2,199 matches
-
celor din piesa nouă a lui N. Moraru și Aurel Baranga să jertfească totul, până și viața „pentru fericirea poporului”. El Înflăcărează masele ieșite În Calea Griviței să ceară dreptate guvernului ce a vândut țara imperialiștilor străini (Sfârșitul jalbelor de A. Jar), Înarmează grupul de comuniști de la Hunedoara În lupta contra ruinei economice (Oțel și pâine de I. Călugăru), transformă pe Costan Cimpoierul din Negura, dintr-un țăran revoltat Într-un luptător conștient, face pe bătrânul Petre Arjoca din piesa Cetatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
succese, cele două poeme mari scrise de M. Beniuc și Dan Deșliu, ciclul de poeme al Veronicăi Porumbacu, ultimele poezii ale lui Eugen Jebeleanu, romanul Drum fără pulbere al lui Petru Dumitriu, Oțel și pâine de Ion Călugăru, nuvela lui Jar Tehnicul și-a făcut datoria, piesa de teatru Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga, precum și o serie de lucrări mai puțin cunoscute dar care prezintă certe calități. Subliniind În expunere «că acest tablou este un tablou promițător
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În: Viața românească, nr. 7, iul. Eugen Campus. - Aici s-au Înfruntat două lumi. În: Viața românească, nr. 11, nov. Eugen Campus. - Luptând pentru fericirea oamenilor. Ibidem, nr. l, ian.: „Nu poate fi prețuită Îndeajuns inițiativa unor scriitori ca Al. Jar, Iosif Nedelcu, Petre Iosif, A.C. Vaida, M.Novicov de a oglindi În opere literare lupta comuniștilor În lagăre și Închisori. (Ă). Un roman despre viața În lagăr trebuie să Înfățișeze veridic acest proces dialectic. A determina valoarea romanului „Încredere” de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Silvian 92, 115, 116, 122, 143, 243, 347, 350 Istrati Ion 145, 187 Iureș, Ștefan 222, 271, 285 Iuteș, Gica 13, 14, 52, 222, 227, 228 Ivanov, Serghei 321 Ivanov, V. I. 343 J Jakobson, Roman 238 Jalbă, Constantin 217 Jar, Al. 12, 30, 49, 60, 65, 66, 67, 172, 173, 195, 243, 309, 346 Jdanov, A. A. 202, 219 Jebeleanu, Eugen 12, 13, 14, 30, 40, 41, 119, 120, 138, 143, 197, 198, 200, 212, 213, 215, 218, 230, 244
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nina Cassian, Victor Tulbure, Ion Potopin, Petru Vintilă, Eugen Jebeleanu, Sebastian Agnezia, Mihu Dragomir, Ioana Postelnicu, Elena Mătasă ș.a. sau poezia apologetică (conducător, eveniment politic sau social) scrisă de Maria Banuș, Lucia Demetrius, Sanda Movilă, George Lesnea, Mihai Beniuc, Al. Jar, Victor Torynopol și mulți alții. Repere bibliografice: Balșaia Sovetskaia Ențiclopedia. 51 vol. Ediția a 2-a. Moscova, 1955, vol. 35, p. 30-31; A. Jdanov, Raport asupra revistelor „Zvezda” și „Leningrad”, București, Editura PMR, 1947; *** Lenin despre literatură, București, Editura PMR
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
veacului), Meliusz Jozsef (Cât cuprind ochii), Ion Brad (Să citim cu voce tare, Mă uit În ochii copiilor), Valeriu Gorunescu (Inima și timpul) etc. Proza r-s a impus alți scriitori fruntași: Petru Dumitriu, Marin Preda, V.Em.Galan, Al. Jar, Francisc Munteanu, Sütö Andras, Nagy Istvan, Szemler Ferenc, Horvath Istvan, Titus Popovici, Zaharia Stancu, M. Sadoveanu. Romanul Mitrea Cocor (1949), este considerat temelia prozei realist-socialiste, romanul model. Parafrazându-l pe Dostoievski, care afirma că toată proza realistă rusă a ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau social instigator, combativitatea de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scurgeri din rezervor?.......................................... 7. Este rezervorul acoperit și închis corespunzător?........................ 8. Există urme de substanțe străine în rezervor?............................ 9. Sunt ventilele de aer și conductele de preaplin protejate cu site?....... X. Controlul procesului de tratare Da Nu Frecvent 1. Testul Jar: 3. Clor rezidual liber: E. Coli/SF: ............... ............. ...................... 7. Altele: ........... ............... .................. EVALUARE SANITARĂ XI. Controlul înregistrărilor/documentelor: 1. Consumul de reactivi ....................................................... 2. Documente justificative ale procurării dezinfectantelor/ Autorizații/Avize ............. 3. Avize/Notificări pentru substanțele/materialele/ echipamentele care vin în contact cu apa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159775_a_161104]
