3,144 matches
-
dezvăluie treptat o validitate deloc arbitrară în evoluția destinului personajului cemtral - și al revelației muzicale efective ce are loc fie direct, în sala de concert, fie în imaginația profesorului de literatură comparată Ovidiu Codrescu, alter egoul scriitorului. Acțiunea captivează prin lirismul seducției sincere, prin suspansul alert, cinematografic al schimbărilor de situații astfel încât, sub presiunea pulsației lor, se produce o dilatare sau o comprimare a factorului temporal, gândit să gliseze liber, la impulsul argumentului epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
a fost atras de acele spații spirituale de interferență între poezie, filosofie și religie, ca în Tragic și demonic (1980), dar s-a preocupat în egală măsură, de problematica expresivității limbajului poetic, de raportul dintre identitate și alteritate în structurarea lirismului, sau de anvergura civică a gesturilor creatorului de valori spirituale. O serie de eseuri sunt consacrate conceptului de "modă poetică", care nu este doar radiografiat din perspectivă teoretică, ci și ilustrat cu exemple semnificative: "Moda poetică este un fenomen parazitar
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
neputincioasă - a limbii, dinamitarea ei, pentru a o face să câștige dimensiunea care-i lipsește". Din conștiința limitelor condiției umane, se formulează ipoteza libertății interioare a omului, poezia nefiind altceva decât "antrenamentul ritual al acestei libertăți". Elementele indispensabile ale structurării lirismului nu mai sunt, precizează Ștefan Aug. Doinaș afectivitatea și intelectul, intrând în joc un alt mecanism de generare a poeticului, și anume fantezia. În acest fel, eseistul precizează că "în locul adevărului obiectiv, ea (fantezia, n.m., I.B.) vrea să-și impună
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
gândit proiectul și care l-a pus în scenă. Spectacolul imaginat natural de poemele lui Cristian Popescu prinde astfel viață, atmosfera iese din carte și se arată, goală, vie în morbiditatea ei, cât se poate de expresivă și de profundă. Lirismul se păstrează deasupra narativității poemelor și nu pălește nici în fața imaginii, nici în fața transpunerii dramatice. Ceea ce în poemele din Familia Popescu, Cuvînt înainte, Arta Popescu apărea sub forma unui monolog confesiv, concentrat referențial și, bineînțeles, totalmente personal, în piesa Un
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
personal, în piesa Un tramvai numit Popescu se transformă în voci multiple, care comunică între ele. Astfel, personajele din poezia lui Cristian Popescu, ființele cele mai dragi ale acestuia, iau cuvântul și prind contururi individuale, păstrând intact - în același timp - lirismul straniu din care au luat naștere. Titlul introducerii-argument a cărții formulat de regizorul Gavriil Pinte anunță traseul oarecum biografic al piesei: Un tramvai numit Popescu... sau circuitul poetului în lume. într-adevăr, fiind împărțită nu în acte sau scene, ci
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
cantității, al multului, terorizat de teama de a nu fi spus niciodată destul. Poezia lui Nicolae Țone se înscrie pe linia dicteului suprarealist debordant pe care adesea dorința de a epata îl trădează făcîndu-l să cadă într-un vid de lirism, substituit nu de puține ori prin tușe de culoare intense, imagini luxuriante, enormități altminteri bine încastrate în tabloul poetic. Iată o mostră: "sînt dama de noapte a lui iuda trădătorul sînt plicul cu insecticide din pîntecul fecioarei de la morgă/ sînt
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
-l muți discret prin ierburi cu cel mai ușor deget./ Prin ierburi ce-mi șuieră încă sălbatice în minte! ” etc. (Sfîntul Pet în mijlocul naturii). Lavina retorică stîrnită de Constantin Iftime duce de toate; inclusiv bucăți de poezie și bulgărași de lirism. S-ar putea, așadar, ca Gellu Dorian să fi exagerat un pic.
