2,625 matches
-
de cele adoptate în timpul regimului comunist de dinainte de 1990. Dorința de ușurare a aplicării noilor norme a fost cel puțin neinspirată, utilizarea lui "â" în locul lui "î" nefiind justificată în numeroase cazuri particulare. Acesta a fost și motivul contestării de către lingviști și de către o parte a populației, care, din spirit de frondă, au refuzat folosirea noii norme, scriind în continuare cu "î". În plus, caracterul generalizant al noii norme a bulversat multe minți, ajungându-se la construcții hilare de genul "ânchis
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără 35.330 de persoane (5.9%) . Anumiți lingviști și oameni de știință, precum și organizațiile românești din Estul Șerbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori . Aceste estimări se bazează pe faptul că recensămintele sârbești din secolul 19 consemnau peste 150.000 de români, adică 10% din
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără apromixmativ 40.000 de persoane (5.9%). Anumiți lingviști și oameni de știință, precum și organizațiile românești din Estul Șerbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori . Aceste estimări se bazează pe faptul că recensămintele sârbești din secolul 19 consemnau peste 150.000 de români, adică 10% din
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
Deoarece engleza este atât de răspândită, a fost numită deseori „limbă globală” sau „lingua franca” a epocii moderne. Cu toate că engleza nu este limbă oficială în multe țări, este în prezent limba cea mai studiată ca limbă secundară din lume. Unii lingviști consideră că nu mai este semnul cultural exclusiv al „vorbitorilor nativi de engleză”, ci mai degrabă o limbă care absoarbe aspecte ale unor culturi din întreaga lume, pe măsură ce influența ei se extinde. Este, prin tratat internațional, limba oficială pentru comunicațiile
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
Dunărea, deși este înrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbările fonetice normale. S-a încercat o explicație printr-un nume intermediar, "*Donaris", dar acesta nu este găsit în niciun document antic, fiind o reconstrucție a lingviștilor moderni. In regiunea Schwarzwald („Pădurea Neagră“) din Germania există 3 locuri diferite, marcate fiecare ca „Donauquelle“ („Izvorul Dunării“), din cauză că nu s-a căzut de acord până acum asupra unei locații unice. Din punct de vedere geografic și hidrologic, izvorul se
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
vorbite în România și Republica Moldova era recunoscută încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989.. În URSS, limba română era numită "moldovenească" în documentele oficiale ale autorităților sovietice, lucru care a revenit parțial în vigoare în Republica Moldova și după 1994. Cei mai mulți lingviști nu recunosc existența unei "limbi moldovenești" de sine stătătoare, deși au existat și voci venite în sprijinul moldovenismului (cf. Vasile Stati). Identitatea dintre limba română și limba moldovenească este recunoscută în legislația republicii Moldova. De asemenea, Academia de Științe a
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
sau cu corespondente în [[limba albaneză]], despre care se crede că ar putea fi moștenite din [[substrat (lingvistică)|substratul]] limbii dace, multe dintre ele legate de viața pastorală (de exemplu: "brânză", "zer", "mal", "balaur"; v. [[Listă de cuvinte dacice]]). Unii lingviști au avansat ipoteza că albanezii ar fi daci neromanizați, care au emigrat din interiorul arealului sud-est-european în regiunile de coastă. Se consideră că, aidoma [[limba tracă|limbii trace]], limba dacă era de tip [[satem]]. Materialul lingvistic constituit din denumiri și
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
de referință echipa lui [[Marius Sala]] construiește vocabularul reprezentativ al limbii române, cuprinzând 2581 de cuvinte. [[Fișier:CuvinteleLimbiiRomane.svg|400px|right|thumb|Vocabularul reprezentativ după Marius Sala]] Structura etimologică a acestuia se prezintă astfel: Potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] ("Dicționarul limbii romîne moderne", publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 %. Elementele latine 20,02 %, slave
