190,497 matches
-
332 (1 Organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege. (2 Organizarea și funcționarea învățământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. (3 Organizarea și funcționarea formării profesionale a adulților sunt reglementate de legislația referitoare la formarea profesională continuă a adulților și ucenicia la locul de muncă. ( Se impune eliminarea întregului articol, acest text nereprezentând o normă juridică, ci, mai degrabă, o exprimare care Ține de determinarea cuprinsului legii. Art. 333. Statul garantează și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
educație; d stabilirea mecanismelor și a metodologiilor de validare și recunoaștere a rezultatelor învățării; e elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a politicilor în domeniul educației nonprofesionale a adulților și vârstnicilor; f alte atribuții, așa cum apar ele specificate în legislația din domeniul educației și formării profesionale. Art. 337. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții: a elaborarea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a politicilor și a strategiilor naționale privind
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de muncă și a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; c monitorizarea, evaluarea, acreditarea și controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ; d alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării profesionale. Art. 338. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții: a stimularea creșterii gradului de acces și de participare a publicului la cultură; b propunerea și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
serviciilor publice oferite de instituțiile și așezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesităților culturale și educative ale publicului; c promovarea recunoașterii competențelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor și a intereselor creatorilor, artiștilor și specialiștilor din domeniul culturii; d alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării profesionale. Art. 339 (1 Ministerele și autoritățile centrale pot avea responsabilități în domeniul educației și formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. (2 Formarea continuă a personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru educație permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinții firești, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naștere. (Este necesară definirea noțiunii de „părinți firești”, aceasta nefiind folosită în legislația specifică; legiuitorul a vrut să folosească expresia „părinți naturali”? (3 Părinții copilului, contribuabili, pot direcționa în contul prevăzut la alin. (2 un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condițiile legii, și pot depune
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
normativ emise în aplicarea prezentei legi vor fi elaborate cu consultarea pertenerilor de dialog social.” și „În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, personalului didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere și de îndrumare și control i se aplică prevederile din legislația muncii.” Art. 365. Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiți în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3 din Constituția României, republicată, în urma angajării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
aduse în cadrul ambasadelor, agențiile economice ca urmare a desființării monopolului comerțului exterior; avizele Ministerului Afacerilor Externe la Codul civil, la Legea nr. 105/1992 privind regulile dreptului internațional privat, ș.a.. În primele săptămâni după 1989, în cadrul acțiunii de epurare a legislației antidemocratice și a promovării de noi reglementări, a elaborat, personal sau în colectivele existente ale F.S.N. și ale Ministerului Afacerilor Externe, proiecte de acte normative, devenite legi: D.-L. nr. 8/1998 privind partidele politice, legea cetățeniei române (L. nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
