2,194 matches
-
mărturii ale existenței populației creștine greco-ortodoxe de aici. În anul 1997 biserica de lemn a fost mutată în incinta Mănăstirii Bic, la o distanță de 3 km Șimleu Silvaniei. Este amplasată în mijlocul unei grădini cu flori și este în grija măicuțelor de la mănăstire. Mănăstirea a luat ființă în anul 1994, la inițiativa stavroforei Marina Lupou, în prezent stareța mănăstirii. Este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
fondată de cîțiva călugări în anul 1999 pe ruinele unei tabere pionierești. La început, mănăstirea purta hramul Cuviosului Efrem Sirul și a lui Antim Ivireanul. Ulterior călugării s-au risipit prin lume, iar actualmente obștea mănăstirească este formată din patru măicuțe și un părinte duhovnic, care se află la Cuizăuca din 2002. Conform datelor de arhivă, cu circa 300 de ani în urmă pe acel loc exista o mică mănăstire. Un hrisov domnesc din 1778 arată că voievodul delimita proprietățile a
Cuizăuca, Rezina () [Corola-website/Science/305197_a_306526]
-
și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind monahia Agnia Ciuban. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
pe șantierul Bumbesti-Livezeni, Emilian-arheolog, Cicerone-preot la Tg.Jiu, deportat ani de zile la Poarta Albă, Longin-invatator în satul Viersani și o fată Angela care la 18 ani s-a călugărit urmând calea intru Hristos deschisă de invatatorul-calugar-martir Arsenie Boca. Este măicuța Celestina de la mănăstirea Prislop singură din cei cinci frați care mai este în ființă. Măicuței Celestina,i s-a încredințat o taină, de tatăl ei, înainte ca acesta să-și dea obștescul sfârșit. Această taină a deslușit schimabarea în două
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
Longin-invatator în satul Viersani și o fată Angela care la 18 ani s-a călugărit urmând calea intru Hristos deschisă de invatatorul-calugar-martir Arsenie Boca. Este măicuța Celestina de la mănăstirea Prislop singură din cei cinci frați care mai este în ființă. Măicuței Celestina,i s-a încredințat o taină, de tatăl ei, înainte ca acesta să-și dea obștescul sfârșit. Această taină a deslușit schimabarea în două rânduri a numelui de către urmașii parte masculină. Nicola-Viersanu-Paralescu. Taină era ascendentă directă pe linie paterna
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
Aici la mănăstire vin mai mereu, pentru mine e tot timpul ușa deschisă, însă în seara asta voi ruga morții să mă ajute să mă răzbun”, a spus Nikita în timp ce aprindea lumânări la mormântul lui Erbașu. După ce a rugat câteva măicuțe din mănăstire să o ajute, iar acestea au refuzat-o, a declarat: „Nu vor să iasă cu mine, nicio problemă, mă voi duce singură la mormintele celor pe care îi cunosc și voi sta eu de vorbă cu ei, fără
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
va fi locul în care va fi înmormântat el. Mormântul actual poate fi vazut din locul în care astăzi se află ruinele mănăstirii, ceea ce corespunde legendei. El se află în spatele cârciumii “Three Nuns” (tradus Trei Maicuțe), și se spune că măicuțele l-au îngrijit pe Robin Hood cât timp acesta a fost bolnav. Biroul Consiliului de Informare Turistică din Calderdale, organizează ocazional plimbări la mormântul lui Robin Hood, pentru ca acesta să poată fi vizitat de către doritori. În zona West Yorkshire, și
Robin Hood () [Corola-website/Science/314641_a_315970]
-
în calcul o analiză pornind de la coada textului, fiind de părere că un bocet după fecior s-ar fi transformat în testament și ulterior au fost adăugite diferite pretexte pentru moartea lui. În variantele nord-transilvănene, cel mai uzitat pretext oferit măicuței pentru neîntoarcerea pasotului este că întârzie pe munte cu oile șchioape, iar apoi promisiunea (deșartă) că va veni într-un târziu: “Numai voi îți zîce / C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi...” (TM 21). În alte variante
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
întârzie pe munte cu oile șchioape, iar apoi promisiunea (deșartă) că va veni într-un târziu: “Numai voi îți zîce / C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi...” (TM 21). În alte variante cere să i se spună măicuței că a rătăcit oile: “Spuneți c-am rătăcit, / Am pierdut mieii / Umblu după ii; / Am pierdut oile / Umblu după ele.” Acest motiv pastoral - ciobanul care și-a pierdut oile - a fost semnalat și de profesorul Dumitru Pop , afirmând că de
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu masa pusă: “Măicuța m-a agodi / Tot cu cina caldă-n masă / Și cu apă rece-n vasă. Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la masă n-oi sosi”. Din vastul repertoriu al bocetelor reținem un
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
