23,636 matches
-
pretindea că întocmise harta genetică a dinastiei Boszt și toate dovezile indicau faptul că Ladislau, primul duce Boszt de Eccius, era nepotul unui emigrant pământean. Înaintașul acela glorios nu lăsase însă nici o istorie despre familia sa, adâncind un mister în judecarea căruia nu trebuia pierdut din vedere faptul că Abația avea numai de câștigat afirmând că dinastia nu e mai veche decât ea și că își avea originile în câmpiile Vechii Terra. ― Deci hârtiile au fost citite... spuse Kasser într-un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tradiției (canonul scripturistic al catolicilor n-a fost fixat înainte de secolul al V-lea). Odinioară, înțelepții noștri ne chemau către începuturi, la anabază către arca pierdută. Althusser și a sa "întoarcere la Marx", la acest paradis originar care făcea posibilă judecarea obiectivă a infernului marxismului francez și a purgatoriului său german. Lacan și întoarcerea la Freud. Heidegger și întoarcerea la Parmenide. Să ne oprim aici. La început n-a existat întîi un opus și apoi praxis-ul. Unitatea unui opus este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plierea la o anumit( identitate cineva ar putea "intra" și (ntr-o astfel de "comunitate", de altfel fluidă prin natura ei. Referentul cel mai potrivit al acesteia este fără îndoială comunitatea estetic(, așa cum apare ea la Kant în Critica facultății de judecare. Comunitatea estetică este doar rezultatul unui acord (( tr(iește doar at(t c(t este experimentat(. Astfel, raport(ndu-ne la ceilal(i, care (( ei sunt singuri, apare ideea c( exist( ceva comun aici (( deci nu suntem singuri: "...a lupta de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
instituției Mediatorului pentru soluționarea unor categorii de conflicte, în vederea descongestionării rolului instanțelor judecătorești; * creșterea eficienței serviciilor de probațiune judiciară și reintegrare socială a infractorilor; * eliminarea recomandării Ministerului Justiției din procesul numirii în funcție a judecătorilor; * repartizarea transparentă a dosarelor spre judecare către magistrați, în vederea eliminării corupției și posibilității de influențare a actului de justiție; * scurtarea termenelor de judecată, accelerarea procedurii de punere în executare a hotărârilor judecătorești și înregistrarea pe bandă magnetică a procedurii desfășurare în sala de judecată; * garantarea liberului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Dumnezeu este argumentul care le încununează pe toate: „...o singură nădejde... un singur Domn, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și Tata al tuturor...” (hežs theòs kaì patgr pántÄn). - În sfârșit, în Iac 4,12 se interzice judecarea aproapelui cu argumentul hežs estin ho nomothétQs kaì krites... „Unul este Legiuitorul și Judecătorul”. În toate aceste contexte, hežs este nume predicativ. Că epitet este folosit mónos, ca în expresia ce urmează. 3.2.1.4.2. ho mónos theós
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
integreze trecutul În viitor, să-l raporteze la viitor, să tragă Învățăminte pentru prezent și viitor. Adică, se apelează la o reflecție cu orientare spre viitor, În ideea de a trage Învățăminte din trecut. Se contează, deci, pe faptul că judecarea trecutului permite o sesizare mai bună a prezentului și o abordare mai lucidă a perspectivei de viitor. Se estimează că și acest tip de predare permite descoperirea unor lucruri noi și ar preveni primejdia de a se preda/Învăța istoria
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru a elibera subiecții de sub influența oricăror factori de inhibiție, de timiditate, de frica de a nu greși ori de a-și atrage critici și de a se pune astfel Într-o lumină defavorabilă față de ceilalți participanți, este inadmisibil ca judecarea ideilor enunțate să aibă loc imediat. Prin aceasta se Încearcă evitarea oricărui blocaj intelectual, prevenirea inhibării spontaneității de gândire În favoarea unei maxime mobilizări a resurselor creative ale tuturor membrilor grupului; c) trebuie ascultate cu atenție toate ideile participanților, fiecare dintre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o primă fază aceasta este heteronomă (preia norme, reguli, interdicții, valori etc.) din anturajul imediat, fiind neselectivă, nesituativă, rigidă și vizând doar fapta, nu și motivația. Apoi ea devine autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. Distincția heteronom-autonom în judecata moralăă și cu implicații evidente în conduita morală Ă a fost punctul de plecare al cercetărilor psihologului american L. Kohlberg. Ca și J. Piaget, L. Kohlberg s-a interesat de etapele parcurse de copil în judecarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
judecare. Distincția heteronom-autonom în judecata moralăă și cu implicații evidente în conduita morală Ă a fost punctul de plecare al cercetărilor psihologului american L. Kohlberg. Ca și J. Piaget, L. Kohlberg s-a interesat de etapele parcurse de copil în judecarea unor dileme morale (zece probleme de tipul: „Este preferabil de a salva viața unei singure persoane importante sau de a salva viețile unor persoane oarecare, dar numeroase?”; „Pentru a ajuta pe cineva aflat într-o situație extremă, se poate recurge
