4,823 matches
-
idem, Iluminiștii români și progresul științei, ibidem, 20/1965, pp. 21-22. 98. G.Dem. Teodorescu, op.cit., p. 55. 99. Gr. pleșoianu, in: Marmontel, Aneta și Luben (București, 1829). 100. Adrian Marino, Din istoria teoriei «formelor fără fond», in: Anuar de lingvistică și istorie literară XIX, 1968, pp. 185-188; în ediția de față, pp. 151-156. 101. B.p. Hasdeu, Ultima cronică română din epoca fanarioților (București, 1889), p. 5. 102. Cf. Emil Vârtosu, 1821, date și fapte noi (București, 1932), p. 221. 103
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
p. 305. 124. Gh. Georgescu-Buzău, Aspecte ale dezvoltării manufacturilor în țara Românească și Moldova, in: Studii privind Unirea principatelor (București, 1960), p. 1. 125. V.A. Urechia, op.cit., III, p. 117. 2. Din istoria teoriei formă fără fond, in: Anuar de lingvistică și istorie literară, Tomul XIX, 1968, Iași, pp. 185-188. 259Note 1. șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne, I (București, Casa școalelor, 1944), p. 193-196. 2. Noi elemente, între alții, la B. Reizov, L'Historiographie romantique française
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hașdeu pe o astfel de medalie vine că o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistică românească. Tot în 1967, numele lui Hașdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hașdeu” din Buzău. Menționam că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
orașul Iași și viața culturală a acestuia. Tânărul de numai 23 de ani va fi sufletul grupării literare „Junimea” și al revistei acesteia ,,Convorbiri literare”, manifestându-se că o autoritate de prim rang în domeniul culturii, al criticii literare, al lingvisticii, precum și în munca la catedră. De numele lui Maiorescu se leaga impunerea spiritului critic junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o mare parte din scrieri, fapt pentru care suferă până la moarte. Lasă posterității 20.000 de pagini care acoperă sfere largi ale științei și filosofiei, scrise între 1157 și 1198. În ordine descrescândă, manuscrisele aparțin filosofiei, mediciniei, legislației, teologiei și lingvisticii. Una dintre operele sale importante, intitulată Incoerența incoerenței a făcut apologia filosofiei aristoteliene. Apărută în Europa sub titlul de Comentatorul, a fost tradusă în multe limbi. Averroes are în fizică comentarii revoluționare pentru acele timpuri; el apreciază forța motorie (în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care modelul ajunge să se confunde cu imaginea sa, iar subiectul cu universul său obiectual (23). Are loc în continuare o nouă glisare metodologică, înspre problematica semnului − structură elementară, care poate deveni complexă în funcție de context. Demersul lui Thomas depășește însă lingvistica saussuriană prin preluarea funcțiilor limbajului de la Roman Jakobson, pentru că cercetătorul este de fapt interesat de codurile procesului de comunicare, necesare memorării, imaginării, dar și actualizării structurilor imaginarului. Util pentru teoria acestuia este că, spre diferență de semnul lingvistic, încadrat de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Rodica Zafiu, doamnei prof. univ.dr. Mihaela Gheorghe și doamnei cercetător Dana Manea - pentru lectura atentă și observațiile pertinente, pentru îndrumare și sprijin. Îi mulțumesc Domnului Academician Marius Sala și întregului colectiv de cercetători de la Sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică pentru modelul pe care mi-l oferă constant în parcursul profesional. Pentru legătura dintre perioada preuniversitară și prezent, îi sunt foarte recunoscătoare doamnei profesoare Petruța Pașcanu, pentru influența extrem de mare pe care a avut-o în evoluția mea, pentru subtilitate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
profesional. Pentru legătura dintre perioada preuniversitară și prezent, îi sunt foarte recunoscătoare doamnei profesoare Petruța Pașcanu, pentru influența extrem de mare pe care a avut-o în evoluția mea, pentru subtilitate, profunzime și valoare. Le mulțumesc prietenilor mei de la Institutul de Lingvistică pentru entuziasmul științific constant și pentru generozitatea de a împărți cu mine lucrurile bune care li se întâmplă și, deseori, mult mai mult de-atât. Le mulțumesc, de asemenea, vechilor prieteni din afara Institutului pentru încurajări și încredere și, în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema propusă a fost studiată, după cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepției și manifestările acestuia în plan lingvistic face necesară, de la început, definirea conceptelor percepție/a percepe prin raportare la sensul lor restrâns, specializat, dar și la sensul extins, generalizat. Având în vedere natura procesului percepției, am coroborat definiția propusă în lingvistica cognitivă cu definiția dintr-un dicționar lexicografic de uz general, DEX 2009. 2. Structura volumului Pe lângă introducere și concluzii, cartea cuprinde patru capitole, la care adăugăm o anexă a verbelor de percepție fizică extrase din DEX 2009, în care înregistrăm
