2,389 matches
-
CĂSCATĂ (National Enquirer) CIMPANZEU VORBITOR ÎN JAVA (New York Times, ulterior s-a publicat o erată) PRIMATE POLIGLOTE REPERATĂ ÎN SUMATRA (Los Angeles Times) „În fine, un grup de turiști din Indonezia jură că au fost insultați de un urangutan, în jungla din Borneo. Conform spuselor turiștilor, maimuța i-a înjurat în olandeză și în franceză, ceea ce înseamnă că era, probabil, mult mai deșteaptă decât ei. Dar nu a apărut nici o înregistrare cu cimpanzeul bădăran, ceea ce ne duce la concluzia că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
maimuța a fost „reperată“. — Maimuța a fost reperată? Asta însemna că maimuța purta un reper? Soția lui era profesoară de engleză, la liceu. Îi plăceau jocurile de cuvinte. — Nu, scumpo. Știrea spune că... niște oameni din Sumatra au întâlnit în junglă o maimuță care vorbea. — Credeam că maimuțele nu pot vorbi, zise soția lui. — Ei bine, asta spune știrea. Atunci, trebuie să fie o minciună. — Crezi? Ah, i-auzi ... Britney Spears nu divorțează. M-am liniștit. O fi rămas iar gravidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că este posibil ca blonzii naturali să dispară în următorii două sute de ani. Mai recent, probabilitatea acestei dispariții a fost reluată de The Times din Londra, în lumina noilor date referitoare la evoluția genei MC1R pentru păr blond. Capitolul 16 Jungla era total tăcută. Nu se auzea nici un greier, nici un țipăt de pasăre-rinocer, nici pălăvrăgeala îndepărtată a maimuțelor. O tăcere desăvârșită... ceea ce nu era de mirare, își spuse Hagar. Clătină din cap, uitându-se la cele zece echipe de filmare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pasăre-rinocer, nici pălăvrăgeala îndepărtată a maimuțelor. O tăcere desăvârșită... ceea ce nu era de mirare, își spuse Hagar. Clătină din cap, uitându-se la cele zece echipe de filmare din întreaga lume, care se adunaseră acum în grupuri mici, pe solul junglei, protejându-și lentilele de umezeala care picura de sus, în timp ce se uitau prin camere spre copacii de deasupra. Le spusese să păstreze liniștea și, într-adevăr, nimeni nu vorbea. Echipa franceză fuma. Deși echipa germană menținea liniștea, cameramanul își pocnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de filmat, își reglară trepiedele și începură să filmeze. Hagar auzi murmurul slab al vocilor, în multe limbi. În apropiere, tipul de la Sky TV își ținea microfonul aproape de buze și vorbea șoptit, pe un ton dramatic: — Suntem aici, în adâncul junglelor Sumatrei și iată, chiar vizavi de noi, vedem animalul care a declanșat speculații în lumea întreagă ... cimpanzeul despre care se spune că vorbește ... și chiar că înjură. Dumnezeule, își spuse Hagar. Se întoarse să vadă ce filmau. Văzu ceva blană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
-l atragă? Să scoatem niște sunete de împerechere? — Nu, spuse Hagar. — Adică nu există nici un mod ca să-l atragem? — Nu. — Doar stăm aici și sperăm să apară? Jurnalistul se uită la ceas. — Vor caseta până la prânz. — Din nefericire, suntem în junglă, zise Hagar. Se întâmplă atunci când se întâmplă. Asta e lumea naturală. — Nu este naturală, dacă vorbește, spuse cameramanul. Și eu n-am toată ziua la dispoziție. Nu știu ce să spun, zise Hagar. Găsește-mi blestemata aia de maimuță! urlă individul. Strigătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fapt, să spună? Decise să nu o facă. — Știți, zise el, aceasta este o arie de cercetare extrem de interesantă, dar încă nu știm suficiente ca să putem da un răspuns. Următoarea întrebare? Capitolul 51 În sudul Sumatrei plouase toată ziua. Solul junglei era umed. Frunzele erau umede. Totul era umed. Echipele de filmare din întreaga lume plecaseră de mult într-o altă misiune. Acum, Hagar se întorsese cu un singur client. Un bărbat pe nume Gorevici. Un faimos fotograf al faunei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cu o antenă de treizeci de centimetri diametru, pe care o prinse deasupra camerei video, pe un suport. Hagar își spuse că era o aparatură greoaie, dar eficientă. Gorevici se lăsă pe vine și începu să privească cu atenție în junglă. Cei doi ascultau sunetul ploii, așteptând. Urangutanul vorbitor dispăruse din presă, în ultimele săptămâni. Povestea dispăruse, la fel cum se întâmplase și cu alte relatări despre animale, care