-
DE PARTID AL SECTORULUI 6 BUCUREȘTI Vă rugăm să aprobați verificarea, prin mijloacele muncii de securitate a numitului CRĂCIUN GHEORGHE, fiul lui Nicolae și Maria, născut la 24.07.1913 în comuna Mintiul Gherlei, județul Cluj, domiciliat în București, str. Jarului, nr. 2, ap. 12, sectorul 6, membru P.C.R., pensionar M.I., pentru a stabili dacă respectă prevederile legale referitoare la păstrarea secretelor de care a luat cunoștință în timpul activității. ȘEFUL UNITĂȚII /ss/col. Ceaușu Gheorghe R.D. nr. 114 031/1986 G.M.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de urmărire informativă asupra fostului colonel de securitate CRĂCIUN GHEORGHE CRĂCIUN GHEORGHE, fiul lui Nicolae și Maria, s-a născut la 24 iulie 1913, în comuna Mintiul Gherlei, județul Cluj, de profesie cazangiu, membru de partid, domiciliat în București, str. Jarului, nr. 2, ap. 12, sector 6. În anul 1945 a fost încadrat în Ministerul de Interne și a funcționat ca chestor de poliție, inspector șef de inspectorat de siguranță, comandant al Penitenciarului Aiud și locțiitor al șefului Direcției de Informații
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un rol aparent liniar posibilitatea de a desfășura o gamă amplă de nuanțe și semitonuri în registrul grosolăniei și obtuzității birocratice. De un remarcabil tragism reținut a fost Zoe Muscan, după cum au fost dirijați spre obținerea unor accente exacte Elisabeta Jar, Eugen Tănase și Constantin Săsăreanu. Un spectacol tăios, dur și în același timp patetic, dureros, demonstrație zguduitoare a drumului complicat al adevărului, manifest în arta autentică de teatru politic angajat în emoție și adevăr artistic... (Ileana Popovici) ...Tânărul regizor Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Iernii care ți toarce fiorul de fulgi și ți se pare că, de când lumea, Iarna îți povestește basmul, căci de frunze nici urmă nu-i. Iarna povestește înainte basmul început de o frunză, căci gura vetrei cu flăcări și cu jar îngână dogorind basmul de aur al Toamnei. AMURG DE TOAMNĂ În pădurea de la marginea drumului, amurgul lasă umbre înfricoșătoare. Sunt zeci, chiar sute de arătări negre, cu brațe urâte și lungi. Fiecare arătare are ceva pe brațe. Dau impresia a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
uscat. Oaia, astfel reconstituită mai pe gustul gurmandului, este mai întâi „tencuită“ cu pământ înmuiat cu apă - pentru ca blana să nu se ardă repede -, apoi pusă într-o groapă în care, dintr-un foc uriaș, n-a mai rămas decât jarul. Se acoperă totul cu jar și apoi cu pământ ca să țină văpaia. Cam același lucru este descris de către Păstorel Teodoreanu sub numele de „miel haiducesc“. Rețeta este prefațată de un scurt comentariu laudativ la adresa bucătăriei românești, în vizibilă discordanță cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe gustul gurmandului, este mai întâi „tencuită“ cu pământ înmuiat cu apă - pentru ca blana să nu se ardă repede -, apoi pusă într-o groapă în care, dintr-un foc uriaș, n-a mai rămas decât jarul. Se acoperă totul cu jar și apoi cu pământ ca să țină văpaia. Cam același lucru este descris de către Păstorel Teodoreanu sub numele de „miel haiducesc“. Rețeta este prefațată de un scurt comentariu laudativ la adresa bucătăriei românești, în vizibilă discordanță cu opiniile emise de către autor în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adică în pământ, este răspândit pe mai toată planeta: meșui-ul arăbesc (berbec făcut într-un cuptor improvizat din argilă, în aer liber) este un exemplu. În Sardinia, porcul sau mistrețul este pregătit tot într-o groapă și este acoperit cu jar făcut din lemn de mirt, care aromatizează carnea. Am pomenit mai sus vechimea neolitică a rețetei; în realitate, ea descinde direct din paleoliticul superior, acest tip de gătire fiind printre cele mai vechi din istoria umanității. Liliane Plouvier o menționează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Plouvier o menționează într-un studiu intitulat Europa la masă (publicat în cadrul proiectului „Europa la masă - multiculturalitate, identitate europeană și obiceiuri alimentare“): „Modurile de gătire au evoluat mult pe parcursul paleoliticului. Tehnicile cele mai primitive sunt piatra încinsă și coacerea sub jar. Coacerea în spațiu închis se realiza prin diferite metode care s-au păstrat până în zilele noastre, printre care se numără folosirea argilei. Vânatul era învelit în argilă și copt în jar.