179,812 matches
-
lenea și incompetența: nefiind agricultor și neavînd “prea mult pămînt”, a fost “unul dintre primii care au intrat în colectiv” (p. 12). Veterinarul Naslău Pavel e mulțumit că agricultura “se face cu ajutorul organelor superioare”, ca și zootehnia, fapt care îi lasă timp suficient să se intoxice vesel cu soda caustică folosită la tratarea vitelor; în plus, grație centralismului democratic al balegii și fînului, “țăranul are vreme să citească, să se dezvolte, să urmărească ziarele” (p. 27). Cît despre îmbrăcăminte, poziția sa
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
cealaltă, iar din cartea lui Monciu-Sudinski o enciclopedie pasionantă a imbecilizării comuniste. În plus, metafizica de poiată și hambar a eroilor produce, în cele mai multe dintre cazuri, mostre savuroase de gîndire tîmpă sau naivă; indispuși sau pur și simplu nedumeriți, “glimbocanii” lasă, fără voia lor, să se înțeleagă că ceva (totul?) nu merge bine în mecanica proletar-rurală a comunei. Emițător al unor panseuri entuziaste de filosofie zootehnică (gen “Creșterea vitelor e o meserie foarte antrenantă” -p. 21- sau “Vita-i ființă gingașă
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
făcut reapariția Marcus Antonius care, datorită trupelor aduse de Lepidus, domina scena politică. Atunci când la 20 martie au avut loc funeraliile lui Caesar, situația conjuraților a devenit critică: plebea romană, abil manipulată de Marcus Antonius prin citirea testamentului dictatorului care lăsase bunuri impresionante poporului roman și chiar și unora dintre conjurați, a incendiat casele acestora. Cât de nefavorabilă era atmosfera pentru asasinii lui Caesar în zilele consecutive morții dictatorului se vede și dintr-o scrisoare, păstrată în corespondența lui Cicero, pe
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
partidului vorbea la televiziunea națională de posibilitatea ca liberalii să devină creștin-democrați, ceea ce atestă criza de identitate). Creștin-Democrația încearcă azi să se formeze printr-o acțiune de structurare a unui partid modern, popular de factură europeană. În fața acestei tentative trebuie lăsate de-o parte orice sentimente și resentimente și intrat în acțiune pentru realizarea unei forțe puternice și durabile, compatibile cu Partidul Popular European. Timpurile sunt prea serioase pentru a ne mai permite penibile jocuri de intrigi, cum din păcate am
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
inclusiv a celei social-politice, cu valențele sale ideologice, opțiunea unei retranșări în universul ocrotitor al ficțiunii rațional reglate. În decursul „epocii de aur”, „eseistul, la fel ca și cronicarul, monografistul ca și istoricul literar, era un «răzvrătit», în măsura în care nu se lăsa asimilat de o propagandă ostilă, și era în același timp un adversar politic neglijabil, în măsura în care nici o secundă activismul său n-a părăsit sfera strict culturală”. După ce constată că, în scris ca și în viață, N. Manolescu s-a manifestat ca
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
de la care vom suge vârtos, aveau să vină peste noi abia după vreo trei secole bune, invadând ținutul de la nordul Dunării. Ce-i sigur e că și Pan, în epoca legendară, cu darul său fermecat, a trecut pe aici fluerând, lăsându-și urma copitelor de țap în nămolul bogat zis mai târziu Vlașca și Teleorman... La Luvru, urcând scara înaltă care îți taie respirația, tunelul, perspectiva... cea mai spectaculos expusă operă artistică din lume, cârdul de turiști japonezi cu gurile căscate
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
Unite și tentativele acesteia de apropiere de Rusia renăscută vor sparge definitiv monopolul american mondial. „Militarismul demonstrativ” actual este singurul răspuns al SUA, eșecul „imperiului” fiind - în consecință - inevitabil. Șahul planetar, susține Todd, trebuie să se termine printr-un pat, lăsând locul unei lumi complexe, de metanațiuni, amenințată - este drept, de triumful principiului oligarhic. Eseul lui Emmanuel Todd este fascinant și, la prima vedere, convingător. Nu numai argumentele teoretice, ci și datele statistice par a îi da dreptate. Căderea dolarului față de