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere". În studiile de lingvistică românească puținele referiri la percepție se fac, de obicei, doar prin trimiterea la categoria lexico-gramaticală a verbelor care exprimă percepții. Termenul percepție nu este definit ca un domeniu semantic independent, cu multiple și variate realizări în plan lingvistic. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de înțelegere a categorizării continuă orientarea de natură aristoteliană, unde categoriile erau considerate bine delimitate, omogene, caracterizate prin seturi de proprietăți împărtășite de toți membrii lor. În concepția tradițional-aristoteliană entitățile din univers nu pot aparține decât unei singure categorii. În lingvistica cognitivă se adoptă o altă viziune asupra categorizării. Ideea de flexibilitate a limitelor unei categorii a fost teoretizată pentru prima oară în modelul denumit "Teoria Prototipului", propus de Rosch (1973). Modelul cognitiv al prototipului este relevant pentru cercetarea de față
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cei care le percep, putând suferi modificări de la perceptor la perceptor. Cele trei verbe de percepție evidențială sunt eterogene sintactic, admițând tipuri diferite de compliniri, așa cum vom arăta mai jos (vezi infra, 6.2). 6.1. Delimitări și analize În lingvistica străină există o tradiție a studiilor despre verbele de percepție pe care le-am denumit în lucrarea de față "evidențiale". Rogers (1974: 38) menționează că Lees (1960)144 consideră verbele de mai jos verbe copulative: (219) Reuben looks stoned to
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care autorii articolului nu-l consideră verb "pur" de percepție (Ce piano sonne faux ' Acest pian sună fals'), iar pentru cea vizuală, perifraza avoir l'air 'a avea aerul'. 6.2. Verbele de percepție evidențială din română Singura analiză din lingvistica românească referitoare la structura semantico-sintactică a acestei clase de verbe este, după cunoștința noastră, cea propusă de Manoliu-Manea (1977: 137-151). Conform analizei realizate de autoare, orice verb din clasa verbelor de percepție poate fi "descompus" într-un termen cu sens
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Graur și acad. Ion Coteanu. Din anul 2000, redactori responsabili: acad. Marius Sala și acad. Gheorghe Mihăilă. București, Editura Academiei, Tomul XIII. Partea I. Litera V, 1997. DLRM = Academia Română a Republicii Populare România, Institutul de Lingvistică, Dicționarul limbii române moderne, București, Editura Academiei, 1958 (coord.: D. Macrea). DEX 2009 Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan- Al. Rosetti", Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic Gold. DP 2006 = Dicționar de psihologie, București
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Sala și acad. Gheorghe Mihăilă. București, Editura Academiei, Tomul XIII. Partea I. Litera V, 1997. DLRM = Academia Română a Republicii Populare România, Institutul de Lingvistică, Dicționarul limbii române moderne, București, Editura Academiei, 1958 (coord.: D. Macrea). DEX 2009 Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan- Al. Rosetti", Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic Gold. DP 2006 = Dicționar de psihologie, București, Humanitas (coord.: Roland Dorot, Françoise Parot). DSL 2005 = Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