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic, estic și cei din partea de miazăzi a munților, ca și locuitorii Branului de Jos, îi numesc cu toți în zilele noastre Bucegi. Lingviștii spun ca "huceagul" sau "buceagul" este un păduriș des și jos, ori covorul de mușchi verde și moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie. Localități cu numele Bugeac sau Buceag existau in județele Constanța
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
buruieni și ierbărie. Localități cu numele Bugeac sau Buceag existau in județele Constanța, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni, numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul, unul din brațele stelei de munți ce se intâlnesc în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc, Bucur (nume autentic dacic), tot așa cum și Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu acelasi sufix
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
și în alte șapte sate și cătune la sud de acest munte. Alții sunt răspândiți în orașe din Croația și în emigrație, mai ales în Europa Occidentală, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. Etnonimul „istroromâni” este un exonim creat de lingviști. Cei de la sud de muntele Učka își zic "vlåš" „vlahi” (singular "vlåh"), iar cei din Žejân - "žejånci" „jeiăneni”. De istroromâni, dar mai ales de limba lor s-au ocupat relativ mulți cercetători, începând cu a doua jumătate a secolului al
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
sunt publicate postum, mai întâi în foileton, în 1872, apoi sub formă de carte în 1874, publicată de fiul său, Titu Maiorescu. Ioan Maiorescu crede de asemenea că istroromânii sunt urmașii colonilor romani din Istria. Cercetările propriu-zise încep odată cu implicarea lingviștilor. Un prim studiu relativ amplu din 1861 este scris de lingvistul Graziadio Isaia Ascoli, care compară pe larg istroromâna cu dacoromâna și aromâna, combatând ideea că istroromânii ar fi urmașii romanilor colonizați în Istria. Și cercetători de limbă germană abordează
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
formă de carte în 1874, publicată de fiul său, Titu Maiorescu. Ioan Maiorescu crede de asemenea că istroromânii sunt urmașii colonilor romani din Istria. Cercetările propriu-zise încep odată cu implicarea lingviștilor. Un prim studiu relativ amplu din 1861 este scris de lingvistul Graziadio Isaia Ascoli, care compară pe larg istroromâna cu dacoromâna și aromâna, combatând ideea că istroromânii ar fi urmașii romanilor colonizați în Istria. Și cercetători de limbă germană abordează subiectul istroromânilor. Astfel, tot în 1861 apare și prima lucrare a
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
și el 11 pagini istroromânilor într-o lucrare din 1881, trasând drumul migrației acestora început în secolul al XII-lea în estul Peninsulei Balcanice, prin Serbia, Bosnia, Croația și Dalmația, până în Istria și insula Krk, migrație efectuată în grupuri mici. Lingvistul specialist în limba română Gustav Weigand publică de asemenea lucrări despre istroromână, în 1892, în 1894 și în 1895. Cercetătorii merg tot mai frecvent să-i studieze pe istroromâni și mai ales limba lor în satele acestora, culegând texte precum
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
și muzicolog care i-a vizitat în 1890 și 1893, scriind despre aceste călătorii în 1896. Datorită lui a ajuns istroromânul Andrei Glavina în România, unde a făcut studii. Un glosar istroromân de amploare apare în 1899, fiind redactat de lingvistul Arthur Byhan. Giuseppe Vassilich este primul care publică o bibliografie cronologică a lucrărilor apărute până în 1900 în legătură cu istroromânii, le analizează minuțios și compară pe larg ipoteza cum că istroromânii ar fi urmașii romanilor așezați Istria cu cea despre imigrarea lor
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Lucrările despre istroromâni și limba lor devin mai numeroase în secolul al XX-lea. La începutul acestuia a apărut și prima carte în istroromână, scrisă de Andrei Glavina, cu titlul "". Acesta scrie și articole de presă despre istroromâni. În 1906, lingvistul Sextil Pușcariu publică prima parte din ale sale "Studii istroromâne", continuate în 1926 și în 1929. Între primele părți ale lucrării lui Pușcariu apar două volume ale lingvistului Iosif Popovici, în 1909 și 1914, cu noi texte istroromâne și un