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
timp,tocmai pentru că este degrevat de sarcina pioneratului, dar și eliberat de sub tirania nenumăratelor prejudecăți. Astfel, cel puțin trei tendințe estetice, care sunt, în același timp, tot atîtea modalități de a gîndi forma plastică, îi stau la îndemînă fără a lăsa vreo clipă senzația că egala lor forță de seducție ar putea fi interpretată ca o indecizie în ceea ce privește exprimarea unei atitudini perfect individualizate. Estetica Art nouveau, cu traseele ei muzicale și fluide, ascetismul giacomettian, acela în care materia se surpă asemenea
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
Și-acum, cînd scriu aceste rînduri, mă opresc puțin, închid ochii și redescopăr scene, gesturi, zîmbete, concentrarea teribilă a actorilor... văd peretele imens, ca o cortină, plin cu rafturi cu jucării, un perete care se ridică după prolog și ne lasă să intrăm în lumea păpușilor mecanice imaginate de Gabor, în decorul lui Dobre-Kothay Judit, scenografa cu care Tompa a lucrat la multe dintre montările sale. Văd familiile Smith și Martin îmbrăcate ca niște imense păpuși de porțelan, cu gesturi ticăite
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
Rodica Bin În noaptea de 2 spre 3 februarie a anului 2001, Aglaja și-a părăsit locuința, lăsînd în urmă-i ușa casei deschisă, proptită cu o mătură folosită la curățatul zăpezii. Dimineața - Jens, prietenul și partenerul ei de viață - descoperă absența Aglajei, își închipuie într-un prim moment că e plecată pentru o scurtă plimbare, cum îi
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
se sfîrșește cu imaginea pontonului pe care Aglaja a făcut ultimii ei pași... Realizată de Ludwig Metzger, redactor, cineast documentarist la postul public de televiziune WDR din Köln, pelicula se intitulează, deloc întîmplător Hier Himmel - Aici cerul. În moștenirea literară lăsată de Aglaja există o secvență premonitorie, s-ar putea spune, pe care autoarea o citește și în film: un străin obișnuit să se plimbe pe malurile unor rîuri, descoperă într-o zi sub apă un bărbat în vîrstă purtînd pe
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
zmeu, cea de pe urmă carte a Aglajei, Raftul cu ultimele suflări (volum apărut în românește, ca și De ce fierbe copilul în mămăligă și tot în traducerea Norei Iuga, la Editura Polirom, spre sfîrșitul anului trecut). Din relicvele cele mai cutremurătoare lăsate de Aglaja, filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
aceasta atunci cînd i-ați citit cartea? L.M.: Da, dar nu numai atunci cînd i-am citit textele, ci și în ceea ce mi-a fost dat să văd și să aud din documentele vizuale și sonore pe care le-a lăsat în urma ei. Există pe lîngă moștenirea literară și foarte multe interviuri, apariții televizate, texte în presa scrisă din Elveția și din toate acestea mi-am format o imagine a Aglajei, în acest film. Dar experiența este una ambiguă mai ales
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
prezentă, foarte vie... L. M.: O reconstituire? Dar a reconstitui o viață? Nu m-aș prea încumeta la așa ceva! Este mai degrabă un puzzle, am reașezat unele elemente laolaltă, într-un colaj, fără să fac vreun comentariu... prefer să-i las privitorului posibilitatea de a-și forma o imagine și imaginea este de fiecare dată alta mai ales în cazul celor care au cunoscut-o pe Aglaja. Filmul a fost prezentat mai întîi la Zürich, într-o sală arhiplină; autoarea era
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
mă plătește nimeni. Nici măcar guvernul. La salarul pe care-l am de la Universitate, continui s-o mint și azi pe mama că sunt plătit de trei ori mai bine decât în realitate, pentru că altfel știu c-ar refuza să se lase ajutată. Dar asta — cu atât mai mult cu cât nu e doar a mea — e cu adevărat o problemă!
