3,620 matches
-
vorbesc de Buenos Aires, / dacă numai așa știu cine sunt!"157. Cântărețul de tango confundă adesea mama cu Buenos Aires, cu ambele are o conversatie ce incită la confesiune: " Ce ți se întâmplă, Buenos Aires? / Cine a comis fărădelegea / Să schimbe cu pizzerii / leagănele tangoului?"158. Cântărețul de tangou asociază mama cu barul unde obișnuiește să-și plângă nostalgiile, în care află un ambient primitor, ca uterul matern, un refugiu, casa: "Cum ai uitat ce ți-am cerut, / crâșma din Buenos Aires / când numai tu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de a ne întreține magia, dimpotrivă, el practică afirmația tip șoc, care nu admite replică, insensibil la consecințe. Este unul din acele suflete, așa cum le numește Savater, "cu vocația lucidității, un dar întunecat" pe care i l-a lăsat în leagăn vreo "zână rea sau pusă pe șotii", suflete care "tresar la cea mai mica lovitură a vieții, la cel mai mic indiciu de fisură în soliditatea deja instituită. Se transformă astfel în santinele insomniace ale eșecurilor pe care fiecare vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
o prestează, deși este una asociată în mod tradițional cu sexul feminin, dar este iritat de alte sarcini ce îi sunt atribuite, cum ar fi îngrijitul fratelui său cel mai mic. Neascultând de mama sa, băiatul lasă pruncul singur în leagăn și fuge să se scalde în râu. După ce amintește ritualurile-superstiție pe care copiii le practică în cursul acestor escapade ăcum ar fi scurgerea apei din urechi pe două pietre, dintre care una este a lui Dumnezeu și alta a diavolului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
eu din pricina ei, i-ați plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este legată de un obicei al copiilor de a-și petrece zilele călduroase de vară la gârlă. Astfel, Nică își lasă fratele mai mic în leagăn și pe mama lui necăjită de câte probleme avea și pleacă... la scăldat. El uită însă rugămintea mamei și își petrece toată ziulica jucându-se în apă ―în starea în care mă aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem că mai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de producție ale țării . Nicolae Titulescu a susținut unirea Transilvaniei cu România. Astfel, în discursul pe care l-a rostit la Ploiești intitulat “Inima României”, la 3 mai 1915, Nicolae Titulescu spunea: “România nu poate fi întreagă Ardeal. Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul e scânteia care aprinde energia ... e sugrumarea care cere libertatea! Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta: Ardealul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în toate mitologiile spaima nespiritualizată și nesublimată a imaginației exaltate: vanitatea culpabilă, principiul răului. Legătura dintre șape și vanitate nu pare la prima vedere decît o asociere a fanteziei preconștiente. în realitate, legătura aceasta are o semnificație infinit mai profundă. Leagănul culturilor mitice este Orientul, unde șarpele apare frecvent. El se tîrăște prin praf și nu are nici o posibilitate de a se înălța. Mușcătura lui veninosă e mortală. El mușcă pe neașteptate, Ară șanse de scăpare. Cum de știa omul primitiv
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
periodice și sezoniere obligă spiritul primitiv să facă pasul evolutiv care duce de la explicația animistă la cea mitică. Evoluția aceasta culturală este însoțită pe plan social de transformarea triburilor de pastori în popoare de agricultori. În țările orientale, care sînt leagănul culturii, anul este împărțit într-o perioadă uscată, urmată de o perioadă ploioasă. În limbajul simbolic al miturilor, anotimpul iscat este imaginat ca o divinitate ostilă. Pentru a învinge această divinitate răufacătoare, cerul și pămîntul, personificate în divinități, trebuie să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
magic al extraconștientului își exercită și astăzi influența sugestivă. Ideea de providență continuă să se bazeze cel mai sigur pe credință și pe dogme. Este important în această privință să ținem cont de faptul că în limbile plastice ale Orientului, leagănul miturilor, expresia "fiul lui cutare" putea fi cu greu considerată ca reprezentînd un simbolism, fiind mai curînd o metaforă care desemna moralitatea sau imoralitatea personajului și avînd înțelesul de ,,te comporți de parcă ai fi fiul unui lotus, fiul unui șacal
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pretutindeni, fructul fericitei împreunări dintre istoria trecută a ideilor și credințelor și configurația istorico-socială a prezentului. 2.1.1. Grecia Antică Pînă vom afla însă răspunsuri lămuritoare la aceste chestiuni esențiale, să zăbovim tot în vechea și veșnic tînăra Eladă, leagănul unei tulburătoare culmi a culturii și civilizației umane, care a ostoit setea multor cercetători, a fost și rămîne izvorul și lumina la care s-au adăpat mai toate științele moderne, inclusiv cea economică, din fericire. Spațiul limitat al acestui curs
