2,331 matches
-
ce-i acoperea coapsele - când mi-am simțit sula dând o zvâcnitură leșinată și amețită. A fost un noroc că plămânii Prințului Kasimir și-au ales acest moment să o trezească la viață. Caduta îmi spune că Lorne îi spune mămica acum. Chiar trag câte o beție zdravănă împreună. Lorne și-ar da și viața pentru Caduta și totuși nu vrea să renunțe la scenele dezbrăcate. „Mămico, spune el. Ar putea fi așa de frumos“... Și telefonul sună. Telefonul sună, sfâșiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acest moment să o trezească la viață. Caduta îmi spune că Lorne îi spune mămica acum. Chiar trag câte o beție zdravănă împreună. Lorne și-ar da și viața pentru Caduta și totuși nu vrea să renunțe la scenele dezbrăcate. „Mămico, spune el. Ar putea fi așa de frumos“... Și telefonul sună. Telefonul sună, sfâșiind ceea ce trebuie să numim iluzia acestei lumi de oameni maturi în care mă aflu, alături de cartea mea, de căzutele figuri ale jocului de șah, de ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu o prăjitură, glumi mama sec. - Și de ce tocmai astăzi vrei să faci o prăjitură atât de complicată? - Vai, draga mea, cu preocupările tale, nu ai avut răgazul necesar să-ți amintești faptul că astăzi e ziua tatei!? - Iartă-mă mămică, cred că mi-a luat Dumnezeu mințile, am uitat cu desăvârșire. Nu se poate! M am prostit de tot! Nici măcar nu i-am zis La mulți ani! L-am auzit când a plecat la piață, dar... - Nu-i nimic, ai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mai bine, după concursul de anul trecut, al programatorilor din zona Moldovei, la care se clasase pe primul loc. De atunci i se dusese vestea și povestea. Vestea, de o excelentă meseriașă, iar povestea, de una dintre cele mai alese mămici din zonă. Căci, avea două gâgâlici de copile, ca două flori, crescute în aceeași tulpină. Gemene. Blonde - ca și Carmen. Mama știa,încă de pe vremea școlii primare, că, într-o limbă străină, carmen însemană fericire. Mai de tânără, așa i
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
alte preocupări au luat locul dulcegăriilor copilărești. După ce s-au îndrăgostit: ea de un băiat, iar băiatul de ea. Mai apoi s-au căsătorit. Și au rezultat gemenele. Brândușa A și Brândușa B. Nu mai poposim asupra dragostei ă dintre mămică și zulufii de aur ai brândușelor. În sânul întregii familii, de altfel, se instaurase,încă de la început, un respect și o dragoste fără măsură, așa cum stă bine la români. Totul se desfășura suspect de normal. De ce suspect? Vom vedea, nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pica Udrea pe jos: „Nu am venit să impun o soluție, ci doar să vă atenționez măi berbecilor, că prelungirea dezbaterilor poate aduce daune”. Se pare că unii din coaliție, voiau să o mai dea pitită chestia cu bebelușii și mămicile lor fiindcă vine Crăciunul și nu este ortodox să fii „javră ordinară” cu micuții români, ce vor veni după 1 ianuarie. Cu aceste vorbe imperative Băsescu spune că nu a vrut să impună o soluție. Nu, nici nu a impus
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Și către noi: E tipic. În mașina asta putem vedea întreaga structură de putere a societății occidentale. După cum spune Stridie, „tăticii“ dețin întreaga putere, așa că nu vor să se schimbe nimic. Adică eu. Număr: 1, 2, 3... Stridie zice că „mămicile“ nu au atâta putere, dar vor să obțină tot mai multă. Adică Helen. Număr: 4, 5, 6... Și tinerii, zice, au putere foarte puțină sau deloc, așa că se luptă din răsputeri. Stridie și Mona. Număr: 7, 8... și lui Stridie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Laura-Mădălina Jocurile și jucăriile copilăriei Aș vrea, la vârsta ce o am, Să pot și eu să fac minuni Păpușilor să le dau grai Și ursuleților de pluș. Păpușile cu păr bălai sau brun Și cu rochițe fel de fel Mămica mea îmi cumpăra Pentru că prea mult mă iubea. Cu lopățica și găleata Adesea la nisip eu mă jucam Pentru păpuși și ursuleți Prăjiturele pregăteam. Ca joaca să îmi fie mai frumoasă Bunica o păpușă-mi înfășa: „Să știi, fetito, ce
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
