2,918 matches
-
ca revers o scădere a puterii ontologice, a prezenței reale în creațiile lui. Frumusețea este o magie ratată sau refuzată. Așa cum muzeul este pubela credințelor culturalo-degradabile, arta este ceea ce-i rămâne credinciosului când imaginile sacre nu mai pot să-l mântuiască. La suprafață, imaginea nu a avut niciodată un succes atât de mare ca în Renaștere; ea este peste tot; în biserici, palate și chiar pe stradă, căci se pictează până și fațadele, "transferând locuinței autoritatea formelor plastice" (Chastel). Epoca artei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al relației efectele relației înseși" (Antoine Hennion). Creștinătatea medievală nu-și datora unitatea faptului că avea același limbaj plastic, din Irlanda până-n Sicilia. Ea beneficia în exterior de acest limbaj pentru că avea unitatea în interior. Păcătoșii de la 1280 nu erau mântuiți de surâsul îngerului de la Reims; îngerul din Reims le surâdea fiindcă ei doreau să fie mântuiți și credeau în îngeri. Acesta nu e un motiv pentru a nega sacrul sau a-l considera iluzoriu. Ci pentru a-l situa acolo
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
același limbaj plastic, din Irlanda până-n Sicilia. Ea beneficia în exterior de acest limbaj pentru că avea unitatea în interior. Păcătoșii de la 1280 nu erau mântuiți de surâsul îngerului de la Reims; îngerul din Reims le surâdea fiindcă ei doreau să fie mântuiți și credeau în îngeri. Acesta nu e un motiv pentru a nega sacrul sau a-l considera iluzoriu. Ci pentru a-l situa acolo unde-i este locul: într-o funcție, nu într-un lucru. Sacrul nu aparține imaginilor cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
echității și integrării tuturor copiilor, fără a uita de diferențele dintre ei. Nu ajută nimănui, nici copiilor, desigur, dacă nu sunt recunoscute diferențele, decalajele între familii, comunități, țări. În perioada comunistă s-a spus că industrializarea, colectivizarea, secularizarea ne vor "mântui" ca și intervențiile planificate menite să demonteze, să demonetizeze tradiția "burgheză". Așa s-au conturat "rețete" (pedagogice) universal valabile pentru "formarea omului nou", așa s-au conturat norme, responsabilități și practici bazate pe ipoteza că toți copiii trebuie tratați uniform
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
De aceea Pavel a luat har spre ascultarea credinței (Rom. 1, 5). De aceea de vei mărturisi cu gura ta pe Domnul Iisus și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a sculat pe El din morți te vei mântui (Rom. 10, 9). De aceea sunt mai fericiți cei ce n au văzut și au crezut (In. 20, 29) decât cei ce au văzut și au crezut în Cel înviat din morți și în Începătorul vieții veșnice (Fap. 3, 15
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
I, în PSB, vol. 1, p. 219) „Căci credința, comună tuturor oamenilor, este ca o temelie a credinței celei desăvârșite — celor care doreau să se vindece și veneau la El mânați de credință, Domnul le zicea: Credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 7, 50; 8, 48; 17, 19; 18, 42) —. Credința desăvârșită se zidește pe credința comună, se desăvârșește împreună cu cel ce crede; iar credința dobândită prin învățătură ajunge egală cu ea, încât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ați face așa, ci și dacă ați zice muntelui acesta: Ridică-te și te aruncă în mare, s-ar face. Și toate câte ați cere în rugăciune, crezând, ați primi (Mt. 21, 22) ș.a., și apoi: Credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22)”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 16b, în Filocalia..., vol. VIII, p. 45-46) „Dar scrie și cuviosul Isaac: Credința e mai subțire decât cunoștința, după cum și cunoștința e mai subțire decât cunoașterea lucrurilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credința cea nearătată, care locuiește în cele ascunse ale inimii. De credem Mântuitorului Hristos care zice: Fie ție după credința ta (Mt. 9, 29), va spune și acum sufletului nostru ce locuiește în trup: Îndrăznește fiică, credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22). Deci credința noastră nu stă în a o rosti și a o vesti cu gura, ci credința desăvârșită se arată după vindecare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Toți suntem slabi sau bolnavi în privința credinței, putând-o afirma
