3,738 matches
-
și vitalismul lui Friedrich Nietzsche. Poemele lui Whitman și Verhaeren (cu ale sale „orașe tentaculare”) au reprezentat, la rîndul lor, repere semnificative. Elogiul industriei și al maselor proletare, mitologia revoluționară și anticlericalismul se asociază unei voințe naționaliste de regenerare a măreției Romei antice (de Micheli, op. cit., pp. 209-220). Pe teren românesc, noul curent italian - numit îndeobște „viitorism” - este prizat ca ultimă modă artistică în cîteva cercuri intelectuale foarte restrînse, cu inerenta doză de snobism și de entuziasm novator. Primele zboruri aviatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
filozofiile nesubstanțiale, costumele simple ale muncitorilor și „uniforma” politică a țărilor dictatoriale, deplînge paseismul și reacționarismul naționalismului românesc, pledînd exaltat pentru un naționalism „revoluționar”, viitorist, și făcînd, oarecum în spiritul lui Marinetti, apologia „dictaturii populare”, singura în măsură să genereze măreția „imperială” a unei națiuni. Spre deosebire însă de liderul futurist, Cioran pledează cauza unei culturi mici: „Orice naționalism care, de dragul constanțelor unui popor, renunță la căile moderne de lansare în lume ratează sensul unui neam, voind să-l salveze. Viziunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o adusese din Panonia, având agățate de ea trei cozi de cal ce fluturau în vânt. Rachti, aruncând ghindă și vâsc în groapă, a rostit: - Orice copac, dacă fulgerul, vijelia sau omul nu-l doboară la pământ, crește în toată măreția lui. Apoi, când îi e sorocul, înainte de a da mugurii, i se usucă ramurile, îi cad frunzele și moare. Rămâne de folos doar pentru ciocănitoarea care îl găurește căutându-și hrana, precum și pentru bufnița și cucuveaua ce-și fac în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cartea care se numea Qoèlet și în care, de mai multe ori, se repeta! „Totul e zădărnicie!“, ca să-l deprindă cu fragilitatea vieții și a tuturor lucrurilor. El a înțeles lecția și a rămas convins. A descoperit umilința, a intuit măreția singurului Dumnezeu și și-a dat seama de micimea omului. Garibaldo, văzându-l că se cam întristase, i-a spus că nu era cazul, deoarece în Qoèlet nu se interziceau plăcerile vieții și te puteai bucura de ele dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
lui cuceriseră întreaga regiune a Padului - să facă din peninsulă o singură Longobardie, începând cu coastele Liguriei și coborând până-n sud, dincolo de Benevento. Voia să-l întreacă pe marele Dagobert, care-i reunise sub stăpânirea sa pe franci, dându-le măreția unei nații. Însă anul 639 a început sub rele auspicii: în primăvară a murit însuși regele Dagobert și a izbucnit o epidemie cumplită; o nouă boală care provoca buboaie pe tot corpul, dar mai ales pe față, din care ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
arienilor goniți de tine și poate să tocmească o armată de mercenari mai mare ca a ta. La care Ariberto, care până atunci doar îl disprețuise pe Rotari ca arian și apărător al evreilor, a început să-l urască, fiindcă măreția lui îl punea în umbră și nimic din ceea ce făcuse el n-avea măreția și demnitatea faptelor înaintașului său. Deocamdată a lăsat impresia că renunța, dar de fapt nu și-a întrerupt lucrarea nefastă. Atunci când biserica catolică a hotărât că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca a ta. La care Ariberto, care până atunci doar îl disprețuise pe Rotari ca arian și apărător al evreilor, a început să-l urască, fiindcă măreția lui îl punea în umbră și nimic din ceea ce făcuse el n-avea măreția și demnitatea faptelor înaintașului său. Deocamdată a lăsat impresia că renunța, dar de fapt nu și-a întrerupt lucrarea nefastă. Atunci când biserica catolică a hotărât că școlile, teatrele, termele și băile erau locuri în care diavolul îi ispitea pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
târziu, două năluci pictau lumea în mii de nuanțe. Un desen ce le-nlănțuia fericite în armura culorilor. Cu mare talent, când mai aprins, când mai agale, își încercau forțele, naturale și supranaturale, pe o pânză numai bună de înfățișat măreția universului. Din neatenție, însă, ori din prea mare grabă de a-și vedea lucrarea împlinită, o mișcare greșită aruncă pânza în prăpastie. Ce folos deatâtea idei strălucite... Bloj Ancuța-Maria, clasa a VII-a Școala Gimnazială Ibănești-Pădure - Mureș profesor coordonator Someșan