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
unor tineri scriitori contemporani de literatura secolului al XVIII-lea. Privirea lucidă, asupra existenței nefardate este, în fond, elementul de legătură dintre Rousseau și mulți dintre scriitorii foarte tineri de azi. Poezia Liviei Roșca este și nu este tipică pentru lirismul celei mai noi generații poetice. Este tipică, în măsura în care se adaptează trendului imagistic și lexical actual, mizează pe stilistica minimalistă, bruschează vechile reguli estetice și etice, reflectă existența în culori mai degrabă crude, disprețuiește deopotrivă romantismul și intelectualismul. În fond, rujul
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
care nu e a lui, prin care el trece cumva ca Guliver prin cele trei țări fantastice, Tudor Arghezi se exprimă în Flori de mucegai, disimulat, și pe sine" (p. 112). O idee ce trebuie reținută. Ca și aceea despre lirismul idilic și ludic din Cărticica de seară și din ciclul Buruieni, echivalent cu o exorcizare a demonilor, o ieșire a poetului din sine însuși, ,o deschidere spre alteritate" (p. 113). În euforiile copilărești de percepție încântată a lumii, Arghezi ,devine
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
euforiile copilărești de percepție încântată a lumii, Arghezi ,devine poetul creației permanente. În veșnică înnoire, universul său permanentizează momentul genezei"(p. 123). Jubilația afirmă ,miracolul eternei geneze"și ,puterea harului". Centrul de foc al poeziei argheziene este, pentru Dumitru Micu, lirismul interogativ și vizionare din psalmi și alte câteva poeme. Mergând spre periferia universului arghezian și străbătând în același timp vârstele creației poetice, criticul constată nu doar o disimulare, ci și o diminuare a lirismului în poezia epică, didactică și satirică
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
poeziei argheziene este, pentru Dumitru Micu, lirismul interogativ și vizionare din psalmi și alte câteva poeme. Mergând spre periferia universului arghezian și străbătând în același timp vârstele creației poetice, criticul constată nu doar o disimulare, ci și o diminuare a lirismului în poezia epică, didactică și satirică: ,Idol al moderniștilor, ca sfărâmător de tipare, demiurg al unui nou limbaj, Arghezi evoluează, după consacrare, derutant. Aproape că face cale întoarsă. Începând din Hore, el repune în funcție, tot mai des, mecanisme ale
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
pagina de titlu a volumului. Acest debut, de la care, iată, în acest an se împlinesc 100 de ani, este cu atât mai important, cu cât el măsoară valoarea de necontestat a întregii poezii a lui Goga și caracterizează tipul de lirism nou pe care-l aduce în evoluția poeziei românești. Volumul cuprinde un număr de 47 de poeme, în cele 126 de pagini. Se deschide cu poezia Rugăciune, socotită ars poetica pentru creația poetului și se închide cu poemul Așteptare, specific
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
bine pe cine, despre ceea ce, în modestia noastră, facem. Mărunțișurile noastre cotidiene - contemplarea felului de a umbla al anumitor femei, privirile aruncate spre cărțile dintr'o vitrină, izbucnirile contra vieții infame - sunt descifrate ca subiect de intrigă și preocupare publică." Lirismul plimbărilor prin pitoreștile cartiere lisaboneze, deambulările nocturne, frenezia citadină... ajung să se transforme din poesie într'un "perpetuu omagiu adus imperiului neîncrederii." Concluziile sunt mai mult decât inchietante: Într'un viitor foarte apropiat, societatea își va reduce deja foarte limitatul
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
zeu care înjură mult, face poezie pură, urăște editorii și visează o vilă la Sinaia. Un zeu fecund în fantezii și pornografie"? Eliade suferă evident de "daltonism estetic" și, asemenea lui N. Iorga, nu găsește suficient spațiu de rezonanță pentru lirismul arghezian. Nici apariția Cuvintelor potrivite nu-i afectează diagnosticul, ci, din contra, este un excelent prilej și un material de exercițiu pentru arta malițioasă a citatului. Aceste neașteptate erori - care se găsesc totuși în recuzita oricărui mare critic - nu-i
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
la București, mama își schimba felul de a vorbi, o dădea pe orășenește, dar un ușor damf din vechiul grai rămânea ” (Ochiul căprui al dragostei noastre, pp. 79 - 80). Odată cu acest paragraf, Levantul, o epopee piezișă, se încarcă deodată de lirism. Îndepărtarea de canonul genului nu stă numai în atitudinea parodică, deci. Ci în însăși esența acestei epopei, scrisă, iată, așa cum au fost scrise toate poemele lui Mircea Cărtărescu. (Dintre care o parte chiar au fost topite în Levantul. O spune
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
20 IANUARIE FEDERICO FELLINI În 1920 s-a născut regizorul italian Federico Fellini. A fost unul din cei mai reprezentativi și originali realizatori italieni de film, pornind de la neorealism și definind un stil cinematografic unic, care îmbina suprarealismul, comedia și lirismul discret și s-a dovedit foarte influent. Și-a început cariera în cinematografie ca scenarist cu „Roma, oraș deschis“, și-a făcut ucenicia ca regizor secund, apoi a regizat capodopere ca „La Strada” (1954), „Nopțile Cabiriei“ (1956), „La Dolce Vita