“ Carnea „la piatră“, pomenită de Radu Anton Roman, este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cele mai primitive sunt piatra încinsă și coacerea sub jar. Coacerea în spațiu închis se realiza prin diferite metode care s-au păstrat până în zilele noastre, printre care se numără folosirea argilei. Vânatul era învelit în argilă și copt în jar.“ Carnea „la piatră“, pomenită de Radu Anton Roman, este o rețetă cel puțin la fel de veche și la fel de universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra galette franțuzească, poate prima creație în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sa sălbatică, era culeasă și făcea parte din hrana umană a paleoliticului superior. La început era mâncată crudă, dar este de presupus că, pe întinderea întregului continent preistoric, frunzele plantei au fost și gătite, cea mai veche tehnică fiind la jar. Această tehnică nu s-a menținut decât în România, restul continentului mâncând mai ales ștevie crudă, în salate, ori fiartă. „Cea mai năstrușnică și mai neașteptată mâncare românească cu care m-am întâlnit vreodată“ se numește, afirmă Radu Anton Roman
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de vită, ea e universal cunoscută și savurată, numai că nu putem fi de acord cu afirmațiile laudative ale lui Păstorel Teodoreanu: meșteri la această friptură nu suntem, din moment ce gustul românilor se îndreaptă către carnea „pătrunsă“, iar expunerea exagerată la jar nu face decât să transforme bunătatea de mușchi într-o talpă cauciucoasă și lipsită de gust. Arareori poți găsi în vreun restaurant tradițional românesc un bucătar care să știe că, la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tracta“, apoi unul de brânză. Deasupra se așază o singură tracta, întinsă la dimensiunea necesară, apoi se acoperă cu a doua foaie de aluat. Se pune plăcinta în vatră, se acoperă cu un capac din lut, peste care se pune jar. Placenta trebuie să se coacă încet și să fie pătrunsă uniform. Se descoperă de două, trei ori, pentru a se verifica. Când e gata, se scoate din vatră și se stropește cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat cărțile de versuri Simfonia amurgului (1937), Petale de crizanteme (1937), Cartea ultimelor vise și Picături de tristețe (1940), Slove de jar (1941), Flori albastre (1942). Nostalgică și meditativă, lirica vădește urme ale simbolismului, transpuse în peisaje de sugestie locală. Influența lecturilor bogate transpare în metaforismul abundent și, uneori, căutat. Versurile scrise în franceză au fost adunate în trei plachete, apărute, probabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului, Bălți, 1937; Zavitki hrizantemî, Bălți, 1937; Cartea ultimelor vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 100-101. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Dar micul Partid progresist, care nu numără decît doi deputați, ca și Partidul realist al lui Thomas Masaryk, care nu avea nici unul, privilegiază această ipoteză; aceștia nu sînt însă considerați altceva decît grupuri de vizionari. În comparație cu Guillaume II care ațîță jarul în Rusia, felicitînd întoarcerea lui Lenin la Saint-Petersburg310 în martie-aprilie 1917, Charles IV întrezărește pericolul revoluției din februarie și chiar al celei din octombrie. "El considera, spune împărăteasa Zita, că, întinzîn-du-se în Rusia, comunismul nu s-ar fi oprit acolo
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din scoici sau oase iar momeală, crabi, crevete etc., plase Împletite din trestie, coșuri 200 Ibidem, p. 71-72. 201 Animalul se ține mai Întâi la flacără ca să-i pârlească blana, apoi se taie labele de la picioarele dinapoi și coada. Când jarul se mai domolește, se pune animalul pe fundul gropii ca să se frigă mai bine, acoperindu-se cu nisip fierbinte și cu cenușă. 94 speciale sau bucăți de trunchiuri de copaci scobite În formă de găleți, scufundate În apă. În unele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]