3,184 matches
-
CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 28 creaturilor sale. Rolul imaginilor este de a înălța mintea omului spre cele veșnice și nepieritoare pentru a înlesni o transcendență menită să ne conducă spre divin, motiv pentru care imaginea este esențialmente liturgică. 3.1. Cum trebuie înțeleasă imaginea în lumina învățăturii biblice? Pentru a evita idolatria în venerarea imaginilor, sfântul Ioan Damas chinul spunea: Nu mă închin materiei, ci Creatorului materiei 38! Pentru noi întreba‑ rea care se naște este: cum privim
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de azi trebuie să intre în mod real în uni‑ versul religios și liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de vizibil, invizibilul ireductibil pe care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu trupurile sfinților, încât permisiunea pe care Bi‑ 86 G. BaChelard, o.c., 11. 87 C. dumea, Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072, 188. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 44 serica o dă spre sfârșitul secolului al IV‑lea de a se realiza portrete pentru a fi utilizate pentru cult, nu face altceva decât să confirme
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca membri ai trupului bisericii, iar unul dintre aspectele funcției litur‑ gice a icoanei este tocmai de a face această realitate, vizibilă. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a face această realitate, vizibilă. În rugăciune, Biserica își actualizează și își comunică deplinătatea catolică și funcționează sacramental. Dacă rugăciunea este respirația trupului mistic, atunci rugăciunea este suflul acestuia. Rugăciunea trebuie recunoscută și ca principalul criteriu funcțional al oricărei arte liturgice fie că este vorba de pictură, arhitectură, muzică, fie că este vorba de cuvintele poemelor sau chiar de mișcările și gesturile trupului. Toate acestea ne conduc spre o a doua concluzie, probabil cea mai impor‑ tantă: în icoană - prin funcția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sacrul și profanul constituie două modalități existențiale asumate de către om de‑a lun‑ gul istoriei. Ca și spațiul, există și un timp sacru care este prin însăși natura lui reversibil 49, manifestat prin intermediul riturilor. Orice sărbătoare religi‑ oasă, orice timp liturgic, susține Mircea Eliade constă în reactualizarea unui eveniment sacru ce a avut loc într‑un trecut mitic «la început» astfel, timpul sacru se poate repeta, este o durată reversibilă căci durata temporală a tim‑ pului profan poate fi oprită periodic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antipho‑ narium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va deveni de‑a lungul secolelor expresia melodică tipică a credinței bise‑ ricii în timpul celebrării liturgice a misterelor sfinte. În felul acesta frumosul se îmbina cu adevărul pentru ca și pe căile artei sufletele să fie conduse de la sensibil la veșnic. În perioada care a urmat, arta creștină a luat amploare deosebită prin arta icoanelor; tocmai de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nepieritoare simultan estetică și religioasă. Constatarea crește în valoare și amploare dacă de pe versantul artelor figurative trecem să luăm în considerare marea dezvoltare pe care chiar în arcul acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de Palestrina, Orlando de Lasso, Tomas Luis de Victoria și mulți mari compozitori - de la George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dovezi în sprijinul credinței, tr. S. Palade, Ed. Curtea Veche, București 2009. DanCă W., Fascinația binelui.Creștinism și poste modernitate, Sapientia, Iași 2007. delaCroix h., Psihologia artei, trad.V. Ivanovici - V. Mazilescu, Ed. Me‑ ridiane, București 1983. dumea C., Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072. eliade m., Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chira, Ed. Humanitas, București 1992. evDoKimov P., Arta icoanei. O teologie a frumuseții, Ed. Meridiane, Bucu‑ rești 1993. BiBlioGrafie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
12 Ibidem. 13 Cf. M. heideGGer, o.c., 93. 14 Cf. u. kulermann, Istoria istoriografiei, Ed. Meridiane, București 1977, 68. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 21 arhitectura și iconografia în constituirea spațiului eclezial, în acord cu funcți‑ onalitatea liturgică și simbolismul religios consacrate de tradiție. Se constitu‑ ie astfel arta eclezială prin excelență, ale cărei opere sunt investite cu calitatea de obiect de cult, având un statut aparte și care recere o apreciere de ordin diferit a celorlalte opere
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 28 creaturilor sale. Rolul imaginilor este de a înălța mintea omului spre cele veșnice și nepieritoare pentru a înlesni o transcendență menită să ne conducă spre divin, motiv pentru care imaginea este esențialmente liturgică. 3.1. Cum trebuie înțeleasă imaginea în lumina învățăturii biblice? Pentru a evita idolatria în venerarea imaginilor, sfântul Ioan Damas chinul spunea: Nu mă închin materiei, ci Creatorului materiei 38! Pentru noi întreba‑ rea care se naște este: cum privim
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de azi trebuie să intre în mod real în uni‑ versul religios și liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de vizibil, invizibilul ireductibil pe care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu trupurile sfinților, încât permisiunea pe care Bi‑ 86 G. BaChelard, o.c., 11. 87 C. dumea, Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072, 188. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 44 serica o dă spre sfârșitul secolului al IV‑lea de a se realiza portrete pentru a fi utilizate pentru cult, nu face altceva decât să confirme