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
literar. Toate episoadele cărții, atît de disparate și de diferite în tematica lor, își trag unitatea dintr-un singur focar: temperamentul lui Blaga. Un temperament melancolico-contemplativ ieșind la suprafață sub forma unei sensibilități lirice. Blaga are o structură fatal lirică. Lirismul e osînda și binecuvîntarea lui: osîndă fiindcă nu poate scăpa de modulația poetică; binecuvîntare, fiindcă acesta e elementul predilect în care și-a dus viața. Din acest element a luat naștere trăsătura de căpetenie a omului Blaga: sfiala constituțională în fața
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
un concept abstract, ci o intuiție sensibilă pe care o trăia zilnic, numai așa vom putea intui de ce filozoful era un liric stăpînit de o sfială spontană în fața lumii. Întrucît trăim într-o lume în care cuvinte precum "sfială" și "lirism" au început să capete tenta unor handicapuri psihice, fraze precum cele de mai sus par să fie semnele unei naivități ieșite din uz. Dacă așa stau lucrurile, atunci legătura noastră cu Blaga s-a rupt de tot. Dacă nu așa
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
grîu / și am murit / cînd cerul s-a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică, o nostalgie a lirismului în drumul către sine însuși. Victor Știr e un poet al unei concentrări metaforice ale cărei geometrii uneori la vedere (colțurile zăpezii, o țărînă pătrată, muchiile fricii, unghiurile sferei ș.a.) indică o geometrizare a informulabilului, desigur himerică asemenea oricărui raport
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
The Plato Papers: A Novel (1999), London: The Biography (2000), câteva volume de poezie și o cantitate impresionantă de eseuri, adunate de secretarul său literar Thomas Wright în volum anul acesta. Romanele lui Ackroyd sunt un inegalabil amestec de proză, lirism, dramă, erudiție și nostalgie. Formula lui romanescă este deocamdată unică în peisajul romanului, iar metoda lui de lucru - dimineața studii, biografii critice, iar după-amiaza roman - va produce în curând o operă neîncăpătoare pentru o bibliotecă. Lidia Vianu: Cărțile dvs. fac
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
de la inteligența care le creează la alte, felurite inteligențe, silindu-l pe cititor să trăiască de fapt un prezent continuu, un prezent al tuturor timpurilor, al gândirii și sensibilității. Modul narativ este adesea întrerupt de o nevoie de abandon în fața lirismului. Deși plin de suspans și istorii palpitante, romanul dvs. este o experiență eminamente lirică. Sunteți și poet. E poezia mai importantă decât proza când scrieți? Peter Ackroyd: Am pornit la drum ca poet și n-am făcut altceva un număr
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
urmate de mai multe generații la rând. Mă învăluie prezența timpului trecut. Cum vi se pare că vă situați față de Joyce și Woolf (care au înecat proza în poezie) pe de o parte, și T.S. Eliot (care și-a rezemat lirismul pe narațiune, pe de alta? M-aș plasa mai degrabă între vizionarii Cockney, care găseau sacrul și simbolicul în chiar locul lor de existență. Mă gândesc la Blake și Dickens și Turner. Dar cred că îi putem adăuga pe Woolf
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
o narațiune à contre coeur, care avansează în ciuda ei înșiși, împinsă la drum de o inteligență bântuită. Când începeți un roman nou, ce e mai important, mintea (inundată de ecouri din arte și vremi) ori sufletul (asaltat de un irezistibil lirism)? Mintea este suflet.
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
se purifică și se intensifică odată cu trecerea timpului. În redarea partiturii mozartiene, artiștii au evocat la cote maxime, gravitatea și dramatismul imaginilor muzicale, conferind interpretării un plus de frumusețe, de profunzime, de autenticitate. Dacă prima mișcare a fost marcată de lirism ardent, de accente dramatice și momente tensionate, în cea de-a doua mișcare, artiștii s-au aplecat asupra caracterului liric și interiorizat al discursului muzical. Dotați cu un rafinat simț poetic și cu o muzicalitate înnăscută, interpreții au comunicat direct
Recital ?n Pia?a Ateneului by Carmen MANEA [Corola-journal/Journalistic/83856_a_85181]
-
Simona-Grazia Dima Evoluția poetică a Magdei Cârneci a confirmat caracterizarea făcută de Nicolae Manolescu volumului ei de debut, în 1981. Atunci, criticul îi califica poezia drept una "programatică", remarcând și faptul esențial că se bazează pe un "lirism al cuvântării", mai degrabă decât pe "unul al cuvântului", cu predominarea directeții, a vigorii expresive și cu atenuarea sugestiei ori subtilității. Sunt constante ale scrisului Magdei Cârneci, de la Hipermateria (1980), la O tăcere asurzitoare (1985), Haosmos (1992) și Poeme politice
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]