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Kohlberg să identifice trei niveluri mari de evoluție a judecății morale, fiecare dintre ele cu două stadii distincte. Ca urmare, acest model teoretic prezintă șase stadii ale genezei raționamentului moral: I. Nivelul premoral sau preconvențional (4-10 ani)9. Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: „bun/rău” , „are dreptate/se înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității ascultării, în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
plăcerea de a i se recunoaște purtarea, de a avea un statut „bun”. Stadiul 3 Ă al moralității bunelor relații. Copilul respectă norma din dorința de a fi recunoscut ca un „băiat sau o fată bună”. Începe să se prefigureze judecarea faptelor după intenția lor, nu numai după consecințe. Stadiul 4 Ă al moralității legii și ordinii. Respectarea autorității, a normelor și legilor începe să apară ca necesitate ce reglementează conduita tuturor, fapt care acționează și în beneficiul personal. III. Nivelul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bazată pe excelență - unui model ideal de societate, jucând un rol comparabil cu cel al concurenței perfecte în domeniul științei economice. Nu se mai pune problema să vedem în asta o descriere a realității ca un instrument conceptual ce vizează judecarea decalajelor constatate empiric, în condiții care nu sunt cele ale modelului. Mai mulți comentatori consideră teoria paretiană a elitelor, luată în ansamblul ei, ca o construcție teoretică având un caracter ideal-tipic (Lopreato și Alston, 1970; Eisermann, 1989). Așa cum arată primii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
astfel, de la un regim politic al responsabilității la regimul individual al responsabilității” (Rosanvallon, 1977, p. 60). De fapt, este vorba despre o întoarcere la o situație veche de două secole, în care gândirea liberală încă nu stabilise clar distincția dintre judecarea persoanelor și judecarea politicienilor. Această evoluție are drept consecință „punerea în judecată permanentă a responsabililor politici” și are, deci, o foarte mare influență asupra situației actuale a elitelor. Influența mijloacelor mass-media întărește acest „regim de acuzare a persoanelor”, dar nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
regim politic al responsabilității la regimul individual al responsabilității” (Rosanvallon, 1977, p. 60). De fapt, este vorba despre o întoarcere la o situație veche de două secole, în care gândirea liberală încă nu stabilise clar distincția dintre judecarea persoanelor și judecarea politicienilor. Această evoluție are drept consecință „punerea în judecată permanentă a responsabililor politici” și are, deci, o foarte mare influență asupra situației actuale a elitelor. Influența mijloacelor mass-media întărește acest „regim de acuzare a persoanelor”, dar nu îi dă naștere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
De exemplu, trebuie selectat „scriitorul de avangardă recunoscut într-un cerc foarte restrâns, membrul Academiei Franceze sau scriitorul cu tirajele cele mai mari”? Cu alte cuvinte, ce grup de referință a fost ales și pe seama cui a fost lăsată grija judecării excelenței? În plus, ce loc trebuie acordat diferitelor domenii? În lipsa unui răspuns, teoretic fundamental, la chestiunea principiului de notare și la cea a principiului de ponderare a domeniilor de activitate, „elita rămâne un obiect socialmente preconstruit” (ibidem, p. 44). Iar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unei gândiri, aș vrea să revin asupra parfumului nu chiar așa de nevinovat al cirenaicului. Pentru că foarte adesea i se întoarce spatele lui Aristip filosoful pe motivul acestui gen de istorioară luată ca atare, fără o distanțare care să permită judecarea obiectivă. în schimb, dacă decodăm sensul, semnificația, mesajul transmis de filosof prin acest fapt echivalând cu o vorbă de duh, cu un aforism, atunci obținem o teorie, ajungem la un discurs coerent, rațional și demn de comentarii critice. Anecdota antică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și foarte improbabilă, ca abuzul aparent înfăptuit de un astfel de angajat să fi servit de fapt i.p.? Poate fi argumentat, rezonabil, că decizia sa a avut în vedere binele comun? Această întrebare este doar începutul unui proces de judecare, dar ea are meritul de a izola un set de acțiuni care nu pot fi considerate ca urmărind i.p., indiferent de imaginația și toleranța pe care suntem dispuși să le investim. În cele ce urmează voi face referire în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
