2,341 matches
-
Nobelul pentru Economie a fost primit tot de doi cercetători americani: Alvin Roth și Lloyd Shapley pentru teoria alocărilor stabile și designul pieței. De altfel, economiști americani sunt mari câștigători ai Premiilor Nobel pentru Economie. În ultimii zece ani, 17 laureați din 20 au fost americani. Premiul Nobel pentru economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei și a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrala a Suediei, spre deosebire de celelalte premii
Premiul Nobel pentru Economie, acordat la trei profesori americani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50695_a_52020]
-
rămîne cu adevărat, cînd trebuie să tacă tobele, clapele, țiterele, țambalul, acordeonul: nu e loc (și timp) de ele la Jimbolia, "într-un sat oarecare" (Bulbucata), cum spune Poetul în "Precizări pentru toate agențiile de presă din lume": Deși sînt laureat al Premiului Nobel/ deși fac parte din clubul milionarilor/ deși mă bucur de toate privilegiile de care/ se bucurau maharadjahii cîndva/ prefer să trăiesc într-un sat oarecare/ plasat la marginea continentului aici/ cuvintele rachiurile și supa de chimen/ mai
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
loc la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“, iar secțiunea dans modern, pe două categorii de vârstă, se desfășoară la Casa de Cultură a Studenților. Persoanele care doresc să sprijine premierea câștigătorilor pot obține detalii la tel. 203 744. Gala laureaților va fi organizată în 18 iunie, de la ora 17, la Casa de Cultură a Studenților, iar în cadrul acesteia vor mai fi aniversate formația de dans modern „Torent“, care împlinește 15 ani de activitate, grupul „Flores“, care sărbătorește 5 ani de la
Agenda2003-24-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281119_a_282448]
-
Tatiana Segal Anul de glorie al scriitorului chinez MoYan, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, se apropie de sfârșit. Printre specialiști se fac deja „pariuri” privind viitorul nominalizat. Vâlva stârnită de decizia juriului de la Stockholm în octombrie 2012 s-a topit încet-încet într-un freamăt care a mai fost întreținut
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
apărut la Editura Humanitas, și Schimbarea, traducere de Bogdan Perdivară, după varianta în limba engleză Change, nuvelă autobiografică publicată de Editura Trei. De ce s-a tradus atât de puțin din opera lui Mo Yan? Nu se poate spune că opera laureatului chinez este săracă. Ba dimpotrivă. Dacă ne gândim că Guan Moye, care și-a luat pseudonimul literar Mo Yan - tradus literal „Nu vorbi”, - nu a tăcut mai deloc în cei treizeci de ani de la debut (1981), ci a publicat peste
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
se confruntă zeci de personaje. Chiar și eseul, povestirea sau nuvela au dimensiuni considerabile. Scris în chineză, datorită formei specifice - dreptunghiulare și identice ca mărime - a semnelor, tomul nu pare prea mare. Dar, textul tradus umple sute de pagini. Iar laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 2012 excelează în scrierea de texte lungi, romanul Obosit de viață, obosit de moarte scris în 42 de zile numărând 500.000 de semne. Cine este tentat să facă un calcul elementar ajunge la un
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
Radu Mareș, care a primit Premiul de proză pentru Când ne vom întoarce, și Liubinca Perinaț Stancov, autoarea volumului premiat pentru literatură în limba minorităților, Exerciții pentru un soare postum (poezii, limba sârbă). O prezență extrem de tonică a fost însă laureatul premiului de la secțiunea „critică, eseu, istorie literară”, Mihai Dinu, pentru volumul Un alt Bolintineanu, premiu care, cum afirma Mihai Zamfir în laudatio, a fost „atribuit unei cărți, dar încununează o întreagă carieră”. Mihai Dinu a mărturisit că a stat „o
Festivitatea de decernare a premiilor USR pe anul 2010 by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5463_a_6788]
-
un personaj în care modelul Alexandru Paleologu sare în ochi: născut într-o familie boierească, bon viveur, posesor al unei originale filozofii a frivolității, fost deținut politic pînă la mijlocul anilor '60, eseist nu din cale afară de productiv, dar foarte rafinat, laureat al unui premiu de excelență în valoare de multe mii de dolari, oferit de un foarte controversat om de afaceri, senator și, pe măsura înaintării în vîrstă, un om care înțelege tot mai greu sensurile modernității, simțindu-se atras de
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
