2,156 matches
-
problemă a fost definitiv aplanata, fie prin victoria unei anumite părți, fie print-un compromis definitiv, britanicii consideră acea înțelegere că pe o parte a constituției lor. Înțelegerea ia forma unei legi și arată ca orice lege prin Parlament. Dreptul jurisprudențial. Unele dintre cele mai importante principii ale constituției britanice sunt principii de drept comun, adică nu au fost stabilite prin nici o lege trecută prin Parlament sau hotărâte de rege, ci sunt stabilite la tribunal prin folosirea deciziilor din cazurile individuale
Constituția Regatului Unit () [Corola-website/Science/307579_a_308908]
-
Dreptul jurisprudențial sau sistemul de "drept comun" (din eng. "common law", "case-law", "judge-made law") este sistemul juridic dezvoltat pe baza jurisprudenței instanțelor de judecată, spre deosebire de sistemul de "drept civil" (din eng. "civil law") care este dezvoltat, cu precădere, de către Parlament și de către
Drept jurisprudențial (comun) () [Corola-website/Science/312506_a_313835]
-
viață din plin trăită, pe care natura a împrăștiat-o cu toate darurile. Eugen Petit, care și-a însușit în lunga sa carieră de magistrat o vastă și aleasă cultură juridică, a publicat diverse și nenumărate articole, monografii și note jurisprudențiale, colaborând constant la cunoscutele reviste de specialitate: „Curierul Judiciar", „Pandectele Române", „Pandectele Săptămânale", „Jurisprudența Generala" și „Dreptul". A publicat articole și studii de drept și în revistele de specialitate franceze. A făcut parte din redacția revistei „Zeitschrift für Osteuropäishes Recht
Eugen Petit () [Corola-website/Science/310633_a_311962]
-
petiție în toate ramurile și agențiile guvernamentale. În plus față de dreptul de întrunire garantat de această clauză, Curtea a hotărât și că modificarea protejează implicit și . Cel de al Doilea Amendament protejează . Conceptul unui astfel de drept a existat în dreptul jurisprudențial englez cu mult înainte de adoptarea Bill of Rights. Codificată mai întâi în Declarația Drepturilor din Anglia din 1689 (cu aplicare însă numai protestanților), acest drept a fost consacrat în legile fundamentale din mai multe state americane în epoca revoluționară, inclusiv
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34), Curtea de la Strasbourg a statuat că noțiunea "drept" folosită la art. 7 din Convenție corespunde noțiunii de "lege" ce apare în alte articole din Convenție; ea înglobează dreptul de origine atât legislativă, cât și jurisprudențială și implică condiții calitative, printre altele, pe cele ale accesibilității și previzibilității. 15. În ceea ce privește sintagma "interes public", criticată de autorul excepției, Curtea reține că enumerarea în cuprinsul prevederilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală a elementelor referitoare
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
litigii au soluționat diferit această problemă de drept, considerând ca elemente esențiale pentru pronunțarea soluțiilor următoarele aspecte: - existența unui contract de ucenicie; - plata indemnizațiilor/salariilor; - plata cotizațiilor de asigurări sociale; - existența sau nu a unui contract de muncă. II. Examenul jurisprudențial 2. Plecând de la premisa că, în toate cazurile, a fost probată existența contractului de ucenicie, instanțele au decis: a) Într-o primă orientare jurisprudențială s-a arătat că perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată trebuie valorificată
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
salariilor; - plata cotizațiilor de asigurări sociale; - existența sau nu a unui contract de muncă. II. Examenul jurisprudențial 2. Plecând de la premisa că, în toate cazurile, a fost probată existența contractului de ucenicie, instanțele au decis: a) Într-o primă orientare jurisprudențială s-a arătat că perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată trebuie valorificată ca stagiu de cotizare, deoarece ucenicului i-au fost plătite atât salariul, cât și cotizațiile de asigurări sociale, cu referire la art. 89 din
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