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca membri ai trupului bisericii, iar unul dintre aspectele funcției litur‑ gice a icoanei este tocmai de a face această realitate, vizibilă. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a face această realitate, vizibilă. În rugăciune, Biserica își actualizează și își comunică deplinătatea catolică și funcționează sacramental. Dacă rugăciunea este respirația trupului mistic, atunci rugăciunea este suflul acestuia. Rugăciunea trebuie recunoscută și ca principalul criteriu funcțional al oricărei arte liturgice fie că este vorba de pictură, arhitectură, muzică, fie că este vorba de cuvintele poemelor sau chiar de mișcările și gesturile trupului. Toate acestea ne conduc spre o a doua concluzie, probabil cea mai impor‑ tantă: în icoană - prin funcția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sacrul și profanul constituie două modalități existențiale asumate de către om de‑a lun‑ gul istoriei. Ca și spațiul, există și un timp sacru care este prin însăși natura lui reversibil 49, manifestat prin intermediul riturilor. Orice sărbătoare religi‑ oasă, orice timp liturgic, susține Mircea Eliade constă în reactualizarea unui eveniment sacru ce a avut loc într‑un trecut mitic «la început» astfel, timpul sacru se poate repeta, este o durată reversibilă căci durata temporală a tim‑ pului profan poate fi oprită periodic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antipho‑ narium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va deveni de‑a lungul secolelor expresia melodică tipică a credinței bise‑ ricii în timpul celebrării liturgice a misterelor sfinte. În felul acesta frumosul se îmbina cu adevărul pentru ca și pe căile artei sufletele să fie conduse de la sensibil la veșnic. În perioada care a urmat, arta creștină a luat amploare deosebită prin arta icoanelor; tocmai de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nepieritoare simultan estetică și religioasă. Constatarea crește în valoare și amploare dacă de pe versantul artelor figurative trecem să luăm în considerare marea dezvoltare pe care chiar în arcul acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de Palestrina, Orlando de Lasso, Tomas Luis de Victoria și mulți mari compozitori - de la George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dovezi în sprijinul credinței, tr. S. Palade, Ed. Curtea Veche, București 2009. DanCă W., Fascinația binelui.Creștinism și poste modernitate, Sapientia, Iași 2007. delaCroix h., Psihologia artei, trad.V. Ivanovici - V. Mazilescu, Ed. Me‑ ridiane, București 1983. dumea C., Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072. eliade m., Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chira, Ed. Humanitas, București 1992. evDoKimov P., Arta icoanei. O teologie a frumuseții, Ed. Meridiane, Bucu‑ rești 1993. BiBlioGrafie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care văd în Miorița altceva decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă că "poporul român e înzestrat cu o putere transfiguratoare ce-i permite să preschimbe întregul univers și să pătrundă în cosmosul liturgic"24. Dincolo de originalitate, de propensiunea spre aspectul moral-religios, fără a neglija însă aspectul estetic, ba dimpotrivă aș putea spune, de cunoaștere și asumare a realităților sufletești ale creatorilor din literatura română, ale poporului român în general, ,,diletantul" Steinhardt mai impresionează
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
din bibliotecă. A.S.: În altă ordine de idei, se integra el în obștea mănăstirii, se simțea bine între ceilalți călugări? R.D.M.: Făcea o figură aparte, este tot ceea ce vă pot spune. Spiritual, cu siguranță se integra mai ales în privința programului liturgic. Mie mi s-a părut totuși un călugăr atipic. Nu vă pot spune mai multe deoarece nu am o imagine foarte clară și nici nu vreau să lezez anumite sensibilități. A.S.: Am înțeles. Dacă ar fi să îl așezați pe
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
partide, unul elen, iar altul deja național. În ceea ce-l privește, clerul l-a ales pe cel de-al doilea. Apropiindu-se mai întîi de ortodoxia rusă pentru a juca o festă patriarhului grec din Constantinopol, clerul românesc abandon-nează slavona liturgică urmînd să celebreze cultul în românește în Moldova și în Valahia. Acest mecanism prin care bisericile ortodoxe oferă aparatul și competențele ce permit crearea bazelor culturale ale expansiunii ulterioare a micronaționalismelor situate în cîmpul inteferențelor rivale austro-ruse-turce, este capital. Dar
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la cetățile-stat și la imperiu reprezintă un fenomen de o importanță considerabilă pentru istoria Orientului Mijlociu 23. Pentru subiectul nostru, e important să amintim că sumeriană, deși încetează a mai fi vorbită către ~2000, și-a păstrat funcția de limbă liturgică, și, în fond, de limbă savantă, încă cincisprezece secole. Alte limbi liturgice vor cunoaște o soartă similară: sanscrita, ebraica, latina, vechea slavă. Conservatorismul religios sumerian se prelungește în structurile akkadiene. Triada supremă a rămas aceeași: Anu, En-lil, Ea (= En-ki). Triada
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]