nu se dovediseră adevărate: acea ciocănitoare din Arkansas pe care nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dar putea să o înregistreze. Învârti obiectivul într-un arc lent, în timp ce urmărea nivelul microfonului. Cum microfonul era direcțional, putea să determine de unde venea sunetul ... dinspre sud. Din stânga, față de poziția lui. Se uită prin obiectiv, mări amplificarea. Nu vedea nimic. Jungla se întuneca cu fiecare clipă. Hagar stătea nemișcat alături, privind. Se auzi un foșnet de crengi, iar Gorevici zări o umbră care trecu prin raza obiectivului. Ridică privirea și văzu umbra urcând din ce în ce mai mult, legănându-se pe crengi, în timp ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
nu știi. Gorevici introduse alte trei cartușe în carabină. — Nu știi asta. — Nu se mișcă. L-ai nimerit. Gorevici își reluă poziția, ridică pușca, chiar la timp ca să vadă o umbră întunecată prăbușindu-se. Era urangutanul, căzând direct din bolta junglei, de la aproape cincizeci de metri. Animalul se prăbuși pe pământ la picioarele lui Gorevici, împrăștiind noroi. Și nu se mai mișcă. Hagar aprinse o lanternă. Trei săgeți ieșeau din corpul animalului. Una în picior, două în piept. Urangutanul nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pe coasta nordică a Javei. La o mie trei sute de kilometri depărtare. — Și camera e în avion? — Da, așa cred. Gorevici continuă să se învârtă pe loc, evitând privirea acuzatoare a lui Zanger. Era o adevărată comedie a erorilor. În junglă, Gorevici se chinuise să resusciteze maimuța aproape o oră, înainte ca animalul să dea semne de viață. Apoi se luptase să lege urangutanul și să-l tranchilizeze din nou, mai puțin, de data aceasta, monitorizând cu atenția reacțiile lui, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
curge realmente ușor, fără crispare, într-o plăcere auctorială de a așterne fapte și personaje pe o canava bine articulată. Nici atunci cînd se ambiționează să descîlcească umorul tragic al politicii ori administrației de dinainte ori de după Marea Evadare în jungla democrației de la 89. E drept că uneori, din cauza profesiei și nu din motive de inabilitate stilistică apare o dioptrie involuntară la ochelarii prin care își filtrează textul. Gheorghe Bălăceanu este un povestitor. Deloc sofisticat și nărăvit la păcatele intrainframeta-textualiste. El
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de vilegiaturiști: viața de seară. Mult mai aproape, masa de lumini ce reprezintă orășelul propriu-zis; în ea, firmele de neon ale restaurantelor și barurilor formează spoturi de culoare iridescenta Undeva, în spatele lor, se bănuiește umbră masivă a dealurilor acoperite de junglă, verde smarald în timpul zilei, acum doar o pată răcoroasă sub cerul deschis de apropierea lunii. Ea se ascunde încă în spatele dealurilor... Mă întreb din nou: „Oare cum am ajuns aici?” Cum poti ști ce cotitură a drumului să alegi? Care
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
s-a ridicat deasupra dealurilor împădurite. Sus, undeva spre coama dealului, lucesc lumini. Probabil o vilă a vreunui bogătaș. De când scriitorul și-a petrecut viața aici, făcând subiectul unui film, a devenit o modă să îți faci o vilă prin junglă de deasupra golfului. Probabil de aceea a ajuns acest orășel resort. Binecuvântarea și blestemul localnicilor... Klick <lia>: hi, ți-a trecut? <victor37>: nope. În continuare, simbata între 9 și 2PM nu vreau să-mi stea ceva în git <lia>: asta
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
dupa mai multe decenii - și a găsit-o... văduva. Norocul lui! A cheltuit aproape toți banii de școală pe telefoane. L-au dat afară de la curs. Nu-i nimic, viitorul lui este în țară, alături de femeia iubita! “Aici este o junglă, nimeni nu mai are timp de dragoste!” Ultimii bani i-a dat pe avion, s-a dus acasă. A anunțat-o pe văduva că vrea să se însoare cu ea (ceea ce a bucurat-o) și se va stabili în țară