Pavel" din cimitirul mănăstirii. Alte renovări și reparații au fost efectuate la între anii 1913-1914 prin grija Mitropolitului-Primat al României, Dr. Konon Arămescu Donici, precum și sub păstoriea Patriarhilor Iustin Moisescu (1977-1986) și Teoctist Arăpașu (1986-2007). O deosebită râvnă în îngrijirea măicuțelor în vârstă, cât și în bunul mers al sfintei Mănăstiri Viforâta, l-a dovedit Preacuvioasa Maică Arsenia Opriș, stareță între anii 1960-2004. La data de 15 decembrie 2014 stăreția mănăstirii i s-a încredințat Preacuvioasei Maici Macaria Mavrodin. Catapeteasma sau
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
tratarea copiilor cu diferite afecțiuni și apoi în clinică de dezalcolizare. În acea perioadă, biserica mare a fost transformată în cantină pentru bolnavi și cadre sanitare, iar biserica mică în cinematograf. Mănăstirea a fost redeschisă în mai 1991 de o măicuță din satul Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova). Au fost construite chilii noi, o casă de oaspeți, iar biserica mare a fost renovată. În anul 2009, în mănăstire viețuiau 30 de maici, dintre care numai vreo zece vorbeau românește . Biserica ortodoxă
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
construirii noii biserici, Mănăstirea Lepșa a primit de la Ierusalim o icoană veche, din 1584, care înfățișează chipurile Mântuitorului și Fecioarei Maria. În 1952, Lepșa devine mănăstire de maici, venite de la Mănăstirea Trotușanu. Dar liniștea nu a durat mult: în 1960, măicuțele au fost alungate și mănăstirea desființată. Comuniștii au transformat-o în depozit forestier, apoi în grajd și în cele din urmă în tabără școlară. Părăsită în vremea comuniștilor, mănăstirea va fi reînființată în anul 1990. Astăzi ea are și o
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
străine . Este socotit unul din cele patru "mituri fundamentale" ale literaturii românești . Cadrul epic inițial Episodul testamentar "Regim metric": 7/8 silabe; interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
românești . Cadrul epic inițial Episodul testamentar "Regim metric": 7/8 silabe; interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
inițial Episodul testamentar "Regim metric": 7/8 silabe; interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
metric": 7/8 silabe; interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei / Cu oile după ei"), primăvara, după "Ruptu Sterpelor" ("Sâmbra oilor
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
plângerea oilor ("Oile cele cornute / Mîndru m-or cânta pă munte"). În unele variante, "testamentul" păcurarului continuă cu prefigurarea sfârșitului anului pastoral (" Și-a zini Ziua Crucii, / Voi la țară-ți coborî"). Mama păstorului va întreba de soarta fiului său ("Măicuța v-a întreba / Coborăsc și eu ori ba?"), însă aceasta trebuie să știe doar că a rămas mai înapoi cu oile ("C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi") și va întârzia la cină ("Cina-n masă s-
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
ciobanului vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat "în dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat "în dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale, căsătoria
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
ale provinciei Noricum. Următorul moment semnificativ în istoria Salzburg-ului o constituie, în anul 700 d.C., venirea misionarului Rupert în oraș. Acesta construiește o biserică închinată apostolului Petru (Peterskirche) și renovează mânăstirea (Peterskloster) existentă. De asemenea, pune temeliile unei mânăstiri de măicuțe pe muntele Nonnberg. Rupert este considerat întemeietorul orașului Salzburg. În secolul al VIII-lea, în timpul domniei lui Carol cel Mare, Salzburg devine capitala domnitorilor bavarezi, este numit dioceză și arhidioceză și deține proprietăți vaste împrejurul orașului. În anul 1077 începe
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
și pe care n-o putem adormi”. Nuliparitatea (situația unei femei de a nu fi avut nicio naștere) este un factor de risc medical. Prin 1713, medicul italian Bernadino Ramazzini observa năpasta blestemata (accursed pest) care lovește atât de des măicuțele în mănăstiri (vezi “The Lancet”, “The Plight Of Nuns: Hazards Of Nulliparity”, de Kara Britt și Roger Shart, vol. 379, 23 iunie 2012). “Năpasta” de care vorbea medicul era cancerul de sân, de ovare și uterin, la care și călugăritele
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
în Split și cât de bine jucau prietenii lor. Clubul a fost înregistrat oficial pe 13 februarie 1911. Numele provine de la haiduci, bandiți romanticizați, care au luptat cu Turcii otomani. Fondatorii au proiectat ulterior emblema clubului, iar un grup de măicuțe catolice de la o mănăstire din Split au creat copii care erau distribuite fanilor. Suporterii lui Hajduk erau în mare parte naționaliști croați. Acesta este motivul pentru care clubul are specific numele de „Hrvatski nogometni klub” (Club de fotbal croat) și
HNK Hajduk Split () [Corola-website/Science/317255_a_318584]