2,156 matches
-
de 400 mm/an) și bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an). Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată, îndeosebi, prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor. În anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara țări. Turcia susține un proiect de oleoduct între porturile sale, Samsun de la
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
fost de acord să elimine, până în 2021, progresiv, toate centralele nucleare. Energia regenerabilă încă joacă un rol tot mai modest în consumul de energie. În 2006, consumul de energie a fost îndeplinit de către următoarele surse: petrol (35,7%); cărbune, inclusiv lignit (23,9%); gaze naturale (22,8%); nucleare (12,6%); hidroelectrică și eoliană (1,3%); și altele (3,7%). Cu toate acestea, ponderea energiei regenerabile în furnizarea de energie electrică a crescut rapid, atingând 14% în 2007. Guvernul german a stabilit
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
dispuse elementele redate în galben, soarele și luna, simboluri ale națiunii secuiești. În câmpul inferior al scutului sunt reprezentate simbolic, prin câte un turn de cetate, cele șapte cetăți săsești ale Transilvaniei. Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier, plumb, mangan, aur, cupru, gaze naturale, sare și sulf. Ca industrie, Transilvania conține centre majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
și cicliștilor, de drumuri pentru pietoni și biciclete și de culoare pentru biciclete marcate pe trotuarele de la marginea drumului. Energia Berlinului este suplimentată în principal de firma suedeză Vattenfall, ce se bazează mai mult decât alți producători de electricitate pe lignit ca sursă de energie. Înturcât lignitul aprins produce emanații nocive, Vattenfall și-a anunțat angajeentul de a trece la surse mai sănătoase, precum energia regenerabilă. În fostul Berlin de Vest, electricitatea era furnizată în special de centrale electrice termice. Pentru
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
și biciclete și de culoare pentru biciclete marcate pe trotuarele de la marginea drumului. Energia Berlinului este suplimentată în principal de firma suedeză Vattenfall, ce se bazează mai mult decât alți producători de electricitate pe lignit ca sursă de energie. Înturcât lignitul aprins produce emanații nocive, Vattenfall și-a anunțat angajeentul de a trece la surse mai sănătoase, precum energia regenerabilă. În fostul Berlin de Vest, electricitatea era furnizată în special de centrale electrice termice. Pentru a facilita tamponarea în timpul încărcăturii maxime
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Gorj fiind situat într-un bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe țară. Resursele minerale de suprafață și de adâncime sunt diverse și răspândite practic pe tot cuprinsul județului. În afara unor resurse minerale aflate în cantități deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la suprafață în special în vestul județului (bazinele Motru-Rovinari), Gorjul deține importante resurse de petrol și gaze naturale (în centrul și estul județului), dar și resurse minerale mai rar întâlnite. Industria județului Gorj este dominată de activitățile extractive și
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
datorită barierei munților, a verilor călduroase și a solurilor sărace, deși există livezi de măslini și plantații de vița-de-vie care prosperă. Resursele de minereuri sunt sărace. Există câteva zăcăminte de cărbune, în special în Bulgaria, Serbia și Bosnia. Zăcămintele de lignit sunt ceva mai bogate. Petrolul este întâlnit în câteva zăcăminte mici în Serbia, Croația și Albania. De asemenea, zăcămintele de gaze naturale sunt rare. Pentru obținerea energiei electrice se folosesc pe scară largă hidrocentralele. În zonă, zăcămintele de fier sunt
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
Combinatelor Miniere a Nordului Ungariei precum și a Combinatului Carbonifer Uricani în Valea Jiului. Conform raportului Camerei de Comerț și Industrie Brașov din anul 1907, calitatea cărbunelui scade ( 30 % steril ) datorită intrării în exploatare a întreprinderilor miniere cu un cărbune slab calitativ (lignitul, din bazinul carbonifer Căpeni-Baraolt). Marii consumatori de cărbune,(Industriile siderurgice, metalurgice și de transporturi) sunt la cheremul „Cartelului Minelor” care fac repartiția cărbunelui deci, practic sunt dependente de producători, lucru menționat în „Jurnalul Minelor si Siderurgiei” - 1908 (din documentele arhivelor
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabrici de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus.
