, mărturisește că nu a avut nicio izbândă. Cert este că e aproape imposibil să mai fie în viață (dacă ar fi trăit și astăzi ar fi trebuit să aibă în jur de o sută de ani, ținând cont de faptul că s-au născut după Dragoș - 10
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la marginea șoselei, iar lîngă ei se aflau zeci de tineri în costume naționale, care urmau să dea onorul alaiului de jeepuri. Dorin se afla într-unul dintre acestea. În celelalte călătoreau diverși îmbogățiți, bucuroși să și alăture imaginea de izbînda sportivă. Ei n-aveau dreptul la temenelele poporului, dar le primeau la grămadă pentru simplul motiv că le cădea bine să trăiască la cîțiva metri de eșapamentul mașinii lui Doroftei. Aplecați către verdicte lacrimogene cum sîntem, vom postula emoțional că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
precum la Platon. Or, arta - adaug, implicit imaginarul, înțeles ca o formă structurată a memoriei, în care se regăsesc imaginile simbolice - reprezintă pentru Plotin chiar punctul de întoarcere către Unu, de unde se (re)începe (re)integrarea. Nu însă și o izbândă deplină a cunoașterii divinului, de aceea, fără a critica imaginea așa cum o face Platon, filosoful iudeo-creștin este iconoclast prin scepticismul cu care privește forma însăși, ca fiind incapabilă să rețină frumusețea pură (Besançon 54-61). Grabar merge ceva mai departe și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
În cazul iudaismului și al islamismului, religii care își construiesc mesajul pe baza unui sincronism total între revelația religioasă și organizarea politică a comunității, orice încercare de a ține Statul delimitat de Biserică este în continuare lipsită de sorți de izbândă (Durand, L'immaginario 10). În schimb, occidentul catolic extrage din înfruntarea politică, în principal cu Constantinopolul și cu imperiul aflat sub influența sa, suficientă forță și puternice motivații pentru a-și proclama autonomia, sub forma unui nou model de exercitare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ființei noastre depășirea propriilor limite, sondarea în adâncurile proprii pentru căutrea de noi resurse, noi potențe nebănuite anterior. Labirinturile vieții ne determină să devenim arheologii sinelui nostru angajați, în demersul aflării de noi energii lăuntrice care ne pot propulsa spre izbânda individuală. Înfruntând situația labirintică drept un contex existențial-limită, ești solicitat peste cadrele evidenței de sine, ți se cere mai mult decât crezi că ești și ai putea fi vreodată. Prin acest demers de luptă cu propriile limitări, este determinat un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
constelația lui Tezeu, eroul faptei taumaturgic-eliberatoare nu al resurecțiilor profanatorii. Gândul înțelept al acestui mit ne povățuiește că în interiorul nostru, oricât de întunecat va fi labirintul în care am pășit, mereu se va afla o nobilă și divină forță de izbândă, o trăsătură-putere, o capacitate miraculoasă care ne poate aduce eliberarea, ea fiind darul testamentar sădit drept moștenire în inimile noastre de zeul ce ne-a rostuit dintr-un capriciu de iubire absolută sub constelații de melancolii demiurgice. Dar pentru a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
frumusețile și podoaba ta ca iarba și ca floarea ierbei, bunurile tale - pulbere și fum, carile cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fundal minuțios. De asemenea amănunțită este imaginea camerei lui Păturică, viitor câmp de acțiune al ciubucciului. Ca analist, Filimon este însă mediocru. El recurge la dizertații, la invocații, iar eroii sunt de tipul infernal, din aceia care-și strigă teatral izbânda, acoperiți de o paloare demonică, sau, dimpotrivă, de genul angelic. Rezistența romanului se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
calitatea de om liber a lui Nenoroc, căruia i se dă putința să aleagă între bine și rău. Contradicția e numai aparentă. Nenorocul e sortit să fie mereu nemulțumit, răzvrătitor căilor bătute. Numai pe el îl poate tenta Diavolul, fără izbândă deplină și finală, fiindcă și experiența binelui atrage pe voievod. Nenorocul e un Faust parțial, înfățișînd numai pe solitari, pe investigativi. Adevărata vină a dramaturgului este că a făcut simpatică platitudinea lui Voie-Bună și odioasă anxietatea lui Nenoroc. Dealtfel meditația
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Procust preocuparea de metodă e maximă. Oroarea de "artă", de compus se condensează în pagini ce multora par prolixe, făcute din scrisori, comentarii, note, tăieturi din jurnale, documente "autentice" în fine, care dau "o impresie unică de trăire adevărată". Adevărata izbândă tehnică e de caracter dramatic. Fred Vasilescu, neînveșmîntat, în patul Emiliei, actriță mediocră și ex-amantă a sinucisului poet Ladima, citește scrisorile poetului oferite de Emilia, care comentează din când în când lectura. Este aici un joc subtil, aproape genial, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi fost adevăratul aspect al operei lui Gib Mihăescu (1894-1935) dacă scriitorul ar fi trăit mai mult e greu de spus. În orice caz Gib Mihăescu nu era un artist și ținuta multora din scrisorile sale e mai degrabă mediocră. Izbânda sa în Rusoaica și parțial în Donna Alba se datorește transcrierii pline a unei obsesii. Toate romanele lui Gib Mihăescu (lirice în substanța lor) tratează aceeași apetiție a eroului către o femeie ideală, inaccesibilă. Pentru locotenentul Ragaiac, așezat cu un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
postească), le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților diavolul combate mai vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie, în tradiția patrologică, provoacă fățiș duhul răului, punîndu-și înainte mâncări ispititoare, pentru a sili pe "ticălosul de pântec să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în a evita orice inițiativă: "bine cu toată lumea, asculta pe toți, nu contrazicea pe nimeni și mai ales nu da nici un ordin". Anchilozați de rutină, lipsiți de privire asupra universului, cazonii ridică niște meschine îndemînări de instrucție la rangul de izbânzi ale spiritului. Asta le dă o îngîmfare naivă, care cade în cursă la cea mai plată adulație. Cutare colonel s-a pietrificat în "legea progresului" și și-a făcut o oratorie didactică bufonă invariabilă: "...Domnilor... din două lucruri unul: ori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]