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care predomină sentimentul filial față de figura mamei adorate. Viziunea premonitorie a morții poetului și a iubitei se manifestă într-un cadru natural sepulcral, dominat de mișcările mângâitoare ale Mamei-Natură. Astfel, poezia este deopotrivă o elegie, dar și un cântec de leagăn: Și totuși poezia este învăluită într-o umbră care ne împiedică să distingem limpede între planuri, care ne îndeamnă mai degrabă să le confundăm. Întreaga structură a bucății este organizată în formele unei simetrii perfecte... În imaginea iubitei, care i
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de sine a omului. Iubita se topește în imaginea mamei, se asimilează cu ea, încât adresându-i-se, el îi cere ceea ce numai unei mame i se poate cere: mângâierea care odihnește și adoarme. O, mamă... este un cântec de leagăn pe care poetul, stăpânit de amintirea mamei, și-l murmură înaintea marelui semn al morții."293. În deja clasicul studiu Note asupra versului, G. Ibrăileanu constata simbioza perfectă dintre "imnul închinat naturii" și cel al iubirii din prima fază a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
forme, taie cu foarfecele, sare de la o înălțime de aproximativ zece cm, lovește mingea cu piciorul în timp ce aceasta se rostogolește spre el, merge pe vârfuri, aleargă zace pași cu mișcări ale brațelor coordonate alternativ, pedalează pe tricicletă, se dă în leagăn, urcă scările alternând picioarele, merge în pas de marș, prinde mingea cu ambele mâini, taie de-a lungul unei linii drepte lungă de două zeci de cm cu abateri de jumătate de cm; ▪ la 5 ani, copilul stă într-un
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a o consulta, o copie a memoriului înaintat guvernului, conținând argumente de ordin istoric, etnografic și economic în ceea ce privește teritoriul cedat Bulgariei 52. În timp ce se realiza angajamentul cu Bulgaria, România era ancorată în negocieri cu Ungaria privind teritoriul Transilvaniei, provincie considerată leagănul națiunii. Lapedatu se remarcă prin redactarea la 6 august, alături de I. Maniu, C. I. C. Brătianu, Gh. Brătianu, C. Angelescu a unui apel către opinia internațională. El a fost cel care a făcut ultimele corecturi și s-a ocupat de traducerea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mare parte a spațiului arab (72,9% din arealul lumii arabe) se desfășoară în treimea septentrională a Africii, unde ocupă o suprafață de 10.892.012 kmp. (32,5% din continentul african), iar în Asia sud-vestică, care este de altfel leagănul civilizației arabe, se află doar 17,1% din spațiul arabofon, adică 4.011.429 kmp. (8,8% din continentul asiatic); doar 0,002% din domeniul arabofon se găsește în Europa (Malta - 316 kmp.), reprezentând 0,007% din suprafața Uniunii Europene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ce cuprinde atât elemente de factură autohtonă, cât și elemente specifice urbanității europene (în ținuturile nord-africane și levantine în special) și asiatice (elemente persane, indiene). În evoluția fenomenului urban trebuie remarcat faptul că perimetrul actual al spațiului arab a constituit leagănul civilizației urbane a planetei. Cel mai vechi oraș din lume - Ierihon, a fost ridicat în urmă cu cca. 7.000 ani î.Hr. pe teritoriul actual al Cisiordaniei, iar primele două civilizații urbane au apărut simultan, fără a avea relații reciproce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în proximitatea orașelor vechi, precum în Dubai, Abu-Dhabi, Al Kuwait, Jeddah, Dahran. Gradul de urbanizare a cunoscut o anumită specificitate de evoluție în timp, dar și o distribuție spațială particulară, determinată de condițiile istorico-sociale specifice. În ciuda faptului că a reprezentat leagănul fenomenului urban, actualul spațiu al lumii arabe a avut o dezvoltare rurală îndelungată, cunoscând un ritm alert de creștere a orașelor și populației urbane abia după 1950. Avem de-a face însă, cu o dezvoltare urbană pe două viteze spațiale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de colecționarul de autografe Stellan, de meserie băcan, epitrop și, de fapt, narator și personaj detectivist al propriei vieți în conjuncție cu viețile celorlalte personaje. Adevărul e că autorul (1937-2000) și-a trăit în acel orășel turistic din districtul Värmland (leagăn al culturii suedeze, locul de naștere al romancierei Selma Lagerlöf și al poeților Fröding și Tegner) cele mai importante experiențe ale vieții, drept care, prin harul epic și umorul său când acid, când tandru și mâhnit poematic, conferă celebritate, id est