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Dumnezeu... așa să fie precum spui și i-a îngăduit Îngerului să o coboare pe Pământ. Eram pentru prima data la mare. O văzusem în poze, o văzusem la televizor, dar acum se întâmpla cu totul altceva. Îi simțeam mirosul, măreția, misterul. Deși mai aveam câțiva pași până să o pot vedea, eram șovăitor (ca orice călător stingher la țărmul mării) și mergeam parcă îndemnat de o forță neștiută. Cine știe? Poate chiar Îngerul trimis de sus să o păzească m-
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
devenit mâna dreaptă a regelui. Îmi închipui că fiul tău ți-a spus deja că Zafenat Paneh-ah e total dependent de Re-mose. Și acum că Zafenat nu e doar vizir, ci și tată, nimic nu va mai sta în calea măreției lui, a izbucnit Shery, mișcându-se prin cameră, pregătindu-mi patul, pentru că stătuse de vorbă toată după-amiaza. Și ieri, bodogănea ea, vorbind deja de una singură, nebunul ăsta a cerut ca fiul lui să fie circumcis. Nu când e la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
reală, și o putea documenta, capitol cu capitol și vers cu vers. El exista pe lume pentru a oferi ajutor, pentru a‑i lumina și a‑i mișca pe oameni, pentru a da asigurări, dacă așa ceva e cu putință, că măreția omenirii nu o să se evapore cu totul În bunăstarea burgheză, și așa mai departe. În viața lui Ravelstein nu exista nimic de nivel mediu. Nu accepta platitudinea și plictisul. Nu tolera deprimarea. Nu se putea acomoda cu stările de spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
e un basm, iar basmele nu sunt pentru cei care se delectează cu perspicacitatea autorului. De ce se tem oamenii? De ce se temeau supușii lui Ozymandias? De el, în primul rând, chiar de el, care le dăruise și le dăruia bunăstarea, măreția chiar. Iar în al doilea rând de tot ceea ce ar fi putut aduce, chiar de foarte departe, a iubire. Căci iubirea e sfârșitul averii. Izvorul unui bun e resimțit întotdeauna în acest fel ambiguu. Îl venerăm pentru că ne dă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Arta este cu democrația în județul nostru, vă garantez eu. Avem și cultele cu noi!“ Nisip îl asculta îngândurat. Îl studia și pe Vandaxon. Băiatul cel mai mare al lui Macatist Brandaburlea-Claxon, dacă avea douăzeci și cinci de ani, părea pătruns de măreția momentului. Se apropiase de un alt tinerel, și-l tot descosea de unde făcuse rost de armă. Semnase pentru ea? O mai dădea înapoi? Ce fel de cartușe au, de război, sau de gargară? Insul burtos care adusese tricolorele așteptase până ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de apă sărată umplându-mi plămânii, am văzut niște culori ciudate și, în cele din urmă, m-am înecat. INDIANA Era melodia din Indiana Jones, care semăna și cu aia din Star Trek și din Războiul Stelelor și care insufla măreție. Se agăța de creier, nu mai scăpai de ea. Ți se părea că, din moment ce-o auzi, tu ești eroul, indiferent de acțiunile pe care le faci, chiar dacă aceste acțiuni înseamnă să te slugărești în fața unui client care vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să se audă: Unde-am pus-o, domnule, unde poate fi? Ușa se închise și Sun răsuflă ușurat. Se ridică, luă ceașca de cafea în mâna stângă și se apropie de fereastră. „Biata Humphrey!” își zise, gustând un sentiment de măreție amestecată cu milă. Era o vreme când îl excita să lupte împotriva unei femei. Ea era cea care trimitea cei mai mulți emisari către el, Jo și Mallami, cerând armistiții pe care nici unul nu le acorda. Voia să pozeze într-o pacifistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Iată dovada faptului că sexul poate să-ți dea peste cap prioritățile. Sally se simțea foarte jignit. Știam că preferă grupurile formate din negrese delicioase, frumuseți trase la indigo, cu buzele conturate impecabil, cântând banalități cu o armonie a cărei măreție te face să uiți, pe moment, că versurile sunt compuse din trei afirmații scurte și stupide, repetate ad infinitum („Don’t walk away. While I’m Crying. Be’ Cos’ I Love You Baby“1). Întotdeauna îi mulțumesc întâi lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
până atunci și acum urmăream cum se produce revelația. Reacția ei era o mini dramă în sine; cu o simplă mișcare din sprâncene, își manifestă surprinderea, disprețul și mila. Nu înțelegeți! izbucni Tabitha. Cum suntem îmbrăcate... Violet se ridică cu măreție la înălțimea situației, chiar dacă asta însemna să-și asume unul dintre comentariile de mai devreme ale lui Hugo. — A, deci tu ești îmbrăcată, zise ea, uitându-se la Tabitha de parcă ar fi fost cine știe ce corp din Dosarele X, găsit putrezind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