perioada de ucenicie constituie vechime în muncă fără a fi necesară dovada existenței unui contract de muncă. Lipsa contractului de muncă nu conduce automat la concluzia că sumele primite de ucenici ar reprezenta bursă. ... b) Într-o a doua orientare jurisprudențială au fost admise acțiunile pentru includerea perioadei de ucenicie în vechimea în muncă pentru durata în care foștii ucenici au beneficiat de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 3/1950 privind Codul muncii, cu referire la art. 106 alin. (2
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
practică în producție". În interpretarea și aplicarea acestor dispoziții legale, instanțele au subliniat că este necesară virarea contribuțiilor la asigurările sociale de stat în perioada uceniciei, pentru ca aceasta să fie inclusă în durata vechimii în muncă. ... e) A cincea orientare jurisprudențială, de asemenea minoritară, a statuat în sensul că ucenicia va fi luată în calcul la stabilirea vechimii în muncă, în măsura în care ucenicul demonstrează absolvirea cursurilor de ucenic, fie prin diploma de absolvire, fie prin înscrierea mențiunii de absolvire a școlii în
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
anului 2000, astfel încât problema de drept supusă examinării a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești învestite cu aceste cauze. 44. Este, de asemenea, îndeplinită și condiția existenței unor hotărâri judecătorești diferite, la actul de sesizare fiind atașate anexele cuprinzând soluțiile jurisprudențiale diferite. Practica neunitară este relevată nu doar prin soluțiile diferite date de instanțe problemei analizate, dar se deduce și din modul în care instanțele au interpretat și aplicat textele de lege analizate. 45. Totodată, dat fiind că o parte a
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. 36. Prin urmare, caracterul de noutate se pierde, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, iar opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. 37. Or, în cauza de față, se constată existența unui număr nesemnificativ de hotărâri judecătorești pronunțate în materie, care nu pot fi privite ca
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
o atare omisiune este cea care generează, eo ipso, încălcarea dreptului constituțional (...). Or, Curtea Constituțională, potrivit art. 142 din Legea fundamentală, este garantul supremației Constituției, ceea ce presupune, printre altele, verificarea conformității întregului drept cu Constituția*2). Mergând pe aceeași linie jurisprudențială cu privire la omisiunea legislativă, prin prisma controlului de constituționalitate, Curtea a reținut că "nu poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental"*3) pretins a fi încălcat.
DECIZIE nr. 162 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272160_a_273489]
-
pentru a se dispune concedierea, nefiind suficientă fișa de aptitudine întocmită de medicul de medicina muncii. În afara instanței de sesizare, doar cinci curți de apel au comunicat că au practică în materia care face obiectul sesizării, conturându-se două opinii jurisprudențiale: - unele instanțe au apreciat că medicul de medicina muncii este cel care constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului (Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Timișoara); - alte instanțe au considerat că nu este suficient avizul medical inapt dat
DECIZIE nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile." ... V. Orientările jurisprudențiale divergente Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii s-a conturat astfel: 6. Unele instanțe au admis cererile de menținere a popririi formulate de administrațiile financiare și au
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului." II. Examenul jurisprudențial 3. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , dezlegarea problemei de drept supusă analizei
DECIZIE nr. 10 din 23 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată ( Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273150_a_274479]
-
nu folosește nicăieri în cuprinsul său sintagma "mandatul membrului Consiliului", ci doar sintagma "calitatea de membru al Consiliului". Prin urmare, asocierea între noțiunile de "mandat" și cea de "membru", întrucât nu are o consacrare legală, ci doar una doctrinară sau jurisprudențială, nu poate avea semnificația unui mandat individual al persoanei care deține calitatea de membru, sub aspectul duratei sale, ci vizează mandatul organului colegial, al Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui membru este persoana în cauză. 46. În plus, prevederile art.