elaborând proiectul-tip de convenție pe baza căruia s-a negociat apoi cu țările occidentale și publicând studii în domeniu), iar opiniile exprimate de el în studii pe care le-a publicat au devenit apoi soluții și reguli preluate în legislația română (tratate ș.a.) 17. În calitate de consilier/șef sector la Consiliul Legislativ, a examinat, în cursul celor 12 ani, peste 1500 tratate și convenții, elaborând proiectele de avize pe care acesta le-a emis la cererea Guvernului sau a Parlamentului (Tratatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prin decret prezidențial, iar o lună mai târziu, este rechemat în Centrala M.A.E. și numit secretar de stat. În ianuarie 2001, este eliberat din funcție, rămânând Ambasador în Centrala ministerului. În perioada ianuarie-mai 2001, se ocupă de elaborarea legislației pentru înființarea funcției de "consilier al ministrului", poziție ce avea să fie ocupată, pe lângă membrii guvernului recent intrat în funcție, de către o serie dintre diplomații ce fuseseră pensionați în anii anteriori, punând în operă experiența acumulată într-o viață. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
parte ca expert (consilier) din delegațiile guvernamentale ale României la conferințele anuale ale O.I.M. și A.I.E.A., la reuniunile Consiliului de Administrație al O.I.M. și Consiliului Guvernatorilor al A.I.E.A. În raporturile cu O.I.M., a urmărit armonizarea legislației României în domeniul muncii și asigurărilor sociale cu normele în materie convenite prin acordurile internaționale sub egida O.I.M. În cadrul A.I.E.A., a reprezentat partea română în comisiile juridice reunite pentru adoptarea normelor și garanțiilor A.I E.A. pe linia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care au beneficiat zeci de funcționari din Ministerul Comerțului Exterior. La elaborarea, negocierea și încheierea acordurilor bilaterale cu caracter economic, s-au avut în vedere promovarea intereselor economice ale țării noastre, în special a exporturilor de mărfuri și servicii, respectarea legislației interne, a prevederilor din acordurile internaționale la care România era parte, practica internă și internațională în materie. După anul 1989, s-au avut în vedere actualizarea și perfecționarea cadrului juridic bilateral al relațiilor economice ale țării noastre cu alte state
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care intră în structura conceptului guvernanței corporative sunt prezentate în figura 1.2 În SUA și Marea Britanie, datorită concentrării atenției asupra intereselor acționarilor, putem să afirmăm că modelul de conducere corporativă este un model al acționarilor. În Europa, politicile și legislația au în vedere nu numai interesul acționarilor, ci și al altor categorii de grupuri de interese, respectiv: angajați, creditori, comunitatea locală și organizațiile civice. În consecință, conducerea corporativă influențează atât activitatea companiilor, cât și economia națională a fiecărei țări. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la timp a împrumuturilor • dobânzi, comisioane • profitabilitate • bonitate etc. 4 CLIENȚI • calitate • prețuri mici • informare corectă și la timp • tratament egal etc. 5 FURNIZORI • comenzi și contracte • plata la timp a facturilor • încredere • concurență loială etc. 6 GUVERN • investiții • respectarea legislației • protecția mediului • plata impozitelor și taxelor etc. 7 COMUNITATE • locuri de muncă • dezvoltarea pieței locale • mediu ambiant sănătos • sponsorizări etc. Figura 1.2. Interacțiunea mediului intern și extern asupra companiei și factorii de interese Angajați Creditori Comunitate Furnizori Clienți Acționarii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
corporative, dintre care modelul K. H. Spencer Pickett 56, care identifică tot șapte piloni ai guvernanței corporative, pe care îi prezentăm în continuare: A. acționarii, directorii, managerii, supraveghetorii și personalul operațional; B. reflectarea dimensiunilor de conformare, performanță și responsabilitate; C. legislația, conturile finale și standardele etice; D. auditul extern; E. comitetul de audit; F. auditul intern; G. performanță, angajament și abilități, respectiv: managementul riscurilor, registrele de riscuri, sistemul de control intern, procedurile operaționale de lucru, indicatori-cheie de performanță pentru toate activitățile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Edition, Editura John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, adaptare și prelucrare, p. 119. Rapoartele directorilor Analiza performanței Conturile finale Politicile de contabilitate Obiective Politici Strategii Planuri Indicatori de performanță-cheie Rapoarte de performanță A. SUPERVIZORII C. LEGISLAȚIE, REGULI și REGLEMENTĂRI C. CONTURILE FINALE D. AUDITUL EXTERN E. COMITETUL DE AUDIT F. AUDITUL INTERN C. STANDARDELE ETICE G. ANGAJAMENT ȘI ABILITĂȚI A. ACȚIONARI B. PERFORMANȚA G. MANAGEMENTUL RISCURILOR G. Pregătire profesională și dezvoltare G. DEZVĂLUIRILE GUVERNANȚEI CORPORATIVE B.