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Pavel: „Așa este! Cît trăiește, Omul se transformă-ntruna: Pielea feții se-ncrețeste; Creierul - nu totdeauna”. Celelalte schițe au participat la diverse concursuri literare în perioada 1996 2004 („Jocul”,”Dragoste la a doua vedere”, „Simple coincidențe”,”Lecția de dans”,”Eșecul etapei”,”Jungla albă”.”In garaj”,”Banchetul solitarului”,”Doamna și vagabonzii” ,”Vot de iunie”,”Misterul nopții”,”Samsarul”,”In contact cu umbra”.”Labirintul”,”Meandre”,”Vacanța”), dar rezultatele finale nu sunt cunoscute. Titlul cărții a fost inspirat din „Aforisme” una din epigramele lui Petre Tipărescu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Atîta timp cît te-am lăsat Să crezi că sînt mai prost ca tine!” (S.Pavel) „Din cîți în al vieții bazar Fac umbră acestui pămînt, Puțini sînt mai mulți decît par Destui par mai mulți decît sînt...” (Sorin Pavel) Jungla albă 24 ianuarie 2004.Ziua Unirii... Ninge. E frig.Zăpadă și viscol. Aflăm ca se circulă spre Barlad,dar vizibilitatea este zero.Plecăm cu mașina la drum.Sunt 60 de kilometri de parcurs. Alimentăm .Vântul spulberă zăpada. Pornim la drum
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
au putut călători cu trenul personal). La serviciu povestesc întâmplarea colegilor.Nu înțeleg de ce nu am ales deplasarea cu trenul. Nimeni nu crede că am mers prin viscol. O doamnă mă numește „erou”. Nimeni nu înțelege că civilizația este o junglă... “Când ești furios e ca și cum ai ține un cărbune încins în mână; te arzi tu înainte să apuci să-l arunci în cineva” (Buddha) Hat la hat Legea nr.18/1991 a debutat în forță. Oamenii satelor s-au repezit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Opera, Gare Montparnasse și vreo două restaurante. Între aceste puncte cunoștea doar drumul cel mai scurt. Nu trebuia decât să facă un pas în afara acestui teritoriu și se afla pe teren necunoscut: metroul se întindea sub picioarele lui ca o junglă, Combat și alte zone adiacente erau deșerturi prin care putea hoinări în siguranță. Dar hoinărela nu-i era de ajuns, trebuia să-și găsească o slujbă. Erau clipe, cum i se întâmplase după primul pahar de vin băut în libertate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
folositor, firește, pentru că îmi oferă posibilitatea să călătoresc pe toate meridianele, virtual. Am văzut cum arătau strămoșii noștri, cât de viteji erau în luptă, ce ocupații aveau oamenii în străvechi timpuri, cum trăiesc cei de pe alte continente, cum arată o junglă, un deșert etc. Dar câte n-am văzut! Câte lucruri interesante! Și, totuși, cartea rămâne pentru mine un prieten de nădejde pentru că, asemenea unui prieten, te însoțește oriunde. În vacanță iau cărți cu mine oriunde și le pot citi și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
o idee despre acest oraș halucinant unde se află "cel mai mare hotel din lume", "cel mai înalt termometru din lume", luminile cele mai zgomotoase și kitsch-ul cel mai somptuos. Pornim pe bulevardul inundat de reclame mișcătoare, o veritabilă junglă feerică, orbitoare pentru ochii mei obișnuiți cu întunericul din București, și ne oprim la "Palatul Cezarilor". Stupoare! Ce caută copia "Victoriei de la Samothrace" aici? Dar imediat dau cu ochii de alte "statui", aliniate în semicerc în fața intrării hotelului. Au fost
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
văzut, și tot felul de jucării, dar poate că cel mai bine ar fi să mă conducă el, la urma urmei locuința asta e mare, n-ar fi bine să mă rătăcesc, așa cum a pățit-o el, pe vremuri, în junglă, chiar că n-ar fi bine, mama s-a ridicat pe jumătate din fotoliu, spunând că nu-i nevoie, să nu se obosească tovarășul ambasador, eu sunt băiat mare și deștept, n-o să deranjez, dar ambasadorul se ridicase deja în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
îndărătnicul Broadway taxiurile toate plâng și se văicăresc, cu toate ducând roboți, câini răi, și aleargă în sus și-n jos prin oraș. Am făcut semn șoferului și m-am pierdut în vacarm. Se spune că New York-ul e o junglă. Se poate merge și mai departe, spunând că New York-ul e o junglă. New York-ul e o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
răi, și aleargă în sus și-n jos prin oraș. Am făcut semn șoferului și m-am pierdut în vacarm. Se spune că New York-ul e o junglă. Se poate merge și mai departe, spunând că New York-ul e o junglă. New York-ul e o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și-n jos prin oraș. Am făcut semn șoferului și m-am pierdut în vacarm. Se spune că New York-ul e o junglă. Se poate merge și mai departe, spunând că New York-ul e o junglă. New York-ul e o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]