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
1878). Este un areal locuit încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Succesiv inițierii activităților manufacturiere locale de fabricare a sticlei (în 1804-1806 începe îmbutelierea apelor minerale), debutează după 1819 exploatarea travertinului și după 1879 cea a lignitului. La mijlocul secolului al XIX-lea se construiesc primele băi și se pune accent pe infrastructură, realizîndu-se legătura cu Toplița peste masivul Creanga. Prima întreprindere balneară ia ființă în 1918, un reviriment masiv avînd loc în perioada interbelică. Localitatea a primit
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
stațiune balneară de interes național. Cele mai importante sectoare economice actuale în localitate sunt cel de îmbuteliere a apelor minerale și turismul, precum și prelucrarea lemnului, iar secundar creșterea animalelor. Suplimentar activitatea economică era recent reprezentată și de exploatarea cărbunelui brun (lignit), exploatarea carbonatului complex de calciu și magneziu (1 carieră actual în conservare) și travertinului (2 cariere actual în conservare cu zăcămintele aflate în curs de epuizare) . În trecut în depresiunea Borsec s-au exploatat și șisturi talcoase (talc), activitate sistată
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
un sistem protector de taxe vamale, precum și de o vamă internă cu Ungaria, care au izolat Dubla Monarhie de economia mondială. Profiturile din minerit se ridicau în 1889 la 78,81 milioane florini. Cele mai importante materii prime exploatate erau lignitul, huila și sarea. De însemnătate mai erau și grafitul, plumbul și zincul. În ce privește metalele prețioase, în Austro-Ungaria au putut fi exploatate 3543,5 tone de argint. Exploatarea aurului era neînsemnată - în 1889 au fost extrase doar 13 kg de aur
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în anul 1957, sub numele "Trustul Minier Muntenia", iar până în 1989, a fost reorganizată succesiv, schimbându-și numele în "Întreprinderea Minieră", "Centrala Cărbunelui" și "Combinatul Minier". Din anul 1991 până în 1995, a funcționat ca Sucursală Minieră a "Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu". A fost reînființată ca societate autonomă în anul 1995, sub numele "Regia Autonomă a Cărbunelui Ploiești", prin desprinderea din "Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu". În anul 1997, a fost reorganizată, primind numele actual. se află sub autoritatea
Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești () [Corola-website/Science/318191_a_319520]
-
Minier". Din anul 1991 până în 1995, a funcționat ca Sucursală Minieră a "Regiei Autonome a Lignitului Târgu Jiu". A fost reînființată ca societate autonomă în anul 1995, sub numele "Regia Autonomă a Cărbunelui Ploiești", prin desprinderea din "Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu". În anul 1997, a fost reorganizată, primind numele actual. se află sub autoritatea Ministerului Economiei. Obiectul de activitate al societății îl constituie extracția și comercializarea lignitului și cărbunelui brun din perimetrele miniere pentru care s-a obținut licența
Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești () [Corola-website/Science/318191_a_319520]
-
numele "Regia Autonomă a Cărbunelui Ploiești", prin desprinderea din "Regia Autonomă a Lignitului Târgu Jiu". În anul 1997, a fost reorganizată, primind numele actual. se află sub autoritatea Ministerului Economiei. Obiectul de activitate al societății îl constituie extracția și comercializarea lignitului și cărbunelui brun din perimetrele miniere pentru care s-a obținut licența de exploatare. De asemenea, în câteva unități se comercializează zgură și nisip. Societatea are în componență opt exploatări miniere din opt județe și asigură necesarul de cărbune energetic
Societatea Națională a Cărbunelui Ploiești () [Corola-website/Science/318191_a_319520]
-
conformarea la normele de mediu. Acest proiect este în valoare de 66 de milioane de euro iar fondurile provin din trei surse: 50 % din fonduri europene, 45 % de la bugetul de stat și 5 % de la bugetul local. Termocentrala funcționează pe baza lignitului inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Berbești și Alunu, situate la aproximativ 40 km distanță de termocentrală. Cărbunele este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a funcționa suplimentar pe bază