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) Credința și fapta „ Iar când auzim: Credința ta te a mântuit (Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 8, 48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul a spus că se mântuiesc în general toți cei care cred oarecum, ci se mântuiesc numai dacă credința lor este urmată de fapte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) Credința și fapta „ Iar când auzim: Credința ta te a mântuit (Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 8, 48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul a spus că se mântuiesc în general toți cei care cred oarecum, ci se mântuiesc numai dacă credința lor este urmată de fapte (Iac. 2, 17). Astfel, Domnul a spus cuvintele acestea numai iudeilor care trăiau după lege și fără cusur, cărora le lipsea numai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fapta „ Iar când auzim: Credința ta te a mântuit (Mt. 9, 22; Mc. 5, 34; 10, 52; Lc. 8, 48; 18, 42), nu înțelegem că Domnul a spus că se mântuiesc în general toți cei care cred oarecum, ci se mântuiesc numai dacă credința lor este urmată de fapte (Iac. 2, 17). Astfel, Domnul a spus cuvintele acestea numai iudeilor care trăiau după lege și fără cusur, cărora le lipsea numai credința în Domnul”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dreapta socoteală duhovnicească, cap. 34, în Filocalia..., vol. II, p. 41) „Să nu ziceți, spune dumnezeiescul Ieremia, că sunteți biserica Domnului (Ier. 7, 4). Iar tu să nu zici că simpla credință în Domnul nostru Iisus Hristos poate să mă mântuiască. Căci aceasta este cu neputință de nu vei dobândi și iubirea față de El prin fapte. Doar despre credința simplă s-a spus: Și dracii cred și se cutremură (Iac. 2, 19)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta întâi, cap
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe aceasta din urmă pentru ca să nu lase pe oameni fără nici o pârghie sufletească, după cum mărturisește Pavel, adevăratul ucenic al lui Iisus, atunci când zice: de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. De unde rezultă foarte clar că prin înțelepciunea lui Dumnezeu se cădea să Se facă Dumnezeu cunoscut omului. Iar, întrucât nu s-a făcut așa, Dumnezeu a găsit de cuviință să mântuiască pe credincioși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. De unde rezultă foarte clar că prin înțelepciunea lui Dumnezeu se cădea să Se facă Dumnezeu cunoscut omului. Iar, întrucât nu s-a făcut așa, Dumnezeu a găsit de cuviință să mântuiască pe credincioși nu pur și simplu prin nebunie, ci prin nebunia propovăduirii”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea I, cap. XIII, în PSB, vol. 9, p. 40) Credința și raționamentele omenești „Cum să nu fim dar mai îndreptățiți să credem mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
arată mai mari, cum ar putea să izbutească cu ceva, când este nevoie numai de credință și nicidecum de agerimea minții? Deci nebună a făcut-o Dumnezeu, adică astfel a arătat-o și a binevoit ca prin nebunia propovăduirii să mântuie pe cei ce cred - adică nebunie numai părută înaintea acelor înțelepți, și nicidecum că era așa. Faptul măreț acesta este, că Dumnezeu nu a pus la mijloc o altă înțelepciune mai mare decât a acelora, ci acea nebunie părută, care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
către Autolic, cartea întâi, VIII, în PSB, vol. 2, p. 379) „S-ar teme conștiința noastră dacă ar crede, dar fiindcă nu crede nici nu se teme. Dacă ar crede s-ar păzi, și dacă s-ar păzi s-ar mântui”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXVI, în PSB, vol. 3, p. 452) „Dacă tatăl sau fiul sau fratele cuiva este necredincios și sunt piedică pentru mântuire și obstacol spre viața cea de sus, cu aceia să nu fie de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