DECIZIE nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi şi art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
400 Spionajul "Faptele prevăzute în art. 395, săvârșite de un cetățean străin sau apatrid, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi." Trădarea reprezintă neloialitate criminală. Istoric, în țările cu sistem de drept jurisprudențial (engl. "common law" - cum sunt țările anglo-saxone), înalta trădare (engl. high treason) este definită ca infracțiune de trădare împotriva statului. Ea a fost diferențiată de mica trădare (engl. petty treason), care însemna trădare împotriva unui superior legitim (de exemplu, un
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]
-
își ucide stăpânul). Sensul expresiei „mică trădare” a fost restrâns la cazurile de omucidere în 1351 și a ajuns să desemneze o formă mai gravă de ucidere săvârșită cu intenție. Din cauza faptului că, în lume, țările cu sistem de drept jurisprudențial au renunțat, treptat, să mai prevadă infracțiunea de „mică trădare” în codurile lor penale, conceptul de înaltă trădare a fost uitat și cuvântul „trădare” a ajuns să desemneze ceea ce, istoric, se numea „înaltă trădare”. În codul penal canadian există, încă
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]
-
înaltă trădare”, dar ambele cad sub definiția istorică a „înaltei trădări”. În Canada, principala diferență între cele două tipuri de infracțiuni constă în faptul dacă ele sunt săvârșite în timp de război sau nu. În țările fără sistem de drept jurisprudențial, nu se face diferența între „înaltă trădare” și „mică trădare”. Înalta trădare reprezintă neloialitate criminală a individului față de propriile autorități. Participarea cuiva la război împotriva guvernului țării în care s-a născut, încercarea de a răsturna guvernul acesteia, spionajul împotriva
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]
-
provincii ale Canadei. Codul civil din Quebec a intrat în vigoare în 1994 și a reprezentat o recodificare și nu doar o simplă aducere la zi a legislației existente până la acel moment. Cu acel moment s-au codificat și soluții jurisprudențiale. Celelalte provincii ale Canadei, precum și Statele Unite, cu excepția Louisianei, au un regim de drept civil necodificat, de „common law”. Prima codificare a dreptului civil în Quebec s-a realizat în 1866, sub forma „Code civil du Bas-Canada”. Ca și în țara
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
a reușit să dea lumii un Cod modern ce a intrat în vigoare în 1994. Codul civil din Quebec este o autentică recodificare și nu o simplă aducere la zi a legislației existente până la acel moment, fiind codificate și soluții jurisprudențiale. Acesta grupează, într-o concepție monistă, instituțiile fundamentale din dreptul civil: persoana fizică și juridică, familia, succesiunile, bunurile, obligațiile, inclusiv contractele speciale, prioritățile și ipotecile, probele, prescripția extinctivă, publicitatea drepturilor, precum și normele de drept internațional privat. De asemeni, în procesul
Influența Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din România () [Corola-website/Science/323237_a_324566]
-
Texas. Sclavii individuali puteau fi eliberați doar prin ordonanță a Congresului, și persoana eliberată era obligată să părăsească țara. Femeile au pierdut și ele multe drepturi legale prin noua constituție, care înlocuia sistemul legal tradițional de inspirație spaniolă cu dreptul jurisprudențial de inspirație engleză. Conform acestuia din urmă, se elimina noțiunea de proprietate comunitară, iar femeile nu mai aveau puterea să acționeze legal în nume propriu - să semneze contracte, să dețină proprietăți, sau să inițieze procese. Unele dintre aceste drepturi au
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
a bazat pe textele antice ale dreptului roman, Corpus Juris Civilis, la care a adăugat concepte noi, care au format mai apoi sistemul dreptului civil (sistemul folosit în general în țările nevorbitoare de engleză, țări în care exista sistemul dreptul jurisprudențial). Deși unele sisteme legale din Evul Mediu timpuriu, așa cum a fost cel al vizigoților, au păstrat unele caracteristici ale dreptului roman, principalele texte ale legilor romane erau practic necunoscute până la redescoperirea Digesta seu Pandectae în Italia la sfârșitul secolului al
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
În țările cu formă de guvernământ monarhică, prerogativa regală reprezintă totalitatea puterilor, privilegiilor și imunităților care sunt recunoscute de lege ca aparținând exclusiv Suveranului (mai ales în țările cu sistem de drept jurisprudențial, cum sunt cele anglo-saxone, dar, uneori, și în cele cu sistem de drept continental, romano-german). Prerogativa regală este mijlocul prin care se exercită efectiv puterile executive deținute de monarh, în procesul guvernării statului. În cele mai multe monarhii constituționale, puterile individuale pot
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
de istoria, cultura și civilizația în cadrul cărora s-au format în timp. În privința sistemelor juridice din care conceptele juridice fac parte, există mai multe forme de abordare a clasificării lor, dar cea mai des utilizată diferențiere este cea între dreptul jurisprudențial și dreptul civil, acestea deținând cea mai extinsă sferă de influență în lume. Dreptul jurisprudențial a evoluat în Anglia începând cu secolul XI și se bazează pe ideea de precedente juridice. Principala sa caracteristică este reprezentată de faptul că funcționază
Traducere juridică () [Corola-website/Science/335213_a_336542]