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
nostalgice a unei vârste poetice trecute. În Dragostea (1992), subintitulat poeme 1984-1987, volum cumva bilanțier, adunând restul de poeme de până la scrierea Levantului, există un poem, Rana, de care mi-am amintit citind aceste sonete: „o să suport condescendența tinerilor / o să las nasul în jos când o să vină vorba despre poezie, o să fac traduceri / ca să nu mă uite lumea, ca să pară că mai trăiesc, / sau o să-mi public cândva un volum de versuri din tinerețe / atât de proaste, că nu le băgasem
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
plecat, ca orice străin, atunci când lichelismul i-a fost demascat? Că «s-a cărat» în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară...” Dacă astfel de considerații intră ușor în sfera patologicului, și ele pot fi lăsate în pagină așa cum le-a proiectat autorul lor, cu adevărat trist e că Marian Popa are, în latura colaborării cu Securitatea, avocați plini de inițiative. Dan Culcer, alt critic român stabilit în străinătate, consideră perfect legitim demersul colegului său convertit
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
mai pot forma și afirma oameni integri și responsabili ca acest tânăr înseamnă că mai avem, împotriva tuturor aparențelor, o șansă. Robert Turcescu este în mod evident îndrăgostit de profesia lui, pe care o practică decis și competent. Nu se lasă cuprins de accese de narcisism, ca Florin Călinescu, nu face jocuri politice subtile, ca Stelian Tănase, nu este ireverențios pentru hazul galeriei, ca Marius Tucă. Seamănă mai curând, prin capacitatea de a fi întotdeauna informat, prin stilul operativ și elegant
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
morga lor de oameni importanți? Sunt ei în stare să redreseze situația din România? Pe partenerii săi de discuție îi privește pătrunzător și îngrijorat. Știe de fiecare dată multe despre ei, le prevede în mare măsură reacțiile și nu-i lasă să dispară în valurile de ceață ale unor declarații demagogice. Este lucid și ofensiv, nu și cinic. Mereu speră că personajul din fața lui va dovedi în cele din urmă că are și o anumită consistență morală, că nu este doar
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
în sala surprinzător de plină. Iată o operă care - odată rezolvată problema drepturilor de autor legate de piesa lui Ionescu - ar putea intra cu mare aplomb în stagiunile teatrelor lirice românești. Montarea propriu-zisă a mai produs o revelație: Simona Pop lasă să se întrevadă posibile direcții viitoare ale regiei de operă. Lucrând sub presiune, într-un timp record, cu inteligență, tânăra regizoare energică și ambițioasă s-a adaptat condițiilor date, combinând economia de mijloace cu multă fantezie și rămânând cât se
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
dl. Manolescu i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
ar vrea să scoată un ou de struț pe un orificiu mai mic este o creație a tuturor. În primul rînd a mass-media, apoi a câtorva care s-au gândit să mai tragă un joc de păpuși pentru a-l lăsa pe Vadim cu procente mai puține în viitoarea campanie electorală. De fapt împingerea lui Becali în politică este semnul unei mari slăbiciuni a PSD-ului. N-a reușit să crească nivelul de trai, ca populația săracă să nu se gîndească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
noastre de artă, adică pe Barbu Brezianu, pe Radu Bogdan, pe Mircea Popescu și, evident, pe Amelia Pavel însăși. Acum,la sfîrșitul anului 2003, mai exact în ziua de 21 decembrie, Amelia Pavel ne-a părăsit pentru totdeauna și a lăsat, în spațiul artelor noastre de astăzi și într-un moment care nu era prin nimic previzibil, un pustiu încă greu de evaluat. Această dispariție, chiar dacă privește un om ajuns la o vîrstă venerabilă, este una abuzivă și prematură, pentru că, în
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
le-a publicat în ultimii ani, în care evocarea și construcția se împletesc la fiecare pas, aduc prezența Ameliei Pavel mai aproape de spațiul literaturii, de acela în care înstrumentele criticului și ale istoricului, fără a fi cu totul abandonate, sunt lăsate să respire mai relaxat și chiar să se plimbe nestingherite prin locuri îndepărtate și apăsate de o vagă melancolie. Mai mult decît în cărțile de specialitate, în textele memorialistice poate fi lesne observată solida formație umanistă a autoarei și largul
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
ai gazetei păstrau articolele, nu le publicau și pe urmă anunțau: Călugăru nu lucrează! Pe Nicolae Moraru, alt stalinist înfocat, îl numește „Jeni în pantaloni”. „Nu se poate lucra cu dânsul. Metoda lui teroristă.” Călugăru ar vrea să nu se lase atras de vârtejul politicii: „să-mi văd de literatură”. Era într-adevăr dezamăgit. Comunismul nu se dovedea acela pe care-l visase, când afirma într-o filă de jurnal din anii ’30 că „nu va putea să fie niciodată de
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]