III-a], București, Editura Nemira. GA 1966 = Academia Republicii Socialiste România, Gramatica limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, tiraj nou, București, Editura Academiei (coord.: Al. Graur, M. Avram, L. Vasiliu). GALR I, II 2008 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, I: Cuvântul, II: Enunțul, tiraj nou, revizuit, București, Editura Academiei Române (coord.: Valeria Guțu Romalo). GBLR 2010 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica de bază a limbii române, București, Univers Enciclopedic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Al. Graur, M. Avram, L. Vasiliu). GALR I, II 2008 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, I: Cuvântul, II: Enunțul, tiraj nou, revizuit, București, Editura Academiei Române (coord.: Valeria Guțu Romalo). GBLR 2010 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica de bază a limbii române, București, Univers Enciclopedic Gold (coord.: Gabriela Pană Dindelegan). SURSE Băjenaru, Cișmigiu&Comp., București, Editura Tineretului, 1968. Cimpoeșu, P., Simion liftnicul, București, Compania, 2001. DA/DLR - Dicționarul limbii române, București, Socec-Sfetea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau extinderi ale lui (delimitare marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări (prin extindere sau specializare) chiar la cuvinte aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei este, în sens larg, aceea de caracteristică a procesului de gândire, care (re)structurează categoriile conceptuale. Comparând cele două mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lui (delimitare marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări (prin extindere sau specializare) chiar la cuvinte aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei este, în sens larg, aceea de caracteristică a procesului de gândire, care (re)structurează categoriile conceptuale. Comparând cele două mecanisme ale extinderii categoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări (prin extindere sau specializare) chiar la cuvinte aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei este, în sens larg, aceea de caracteristică a procesului de gândire, care (re)structurează categoriile conceptuale. Comparând cele două mecanisme ale extinderii categoriilor conceptuale, metafora
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la cuvinte aparent monosemantice în dicționare (...) avem a face, de asemenea, cu polisemie". 72 Vezi Manea (2001: 173-176) pentru redefinirea conceptului metaforă în lingvistica cognitivă. Spre deosebire de lingvistica tradițională, lingvistica cognitivă nu mai definește metafora ca pe un mecanism stilistic. În lingvistica cognitivă accepția metaforei este, în sens larg, aceea de caracteristică a procesului de gândire, care (re)structurează categoriile conceptuale. Comparând cele două mecanisme ale extinderii categoriilor conceptuale, metafora și metonimia, cercetătorii cognitiviști Lakoff și Johnson (1980: 36-37) consideră că metafora
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a fi și a avea. 103 Verbele de percepție sunt singurele verbe care admit realizarea obiectului direct ca propoziție non-finită gerunzială. 104 Prin percepție mediată ne referim la contextele pentru care în lingvistica englezească s-a propus termenul hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR II (2008: 718). 105 Vezi GALR II (2008: 208-209). Distincția propoziție relativă propriu-zisă vs propoziție interogativă indirectă se face în funcție de calitatea de anaforic al conectorului față de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
artă necesită o înțelegere a simbolisticii sale expuse prin imagine, numai astfel poate fi un obiect cognoscibil și prezent. Prin absența obiectului de artă se arată urma care, pentru Derrida 21, reprezintă originea absolută a semnificantului. Ca și în cazul lingvisticii, semnificantul ține de imagine sau de simbolulul cuvântului sau al reprezentării. Astfel, prezența devine prezență a prezenței doar prin înțelegerea simbolului prezenței. Prezența obiectului de artă nu poate fi prezență absolută fără absența prezenței sale transcendentale. Mai multe probleme epistemologice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
stratificării literaturii se aplică în egală măsură fiecărei forme literare în parte, lăsând loc de apariție unor noi straturi, în funcție de genul literar. 1.1.1 Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior Opera literară este, prin excelență, lingvistică, iar acest lucru duce la identificarea primului strat cu formațiunile limbajului: ritmul melodic asociat cu propoziții sau paragrafe de diferite feluri. La nivelul limbajului, opera literară trebuie înțeleasă ca o construcție lingvistică de cuvinte 23 sau propoziții, cu implicațiile fonetice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]