frumoasa mea măicuță Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să mă iubești Și cu drag să mă-ngrijești
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să mă iubești Și cu drag să mă-ngrijești! Vestitor al primăverii
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care trecuse mai înainte, și care ar fi putut să-l coste viața, nu însemna nimic. Cîtă dreptate avea Arus în a le interzice apropierea de cascadă! Nu dură mult și urlete prelungi ajunseră la urechile celor doi. Asta-i mămica mea! exclamă fericit Dakota. Aici sînt, mamă, aici! urlă, la rîndu-i, lupișorul, fluturîndu-și bucățica de coadă. Hai mai repede, Lupino, că ne caută și-o să ne certe c-am plecat de-acasă fără să-i spunem! Da, în plus, Lupino
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din pădure?, dar pricepu, din tonul vocii lui, că n-are a se teme. Și se chinui să culce la pămînt ierburile înalte, așa cum văzuse că fac toate prietenele mamei lui, căprioarele. N-ar strica să te mai auzim puțin. Mămica ta ar putea să-ți depisteze vocea și am avea mai multe șanse să vă regăsiți. Nu-nțelegi. Nu-nțelegi nici asta... Puiul n-avea de gînd acum să mai plîngă de singurătate. În compania lupului se simțea în siguranță
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
laptele hrănitor căruia îi dusese dorul atît de mult! Fu rîndul lui Lupino să se așeze la pămînt. Acum era momentul. Asta era șansa lui. Nu avea voie să facă nici cea mai mică greșeală. Îi era foarte foame micuțului, mămico. E un copil rezistent și curajos, și știu sigur că va crește un căprior minunat, care-ți va aduce multă bucurie! Nu te îngrijora, nu s-a speriat nici un pic. Dacă n-ar fi fost foamea care să-l irite
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ianuarie, și până miercuri, pe 15. Madeleine își făcu mâinile pâlnie și scoase un sunet ca de trombon, apoi le lăsă pe banchetă, lângă genunchiul meu. — Am fost la casa noastră din Laguna de duminică seara până marți dimineață. Tăticul, mămica și sora mea, Martha, au fost cu mine și tot acolo au fost și servitorii noștri permanenți. Dacă vrei să verifici, sună-l pe tata. Numărul nostru este Webster 4391. Dar fii discret. Nu-i spune unde m-ai întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
urmată de fanteziile cu care veneam eu, ca să nu mă simt prost că nu spun nimic. Fetița de bani gata îi avea pe tati baronul hoț, acel Emmett Sprague, partenerul lui Mack Sennett din perioada de început a Hollywoodului; pe mămica ei, care se dădea mare cunoscătoare într-ale artei și care se îndopa cu antidepresive, descendentă directă a fasimoșilor moșieri californieni Cathcart; pe surioara cea genială Martha, marea artistă din domeniul publicității, o stea în devenire la Ad Agency Row
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Emmett în mod simbolic și atât de subtil, încât el nici să nu știe vreodată că este luat în batjocură. Madeleine era nedespărțită de Emmett. Ea era copilul cel încântător, iar el o iubea la nebunie. Martha deveni fetița lui mămica - chiar dacă era bucățică ruptă Emmett. Emmett și Madeleine o disprețuiau pe Martha și n-o scoteau din grăsancă și plângăcioasă. Ramona o proteja, o învăța să deseneze, o culca în fiecare seară și o sfătuia să nu-și urască sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
desen plin cu chipuri de femei. Fără îndoială, Martha își desena alter ego-uri pentru reclamele la pastă de dinți, cosmeticale și fulgi de porumb. Nu era exclus să lanseze o campanie publicitară pentru salvarea Ramonei de la Tehachapi. Sau, poate, fără mămica torționară n-ar fi avut curaj să mai lucreze. Am plecat de acolo și am frecat menta, dând o raită prin vechile locuri care mă obsedau. Am trecut pe la azil. Tata nu m-a recunoscut, dar părea plin de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