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
performanței și că riscurile sunt sub control. Existența și respectarea standardelor modelului de conformare și responsabilitate în dimensiunile performanței strategice asigură funcționarea corectă a organizației, așa cum rezultă din figura 1.3, componenta B, care reprezintă pilonul 2 al guvernanței. C. Legislația și reglementarea corporativă - conturile finale - standardele etice Cadrul legislativ care reglementează domeniul corporativ este de în general stufos și trebuie luat în considerare în totalitate, ceea ce presupune o problematică foarte diferită și complexă cu care se confruntă organizația precum: organizarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și complexă cu care se confruntă organizația precum: organizarea muncii (numărul de ore lucrate, sistemul de salarizare, concediile), reglementările privind activitatea comercială, protejarea consumatorilor, concurența, lupta antifraudă, modul de funcționare a bursei, modul cum sunt tratați angajații și partenerii ș.a. Legislația, regulile și reglementările trebuie, în întregime, să contribuie la protejarea oamenilor și a grupurilor care au investit în organizație și care au un interes direct în oricare dintre serviciile sau produsele asigurate sau în orice aranjamente de parteneriat. Cadrul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ale rolului auditorului extern, pentru înțelegerea relației dintre auditul extern și auditul intern, și anume: Capitolul 1. Guvernanța 73 • auditorii externi sunt, în general, membri a organismelor de contabilitate profesională (Comitetul Consultativ al Organismelor de Contabilitate) și sunt angajați în conformitate cu legislația companiilor pentru a verifica conturile companiilor înregistrate; • sunt numiți anual la adunarea generală de către clienții lor, acționarii; • remunerația acestora este stabilită la adunarea generală; • au dreptul să participe la adunările generale pentru a discuta probleme legate de audit; • au dreptul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
elementelecheie ale guvernanței corporative în contextul organizației și asigură verificările și echilibrul necesar acesteia, prezentat în continuare în figura 1.4. Premisele modelului de mai sus au în vedere faptul că guvernanța corporativă nu se rezumă doar la reglementări și legislație, ci reprezintă întreprinderea a ceea ce așteaptă acționarii și depășește limitele Consiliului de administrație și a celorlalte comitete constituite. Guvernanța corporativă se extinde în întreaga organizație și include elemente de control intern, etică, managementul riscurilor și funcțiile de risc, politici și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
prezintă astăzi, poate și din cauza eșecurilor sale pe plan mondial. În general, organizațiile cele mai predispuse la eșecuri sunt cele din domeniul instituțiilor financiare, din sistemul de fonduri, dar și din domeniile în care cadrul de reglementare evoluează continuu. În ciuda legislației recente ce țintea spre îmbunătățirea guvernanței corporative, mai ales în SUA, adevăratele îmbunătățiri pot fi aduse doar atunci când organizațiile înțeleg ce reprezintă cu adevărat guvernanța corporativă, cine este responsabil pentru ea și gradul de extindere în cadrul organizației. Guvernanța corporativă eficace
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care, în mod colectiv, îi ajută pe oameni să realizeze obiectivele organizației, grupate în trei mari categorii: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea informației interne și externe; respectarea legilor, regulamentelor și politicilor interne. Cadrul normativ pentru reorganizarea controlului intern propus de legislația românească se referă la Codul controlului intern, care cuprinde standardele de management și control intern la entitățile publice 16 , care definesc un minimum de reguli de management, obligatorii pentru toate entitățile publice. Acestea sunt grupate pe cele cinci elemente-cheie (elementele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mult decât orice, să fie provocator. 25 K. H. Spencer Pickett, The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, pp. 99-100. Guvernanța corporativă 122 122 În legislația română,26 avem prevăzute ca activități de control curente următoarele: observarea, compararea, aprobarea, raportarea, coordonarea, verificarea, analiza, autorizarea, supervizarea, examinarea, separarea funcțiilor, monitorizarea, evaluarea ș.a. În afara activităților de control integrate în linia de management pot fi organizate și activități de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern ar trebui să evalueze și să contribuie la îmbunătățirea managementului riscurilor, a controlului și a proceselor de guvernanță utilizând o abordare sistematică și disciplinată”. Menționăm că, în prezent, mare parte dintre aceste reglementări ale IIA sunt transpuse și în legislația națională 34 privind auditul public intern. Luând în considerare faptul că auditul intern oferă managementului general, atât activitate de asigurare cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern, cât și activitate de consiliere, pentru adăugarea de valoare actului managerial se impune ca
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sarcinile de control decurg conform planului doar dacă sunt angrenate în termeni de caracter practic și utilitate; 33 Standardul de realizare 2120 al Institutului Auditorilor Interni. 34 Legea nr. 672 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr. 953/2002 și legislația secundară acesteia. 35 K. H. Spencer Pickett, op. cit., p. 89, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă 126 126 supracontrolul este la fel de dăunător ca și subcontrolul prin faptul că rezultă impresia că cineva, undeva, monitorizează activitatea în timp ce această monitorizare s-ar putea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
iar rolul de asigurare al auditului intern poate merge mai departe pentru oferirea unei asigurări rezonabile managementului cu privire la funcționalitatea sistemului de control intern implementat și beneficiile acestuia pentru organizație. Motto: Implementarea sistemului de control managerial nu reprezintă o problemă de legislație, ci mai degrabă o problemă de schimbare a mentalității, care vizează în timp schimbarea culturii organizaționale. Marcel Ghiță 2.5 . Implementarea sistemelor de control managerial 2.5.1. Elaborarea cadrului normativ pentru reorganizarea sistemului de control intern În vederea compatibilizării și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]