piedică pentru mântuire și obstacol spre viața cea de sus, cu aceia să nu fie de acord, nici să fie de aceeași părere cu ei, ci să pună capăt rudeniei trupești din pricina dușmăniei duhovnicești”. (Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 22.7., în PSB, vol. 4, p. 49-50) „... El a spus: Cel ce are urechi de auzit să audă (Mt. 11, 15; 13, 9.23; Mc. 4, 9.23; Lc. 8, 8; 14, 35). Și cine-i acesta? Să o
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 94) „Nu ți-am spus că dacă vei crede, Vei vedea slava lui Dumnezeu? (In. 11, 40) Mare bine e credința când se naște dintr-o înțelegere fierbinte. Și are atâta putere, că nu numai cel ce crede se mântuiește, ci și alții se mântuiesc prin credința aceluia<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e lipsită de înțelegere, ci e cea mai adevărată înțelegere, căci e singura care dă sens existenței, explicând originea și scopul existenței. Nu se poate să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spus că dacă vei crede, Vei vedea slava lui Dumnezeu? (In. 11, 40) Mare bine e credința când se naște dintr-o înțelegere fierbinte. Și are atâta putere, că nu numai cel ce crede se mântuiește, ci și alții se mântuiesc prin credința aceluia<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e lipsită de înțelegere, ci e cea mai adevărată înțelegere, căci e singura care dă sens existenței, explicând originea și scopul existenței. Nu se poate să nu fie la originea și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de existență tot mai desăvârșită, încălziți fiind de iubirea față de Dumnezeu și de alții, dar și de iubirea lui Dumnezeu și a altora față de noi. Credința, încălzind toată persoana omului cu convingerea și cu iubirea ce se răspândește din ea, mântuiește prin legătura în care ne pune cu Dumnezeu și cu alții, căci ea unește pe oameni între ei și cu Dumnezeu. Dar prin credință înțelegerea noastră cunoaște și slava lui Dumnezeu, sau puterea Lui, prin care a făcut și susține
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor ce l-au purtat (Mc. 2, 3-5)? Răspuns: Dacă n-ar fi fost credincios și slăbănogul, nu i-ar fi lăsat pe ei să-l poarte și să-l coboare. Deci credința lui unită cu a celorlalți l-a mântuit pe el. Prin urmare dacă nu adăuga omul și credința lui în Dumnezeu nu află folos. Deci nu da ca motiv de a nu face nimic, că ai pus asupra altuia întreaga povară a ta. Ieremia crezând că Dumnezeu va
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
evlavie. Așadar, spre a nu pătimi noi înșine relele cele mai mari, să fugim de tovărășiile lor, rămânând numai a-l ruga și a-l implora pe Dumnezeul iubitor de oameni, Cel care 104 dorește ca toți oamenii să se mântuiască și să ajungă la cunoașterea adevărului, să-L rugăm să îi izbăvească de eroare și de cursa diavolului, întorcându-i către lumina cunoașterii, către Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos împreună cu de viață Dătătorul și Preasfântul Duh, Căruia să-i
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse știință și puteri suprafirești. Nu doar știința și puterile care îi trebuiau ca să se mântuie pe el și pe copila lui, ci și acelea care îl făceau în stare, ca într-o feerie a unei nopți de vară, să se amestece în însăși viața firii, ca un zeu, și să se joace cu legile și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
băiat / Îl pierd de două ori.“ Este firesc, pe toți îi uluiește faptul de a se găsi în altă lume, neștiind ce le rezervă: recuperarea demnității lor pierdute și o iertare care s-a jucat cu ei, speriindu-i, apoi mântuindu-i. Puteau să fi ajuns în iadul dreptelor pedepse. Dar au fost aduși acolo unde opera, și nu de sus, din cer, lucrarea unei grații omenești. Și este grăitor că cei de-a dreptul răi profită de miraje ca 162
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
puterii, el renunță la privilegiile artei sale magice, își frânge bagheta făcătoare de miraje și minuni și își azvârle în adâncul mării cartea care îi dăduse știință și puteri suprafirești. Nu doar știința și puterile care îi trebuiau ca să se mântuie pe el și pe copila lui, ci și acelea care îl făceau în stare, ca într-o feerie a unei nopți de vară, să se amestece în însăși viața firii, ca un zeu, și să se joace cu legile și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]