studiile teoretice și studiile empirice; între cercetările cu scop fundamental și cele cu scop aplicativ; între studiile de laborator și cele efectuate în contexte naturale etc. Totuși, indiferent de titulatura adoptată pentru a descrie o cercetare rămâne unitar criteriul de judecare a acestora, în funcție de gradul de validitate a concluziilor desprinse. Astfel, pornind de la distincția ulterioară a lui Campbell, validitatea cercetării poate fi analizată distinct, existând patru tipuri diferite: validitatea internă, validitatea externă, validitatea de construct și validitatea statistică (Pedhazur și Schmelkin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
34. Brewer, M.B. (2000). Research design and issues of validity. În H.T. Reis și C.M. Judd (eds.). Handbook of Research Methods in Social and Personality Psychology (p. 3-16). Cambridge: Cambridge University Press. TEME DE REFLECȚIE Dezbateți asupra principalelor criterii de judecare a calității unei cercetări? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care sunt tipurile de validitate ale unei cercetări?. Care sunt avantajele și dezavantajele studiilor experimentale? În ce fel diferă relațiile dintre variabile de tip mediator de cele de tip moderator? Definiți conceptele de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
testare a validității doar prin câteva strategii. Din perspectiva utilizării acestor instrumente în selecția psihologică a candidaților la angajare, validitatea relativă la criteriu de tip predictiv este cea mai importantă. 5.1.2.4. Fidelitatea este al doilea pilon în judecarea calităților psihometrice ale unui test. Degeaba un test măsoară într-adevăr ceea ce-și propune, dacă măsurătorile sale sunt incorecte sau instabile, adică pline de erori. John și Benet-Martinez (2000) sintetizează cele patru fațete ale generalizării care pot fi analizate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și standardul dorit, procesul de identificare a acestora urmărește să indice acele domenii în care o învățare suplimentară poate îmbunătăți nivelul acelor cunoștințe sau deprinderi, și implicit performanțele persoanei. Ca urmare, evaluarea nevoilor nu trebuie considerată o examinare sau o judecare, ci un proces care sugerează necesitatea unei educații adiționale într-o anumită direcție, fără judecăți implicite sau explicite privind abilitatea individului de a rezolva o sarcină. Identificăm și evaluăm nevoi/trebuințe pentru a putea îmbunătăți performanțele, dar și pentru a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de obiectivele urmărite de-a lungul procesului de muncă și care sunt modelate în funcție de contextul organizațional în care are loc evaluarea” (ibidem). Modelul lui Murphy și Cleveland explică procesul de apreciere a performanțelor prin prisma a patru componente: contextul evaluării, judecarea performanței, notarea performanței și evaluarea sistemului de apreciere. Figura 7.2.1.1. Modelul de apreciere a performanțelor în context (după Pitariu, 2003) a). Contextul evaluării reprezintă contextul organizațional în care are loc aprecierea performanțelor și cuprinde două niveluri de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mediului organizațional (de exemplu, performanța organizațională, productivitatea, ș.a.). Rolul contextului în care are loc procesul de apreciere a performanțelor este major în nivelul de reușită al procesului de evaluare, contextul fiind independent de calitatea instrumentelor și procedurilor de evaluare. b). Judecarea performanței reprezintă o componentă a procesului de apreciere a performanțelor. Murphy și Cleveland (1995) fac distincția între judecăți (engl. judgments) ce reprezintă evaluări particulare și evaluări (engl. ratings) ce semnifică afirmații publice despre performanța unei persoane care a fost supusă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Realizând o astfel de notare a performanței, evaluatorul transmite un mesaj care depinde de obiectivul urmărit în evaluare și de factorii contextuali ai evaluării. Tendința actuală este de a se lua măsuri, la nivel organizațional, pentru a reduce diferențele între judecarea performanței și acordarea calificativelor (Murphy, Cleveland, 1995). d). Evaluare sistemului de apreciere presupune estimarea nivelului de aplicabilitate practică al sistemului de evaluare și a gradului de adecvare al acestuia la mediul organizațional vizat. Parametrii după care se face această evaluare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a gradului de adecvare al acestuia la mediul organizațional vizat. Parametrii după care se face această evaluare sunt precizia evaluării (în cazul în care ne referim la judecățile evaluatorilor) și utilitatea mesajului transmis între organizație și angajat. Studiul erorilor în judecarea performanțelor (de exemplu, indicii de precizie) ne oferă informații despre procesul de judecare, dar evaluarea aprecierilor în termeni de erori (de exemplu, decizii incorecte) este mai utilă, spune Feldman (1986) (apud Pitariu, 2000). Modelul elaborat de Murphy și Cleveland (1995
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]