patrulare de la Divizia Centrală era plină de bețivani, inși ahtiați după lovele și fanatici religioși. Pe înserat m-am dat bătut: o să mai încerc s-o abordez o dată pe fetița de bani gata înainte s-o bag la apă pe mămica. O ultimă posibilitate să aflu de ce face în continuare pe Dalia, când știe că n-am s-o mai ating niciodată. M-am dus la șirul de baruri de pe 8th Street, am parcat pe colțul cu Irolo și am așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
culme, Brazilia. Nici Securitații nefiindu-i prea la îndemînă să-și închipuie că, taman în centrul istoric al Capitalei, chiar sub nasul ei, o să-și încropească Iarba Fiarelor și Fiola cuib. 288 DANIEL BĂNULESCU chimice, din somnurile lor terapeutice despre mămicile lor. Asta însemna, în capul lui blând, toată vizita pe care internații meritau s-o primească de la cei dragi, de acasă. Le ridica moralul. La Mociornița, ți se adresau scurt, milităros, voios, cu "Oligofrenule!" Adeseori, oligofrenelor li se spunea, prescurtat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din chingi, din cătușe, la coborârea apărătorilor laterale. Îngrozea pe orișicine cu un cât de mic ajutor: - Bună dimineața, oligofrenilor! Ați visat frumos, maniac- depresivilor?! Primăvara peste voi, schizofreni catatonici!... Haideți, hoiturile sus, paratim-zoofobilor!... Fiindcă ați fost cuminți, au sosit mămicile voastre, în vizită, pe la voi! Într-adevăr, lui Mandravela nimeni nu putea să-i nege, atunci, uriașul simț al umorului. Se apuca pe loc, apăsat, gospodărește, să-i înjure pe toți cei ce alunecaseră din cămășile lor de forță care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Fiarelor un singur tun, acoperit de Arvinte, spărgând, în noaptea de 12 aprilie, fețele ursuze, verde-închis, cărnoase, a două seifuri din mărunta unitate C.E.C din Calea 292 DANIEL BĂNULESCU - Cum, mă?... Și zicea el "cînd am fost mic"? Că "mămica mea"?... Și așa... Și pe dincolo?! - În seara asta, la Cenaclu, a citit Cristi. Iar acuma se produce ăsta, declară criticul literar Iulian Costache. Rămăsesem la mama lui ăla. Și tu ce-ai făcut? - Întâlnisem, vă dați seama, în sfârșit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
clasa a XII-a, comentarii elogioase închinate operei lor. Ori întreaga lor operă, probabil, ar fi putut fi lesne tipărită pe un bilet de tramvai. (D-aia încă nici nu le-o publica). Pe amărâții aceștia nu-i citeau nici măcar mămicile lor. (Ăsta era și secretul care-i ținea împreună. Se citeau între ei.) Se citiseră și-n seara aceasta. Se forfecaseră pe drum.) Unul mic, botos, ochelarist și rău ca un dulău, Horia, trebuind să recunoască, în cele din urmă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Mă simt deosebit de flatat și de îndatorat. Vă mulțumesc mult. 348 DANIEL BĂNULESCU - Sinistrate, să nu-mi faci nici un rău, Sinistrate! o schimbase pe bolborosit cotoranța, chiar și după ce el se gândise s-o încurajeze, adresîndu-i-se poate chiar cu "mămico", dar îi fusese și prea tîrșă că asta cumva o să-l paralizeze, înțepenindu-l cu vreo croșetă pe undeva. Așa că își înghițise precizarea. - "...Lumea asta nu-i așa... iar cealaltă-i altceva... Lumea asta-i cum o vezi Iar cealaltă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mânăstirească la gură, prin hartanul cine știe cărui cimitir. Un microbuz aidoma cu cele al Fabricii Pajura de Pâine, inventar, de fapt, al Ministerului de Interne, încetinea 378 DANIEL BĂNULESCU să te bată, de n-o să te mai recunoască nici mămica ta... de o să-și vândă, ca să-ți plătească amenzile, toți nădragii rudele tale... ... Atunci o să te mai jelești și o să te smiorcăi, tot că natura? - Evident, recunoștea Sinistratul c-o grimasă, vrând parcă să dovedească faptul că, oricât de păgubitor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a cuprins cu brațele una dintre pulpele lui Susan și a strâns-o cu afecțiune. —Bună, dovlecel. Te-ai simțit bine? Femeia a îngenuncheat în fața copilei și a început să-i descheie trenciul micuț și roz. — Da, ulțumesc. Numai că mămica lui Gemma mi-a dat morcovi. Eu urăsc morcovii. Sper că n-ai și spus că-i urăști, a remarcat Susan cu blândețe. Îți aduci aminte ce ți-am explicat despre bunele maniere? Ele o să te ducă departe în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]