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
cu titlul "". Acesta scrie și articole de presă despre istroromâni. În 1906, lingvistul Sextil Pușcariu publică prima parte din ale sale "Studii istroromâne", continuate în 1926 și în 1929. Între primele părți ale lucrării lui Pușcariu apar două volume ale lingvistului Iosif Popovici, în 1909 și 1914, cu noi texte istroromâne și un glosar. În 1924 apare o carte a istoricului Silviu Dragomir despre originea istroromânilor, care optează pentru ideea originii lor sud-dunărene, iar în 1925 o lucrare a lui Tache
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
carnavalul din Rijeka și în alte țări. Religia istroromânilor este catolică în rit latin, dar la origine se pare că a fost ortodoxă, deoarece Ascoli afirmă că în satul Sucodru biserica fusese cândva ortodoxă înainte de a deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
cândva ortodoxă înainte de a deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o limbă romanică de est aparte. Din cauza împrejurărilor istorice, în contextul asimilării treptate a istroromânilor cu populația majoritară croată, instroromâna a fost din ce în ce mai mult influențată de limba acesteia, ajungând să fie considerată de
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
de către România”. În anul 2000, la Pola (Croația) s-a organizat cel de-al III-lea simpozion internațional dedicat limbilor în contact, cu tema „Idiomul istroromân ieri, astăzi, mâine”, prima manifestare de mare amploare consacrată istroromânilor. La acesta au participat lingviști, istorici, etnologi, oameni de cultură și de presă din Croația, România și Italia, precum și persoane oficiale croate și române, ceea ce a creat speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor. Cercetătorii și-au reluat activitatea
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Emanuel Kant Vasiliu (n. 7 septembrie 1929, Chișinău, d. 19 august 2001) a fost un lingvist român, membru titular din 1992 al Academiei Române. Între 1990 și 2001 a fost directorul Institutului de Fonetică și Dialectologie „Al. Rosetti” al Academiei Române. Este fiul lui Nicolae Vasiliu și al Gabrielei Vasiliu. Și-a făcut studiile liceale în București și
Emanuel Vasiliu () [Corola-website/Science/307074_a_308403]
-
moderne ale științei limbii: structuralismul (incluzînd fonologia Școlii lingvistice pragheze, glosematica hjelmsleviană, descriptivismul american), tehnicile generativ-transformaționale, semantica, lingvistica textului etc. Ca membru al Academiei Române, s-a opus revenirii la grafia cu "â" și "sunt", votînd împotriva deciziei din 1993. Celălalt lingvist din acea vreme al Academiei, Ion Coteanu, s-a abținut.
Emanuel Vasiliu () [Corola-website/Science/307074_a_308403]
-
(n. 20 martie 1901, Crișcior, județul Hunedoara - d. 6 noiembrie 1957, Cluj-Napoca) a fost un lingvist și filolog român, membru corespondent al Academiei Române. A urmat gimnaziul din Brad, iar studiile liceale la Blaj, Brașov și Orăștie. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1925). Și-a susținut doctoratul în lingvistică la Universitatea din Cluj
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
(n. 8 septembrie 1932, Vașcău, județul interbelic Bihor) este un lingvist român, membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1993), iar din 2005 vicepreședinte al acestei instituții. În prezent este, de asemenea, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” din București. Urmează cursurile Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
limba moldovenească” nu este menționată. În "Enciclopedia limbilor romanice", redactată de un colectiv, sub coordonarea lui Marius Sala (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1989), în care s. v. "moldovean" putem citi: „sub[dialect] rom[ânesc] (d[aco-român]) considerat de unii lingviști sovietici (M. S. Serghievski, V. F. Sișmarev, N. G. Corlăteanu), după criterii extralingvistice, l[imba] autonomă din gr[upul] l[imbilor] romanice orientale”. Sunt înșirate apoi teritoriile din interiorul granițelor României unde se vorbește acest grai, precum și cele din „URSS (RSS
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]