între nodurile problematice ale culturii contemporane. O atenție deosebită este dată bicentenarului alfonsian care se oferă ca ocazie pentru a se dedica perfecționării teologiei morale, a cărei expunere științifică, alimentată mai mult din învățătura Sfintei Scripturi, „să pună în lumină măreția chemării credincioșilor în Cristos și obligația lor de a aduce rod în iubire pentru viața lumii” (O.T. 16). Echilibrul uman remarcabil și sensul profund al credinței sfântului Alfons sunt propuse ca model și ghid pentru reînnoirea voită și constituie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
e fără margini... că suntem atât de mici... Că frumusețea e trecătoare, că dreptatea nu se poate realiza, că nu putem ști niciodată adevărul... Înseamnă să iubești florile și să zâmbești...!” îi spuse rar gândul. Încet-încet, își dădu seama de măreția acestor gânduri... de acest misticism puternic și senin, care-i pătrundea toate gândurile, toate actele vieții sale zilnice... Întreaga imagine a universului închipuit de el, care făcea să trăiască întru Hristos, precum în credința lui, Iisus Hristos trăise întru Dumnezeu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
religio 89. Teologii și juriștii medievali luau în serios porunca din Leviticul 24.16 că "hulitorul numelui Domnului să fie omorât". Grigore cel Mare, în Dialoguri, a spus povestea unui băiețel care, neînfrânat de tatăl său, "se obișnuise să blasfemieze măreția lui Dumnezeu oricând ceva era contrar dorințelor sale" și care, murind cu blasfemia pe buze, a mers în iad90. Petrus Comestor definea blasfemia (spre deosebire de neobrăzare și nelegiuire) că un păcat împotriva lui Dumnezeu însuși și a religiei și credinței, iar
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Înmormântare, oficiată În Joia Mare (20 aprilie), au vorbit Sfinția Sa părintele Marian Băzăvan și profesorul Constantin Em. Bucescu, cel care Îl omagiase nespus de frumos În 16 martie 2006, când camaradul Flor Împlinea 80 de ani. Ambii vorbitori au relevat măreția caracterială de care era animat Flor, atât ca deținut anticomunist (nu avea nici 15 ani la prima-i arestare, În ianuarie 1941, ca frate de cruce), cât și ca medic cu adevărat uman la spitalul din Cisnădie, unde se făcuse
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lună, ca să ne bucurați, marcând zilele noastre aniversare, vă afirmați, urmând exemplul samariteanului milostiv, ca o binefăcătoare fără egal, ca o rara avis, adică o apariție excepțională. Și, pentru că adevărata noblețe, de cea mai Înaltă valoare umană, este dată de măreția caracterială, ci nu de obârșia socială, iată de ce vă considerăm o persoană nobilă, sufletistă, căreia mereu Îi pasă de aproapele său. Sunt sigur că În sufletul fiecăruia dintre noi, cei aproape 50 de asistați din acest cămin de bătrâni, ați
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
numit și Valea Călmățui), devenii simpatizant legionar pentru că, dintre toate categoriile de deținuți politici, numai legionarii mi-au stârnit admirație, atât din punctul de vedere doctrinar, cât și, Îndeosebi, din punctul de vedere caracterial. Atât de mult m a impresionat măreția lor caracterială, Încât toți ceilalți (liberali, țărăniști, socialiști, comuniști și apolitici) Îmi păreau niște pigmei. Dar Goma, ca membru al Partidului Comunist Român (intrase În P.C.R., În august 1968, odată cu Alexandru Ivasiuc, Mariana Costescu, Aurel-Dragoș Munteanu și Adrian Păunescu), nu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
adus celebrului luptător anticomunist Ion Golea. Astfel, autorul ne dă cea mai strașnică lecție de fidelitate În prietenie. Devotamentul pilduitor În prietenie este probat de autor nu numai prin cărțile dedicate preabunului său amic, ci și prin alte fapte de măreție caracterială. Sprijinit de câțiva camarazi, mai cu seamă de Aurel Ursu, doctorul Teofil Mija, a ridicat, În codrul legendar Fetea, un monument În cinstea eroilor anticomuniști. Apoi, fixă pe zidul exterior al casei Golea din comuna Bahnea o placă Întru
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
va purta ochelari), arcuiți și sprâncene stufoase, Îi completau conturul armonios al feței. Avea voce de tenor, ușor apăsată.” Și, pentru că trăsăturile psihice sunt mai valoroase decât cele fizice, autorul, știind prea bine acest lucru, va releva tot mai mult măreția caracterială a lui Ion Golea: „Nu trecea pe lângă un cerșetor fără să scoată din buzunar, poate uneori și ultimul bănuț, ca să i-l ofere cu inima curată. Nu rămânea indiferent la ceea ce se petrecea În jurul său. Întotdeauna, lua atitudine față de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]