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a o consulta, o copie a memoriului înaintat guvernului, conținând argumente de ordin istoric, etnografic și economic în ceea ce privește teritoriul cedat Bulgariei 52. În timp ce se realiza angajamentul cu Bulgaria, România era ancorată în negocieri cu Ungaria privind teritoriul Transilvaniei, provincie considerată leagănul națiunii. Lapedatu se remarcă prin redactarea la 6 august, alături de I. Maniu, C. I. C. Brătianu, Gh. Brătianu, C. Angelescu a unui apel către opinia internațională. El a fost cel care a făcut ultimele corecturi și s-a ocupat de traducerea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
tragice întâmplări ale Ființei poetice este, așadar, mai mult decât orice, un lucid aventurier al neantului. Pe care nu îl aproximează, ci îl circumscrie ca pe un dat imanent propriei făpturi: "Născutu-te-a pur Neantul fii mereu acela!". Căci neantul e leagănul și mormântul poetului, e partea de veșnicie care îi este dată, spațiul matrice în care își află rostul noile interogații aruncate Creatorului. O frază a lui Sartre despre figurile fantomatice din opera unui artist suprarealist ("O figură de Giacometti este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
black wednesday, apare sugestia unei posibile interpretări freudiene a "angoaselor din acelea care te îngheață cu totul/ și fac din tine un mort/ într-o carcasă/ de bărbat tânăr și frumos", angoase explicitate pe larg în întreg ciclul cântec de leagăn pentru asasinul meu. Acolo unde, bineînțeles, este vizibilă "meseria de victimă" a tatălui: "Laios este încercat de o frică tandră față de Oedipul in statu nascendi (...) Competiția e acerbă, fiul își face datoria paternală cu devotament comic" (Felix Nicolau). Lestul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1995; Prezența, Editura Pontica, Constanța, 1996; Flori de cireș, Editura Fides, Iași, 1997; Răsăritul Chipului, Editura Cartea Românească, București,1998; Haiku, Editura Fides, Iași, 1998; Crinul deschis, Editura Junimea, Iași, 1999; Dor din dor, Editura Fides, Iași, 1999; Cântece de leagăn, Editura Fides, Iași, 2000; Cât îi ceru și lumea, Editura Fides, Iași, 2000; Marginea singurătății, Editura Fides, Iași, 2001; Nume pe ape, Editura Junimea, Iași, 2003; Cuvânt în cuvânt Antologie, Editura Junimea, Iași, 2004; Celei de nenumit, Editura Tehnopress, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contribuise, cu siguranta, nomadismul prin localitățile Siciliei, unde trebuia să iși urmeze tatăl, silit să se mute permanent din pricina meseriei de impiegat la căile ferate.197 Peregrinările prin insula s-au încheiat la Messina, oraș ce a devenit, de fapt, leagănul primelor experiențe culturale și literare. În localitatea aflată la granița cu peninsula, viitorul poet a petrecut mai întâi perioadă 1909-1911, în care a absolvit școală primară, iar mai tarziu, după doi ani de studii la Palermo, a revenit pentru a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intitulată Orrore guerresco (compusă în 22 octombrie 1916 și publicată într-o Antologie din 1917).198 După decernarea premiului Nobel, în 1959, Salvatore Pugliatti, unul din cei mai apropiați prieteni ai autorului nostru avea să precizeze că Messina a fost leagănul primelor încercări de a scrie versuri. Scriitorul a trait acolo două momente esențiale ale carierei sale: descoperirea poeziei din prima tinerețe și, mai tarziu, elaborarea volumului Ape și pământuri. Atmosferă culturală messineză din anii 1910-1920, surprinsă într-un articol din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prunci (idem, trad. MB). Vremea copilăriei este însoțită adesea de cântecele celor care populează insula fără seamăn, tărâm sacru al originilor: pajiștile neumblate, munții, malul neatins al mării sunt legănate de melodii străvechi și de vocile oamenilor: Noapte, senine umbre, / leagăn de aer, / vântul mă poartă când prin ține plutesc, / cu el marea, mireasma a pământului / unde, pe țărm cântă poporul meu (Pământ, trad. MB).325 Cântecul se află la granița dintre rătăcire și nemișcare, dintre nesiguranță călătoriei vieții și insula
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se lasă păsări și lumina-ncinge / speranțe noi și doruri de iubire (Primăverii, vv. 2-7). În cheie negativă poate fi spirit al pustietății și inerției ce caracterizează prezentul în opoziție cu bogăția imaginației oamenilor din timpurile mitice, cănd natură era leagănul iluziilor aducătoare de fericire: Creste-abrupte / săltau în dans nemuritoare glezne / și vajnice păduri (azi pustiite / cuibare de viforniți) (idem, vv. 25-28). În Seara zilei de sărbătoare toposul menționat însoțește liniștea peisajului nocturn scăldat în lumina lunii: Dulce și clară, fără
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]