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
au fost rănite. Ionel Manțog a fost anchetat de procurori pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. În perioada 2001-2002, Ionel Manțog, pe atunci director al direcției de resurse umane, legislație, restructurare și privatizare din cadrul Companiei Naționale a Lignitului Oltenia (CNLO), împreună cu șeful său, Ion Vulpe, au cumpărat la prețuri modice case și terenuri situate în mai multe comune din județul Gorj. Cei trei știau că respectivele imobile urmează să fie expropriate pentru extinderea exploatărilor de lignit ale CNLO
Ionel Manțog () [Corola-website/Science/321062_a_322391]
-
Naționale a Lignitului Oltenia (CNLO), împreună cu șeful său, Ion Vulpe, au cumpărat la prețuri modice case și terenuri situate în mai multe comune din județul Gorj. Cei trei știau că respectivele imobile urmează să fie expropriate pentru extinderea exploatărilor de lignit ale CNLO. Manțog a cumpărat, în nume personal, respectiv prin intermediul soției sale și al cumnatei sale, trei imobile pentru 360 de milioane de lei vechi. În schimbul lor, el a primit de la CNLO 4,14 miliarde de lei vechi. Pe 9
Ionel Manțog () [Corola-website/Science/321062_a_322391]
-
din Comănești. Biserica actuală e rezultatul strămutării în anul 2008. Pictura nouă a fost realizată în anul 2009, în tehnica frescă, de către pictorul profesor universitar Sava Nicolae, în colaborare cu fiica Irina. Lucrările au fost posibile datorită: Compania Națională a Lignitului - Oltenia, exploatarea minieră Berbești, S. C. Star group SRL, resfințită la data de ... 2009, de către ...”".
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
una dintre cele mai fine nuci. Nu este de mirare că ea reprezintă produsul agricol australian de cel mai mare suces.” <references/Revista Chronica Horticulturae> Cojile nucilor macadamia, de duritatea pietrei, au o valoare calorică aproape egală cu cea a lignitului. De aceea, o societate energetică australiană le folosește la generarea de curent electric nu doar pentru uzina în sine, ci și pentru rețeaua electrică locală. Acesta este primul proiect australian de transformare a deșeurilor în energie. Se preconizează că productivitatea
Macadamia () [Corola-website/Science/321930_a_323259]
-
Valea Faurului, Poienari, Jugur și Ungureni. Extremitatea sudică a acestei regiuni este ocupată de Romanian, când se termină sedimentarea din zona subcarpatică și lacul pliocen este umplut cu nisipuri gălbui, argile și marne în care se găsesc strate subțiri de lignit. Zona Romanianului (levantinului) este afectată de cutări și include o parte din ’’pietrișurile de Cândești’’ alcătuite din șisturi cloritice, cuarțite, gresii cuarțitice, gnaise și micașisturi, ce apar pe platoul Grui de la Câmpulung, pe versantul nordic al masivului Ciocanu și pe
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-au remarcat prin centrele polarizatoare Curtea-de-Argeș, Câmpulung sau Domnești și exploatările de lignit de la Schitu Golești, Boteni, Slănic și Berevoești. Dealurile externe sunt interfluviile joase reprezentate de un șir de cueste cu desfășurare latitudinală din care se continuă spre sud dealurile piemontane.
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată îndeosebi prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrica se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor. Turcia este ca mărire a 15 a GDP-PPP a lumii, și a 17 a NGDP. Țara este un membru fondator a OECD și G-20 a economiei
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între care și resturi de mastodonți (Mastodon borsoni), diverse specii de moluște sau
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
MFA București. Alături de clubul bucureștean, Novanc a câștigat un titlu național în 2008, de trei ori Cupa României, iar pe plan extern Cupa Challenge EHF, în 2006. În 2010, Novanc a jucat o scurtă perioadă de timp la Energia Pandurii Lignitul Târgu Jiu, iar în ianuarie 2011 s-a transferat la HCM Constanța. În cele două sezoane jucate pentru clubul constănțean, Novanc a câștigat două titluri naționale și două cupe ale României. În 2012, Novanc a evoluat pentru un sezon la
Marius Novanc () [Corola-website/Science/331420_a_332749]