BAKER, fost senator al SUA și șef al personalului la Casa Albă; JAVIER PEREZ DE CUELLAR, fost Secretar General al Națiunilor Unite; ROBERT BADINTER, fost președinte al Curții de Justiție franceze; KURT FURGLER, fost președinte al Elveției, OSCAR ARIAS SANCHEZ, laureat al premiului Nobel în 1987 și președinte în Costa Rica între 1986 1990 etc. Distincția între prestigiu și influență, concept utilizat de multe ori ca sinonim pentru putere constă în efectul lor (al prestigiului și al influenței) în planul social, prestigiul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un balon aerostatic, fapt trecut sub tăcere în mod deliberat de Pentagon.( Panorama, 15 iunie 2000, International Herald Tribune, 7 august 2008, 10 iulie 2000). De asemenea, în 2005, un grup de oameni de știință americani, care includea și nouă laureați ai Premiului Nobel, a solicitat Congresului să suspende finanțarea pentru scutul antirachetă, apreciind că sistemul defensiv nu poate face față unui atac real. Aceștia au calificat afirmațiile guvernului, potrivit cărora sistemul va fi eficient în proporție de 90% în cazul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
literare (să crape dușmanii). Multă dragoste În căsnicia dumitale și multă Încredere În talentul dumitale. Pe 1972 sperăm să treci și pe la noi. Neclintiții, Lena și Mitică Paraschivescu Lucian Raicutc "Lucian Raicu" Premiul „Sebastian Costin” devine, prin numele primului său laureat, o prestigioasă distincție. „De o erudiție și de o finețe literară remarcabile, expert al literaturii române, dar și al literaturii universale, Lucian Raicu s-a impus prin opera sa drept unul dintre primii, dacă nu cumva chiar primul critic literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
intelectuali de limbă română, adică din diverse locuri mai mult sau mai puțin exotice ale lumii. O reunire prin literă și prin spirit a celor care poartă cu ei, oriunde le-ar fi domiciliul, patria domiciliului esențial: limba maternă. Primul laureat al acestui premiu, Lucian Raicu (Bernard Leibovici) - despre care mi-am Îngăduit câteva prea sumare considerații -, este un strălucit scriitor contemporan de limbă română care locuiește de mai bine de un deceniu la Paris. Un deceniu deloc mai puțin obsedant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
către Felice), Thomas Mann, Gabriel García Márquez și Ernesto Sábato (cu referiri suplimentare la Llosa, Borges, Cortázar și alți latinoamericani celebri). Rapsodia română prilejuiește un cald elogiu lui George Enescu („Emblema luminoasă” a României, p. 163). E celebrat Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. O bucureșteană Seară cu violoncel schițează profilul violoncelistei sovietice Natalia Gutman. Filmele lui Wajda, Tarkovski, Kurosawa declanșează alte gânduri etc. Aria de cuprindere culturală e foarte vastă și vizează atât Împliniri spectaculoase, cât și evoluții promițătoare. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
față de ieșirile naționaliste și antisemite ale unor pseudoscriitori români l-a condamnat de mai multă vreme la o izolare treptată și la sancțiuni de ordin administrativ din partea autorităților culturale bucureștene. După cum scria Edgar Reichmann În LeMonde, din 20 martie 1987, „laureat al premiului eseului românesc, Manea s-a trezit În situația de a i se retrage recompensa câteva luni mai târziu. Pozițiile sale, așa-zis «cosmopolite», «apatride», nu convin orientării tradiționaliste adoptate de conducătorul suprem În 1971”. Articolul din Le Monde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Karajan sau Barenboïm cu Zuckermann, sau Friedrich Gulda, sau Claudio Arrau, sau London Philarmonic Orchestra, dar și Santana, Tina Turner, Nana Mouskouri sau... Johnny Răducanu. „Lecturi” publice multiple În cafenele, biblioteci, case de cultură, cu cele mai variate participări, de la laureatul Nobel Claude Simon până la cei mai agresivi debutanți. „Dezbaterile” politice În tot soiul de cluburi și asociații la care invită cotidienele țintesc problemele cele mai diverse, de la Nicaragua la SIDA, droguri, bătrânețe, feminism, drepturile omului, protecția mediului etc. Festivalul internațional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
1979, o festivă revanșă asupra timpului. Nu vroiam să renunț la armonia și pacea privilegiatului pelerinaj, conștient că nu erau decât momentane, se vor risipi curând În carnavalescul tipic oricărei festivități și, În golul care Îl aspiră, cu aviditate, pe laureat, imediat după. Mama mea ar fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz me leibt, derleibtmen” - ceea ce Înseamnă, Într-o traducere a intraductibilului, că „cine trăiește destul, ajunge să trăiască de toate”. Încercam să uit, măcar În acest nostalgic popas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cine știe, câte ceva despre conjunctura În care laurii s-au Îndreptat spre un anume candidat (orice premiu, mare sau mic, În orice parte a lumii și În orice perioadă, Își are coeficientul de relativitate), dar nu spune mare lucru despre laureatul Însuși. Chiar dacă nu era un nume de vastă rezonanță, Imre Kertész era cunoscut totuși În cercurile literare europene, cu deosebire În Germania și, prin iradiere, În Suedia. Aproape deloc, Însă, În Statele Unite. Într-o convorbire telefonică pe care am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
pentru un scriitor evreu din Europa Centrală”, Familia, nr. 10/2002) În care suntem „Împerecheați”, eu și Kertész, Într-un mod atât de convingător, Încât nu se mai știe, la un moment dat (chiar dacă se știe prea bine), cine este Laureatul. (Familia, nr. 1/2003; Halbjaresschrift, nr. 1/2003) 2. La Stockholmtc "2. La Stockholm" Cuvântarea ținută de Imre Kertész la Stockholm, cu ocazia primirii Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2002, pe care am citit-o la câteva zile după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
părea confuză, pentru că, cum spune Imre Kertész, „trăind poate prea multă vreme sub dictaturi”, Într-o ambianță ostilă „până la disperare”, conștiința valorii literare proprii devine, ea Însăși, vulnerată, deviată, dubitativă. Nu mi s-a părut deloc surprinzător nici faptul că laureatul a văzut În premierea sa un semn că Europa simte din nou nevoia să-și reamintească Auschwitzul, această experiență „europeană”... Greu de spus dacă despre o reală nevoie ar fi vorba sau de un gest de complezență, Într-un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nevoie ar fi vorba sau de un gest de complezență, Într-un moment când, În Europa Occidentală, proliferează varianta stângistă de antisemitism. Cât despre Ungaria și alte foste țări comuniste din estul Europei, reacțiile la o asemenea problematică par „clasicizate”. Laureatul s-a referit În discursul său la traumele secolului XX, ca și la „limba moștenită de la cultura veche”, incapabilă, se pare, să mai exprime „concepte altădată simple”, și a evocat, În acest sens, pe Kafka și Orwell, forțați să constate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
care „orice artist o Încearcă uneori” și optând definitiv pentru solitudine. Mulți scriitori est-europeni ai generației noastre și-ar regăsi, cred, propriile gânduri În cuvintele lui Kertész despre socialism, căruia Îi atribuie, sarcastic, semnificația madeleinei lui Proust, depozitara trecutului... Noul laureat Își amintește cum după ce decisese, În urma Înfrângerii revoluției maghiare din 1956, să rămână În Ungaria, a avut prilejul să observe cum „un popor este constrâns să-și renege idealurile” și, văzând „gesturile prudente” ale adaptării, a Înțeles că „speranța este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fi fost capabil să scriu romanul cunoscut azi sub titlul Fără destin și care a obținut Înalta distincție a Academiei Suedeze”, declară Kertész. Menționând povestirile „limpezi, de o cruzime masochistă” ale lui Tadeusz Borowski din Spre gazare, doamnelor și domnilor, laureatul se Întreabă, cum s-a Întrebat, presupun, mereu În ultimele decenii și cum se Întreabă mulți dintre scriitorii marcați de aceeași stigmă: „ce aș mai avea eu În comun cu literatura?”. Există o linie de netrecut, crede Kertész, care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Nu este necesar să alegi anume Holocaustul ca subiect pentru a observa disonanța care domnește de decenii În arta contemporană a Europei... nu există artă valabilă și autentică unde nu se simte fisura, după noaptea de coșmar.” Am citit opiniile laureatului despre semnificația, dincolo de „părțile În conflict”, a Holocaustului, de parcă ar fi fost propriile mele cuvinte: „Nu am fost nicicând tentat să consider Întrebările privind Holocaustul ca un conflict inextricabil Între germani și evrei”, spune Kertész. „În Holocaust, am descoperit condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
schimba nimic.” Preluând de la poetul catolic maghiar János Pilinszky calificarea de „scandal”, Imre Kertész nu ezită s-o circumscrie contextului cultural și istoric: „Auschwitzul a avut loc În cultura creștină și constituie astfel, pentru un spirit metafizic, o rană deschisă”. Laureatul și-a exprimat bucuria particulară de a vorbi În limba maghiară, amintind că s-a născut la Budapesta, Într-o familie evreiască, mama fiind originară din Cluj (!), iar tatăl de lângă Balaton. Bunicii, deși religioși, Își schimbaseră numele pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
i se pare, nici azi, nesemnificativă: „Bunicii mei dinspre mamă și-au găsit moartea În Holocaust, bunicii din partea tatei au fost anihilați de puterea comunistă a lui Rákosi”. Conștient că nu este deloc simplu, nici astăzi, să fii o excepție, laureatul consideră că a fi evreu a redevenit, acum, „odatorie morală”. El relatează, În Încheierea cuvântării sale, un fapt bizar din timpul pregătirii discursului și care, Într-un fel, i-a redat... seninătatea: primise de la directorul memorialului Buchenwald, Volkhard Knigge, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]