2,766 matches
-
a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri păstreze zilele Măriei Tale ferice, nebântuite; îl rugâm să ia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri păstreze zilele Măriei Tale ferice, nebântuite; îl rugâm să ia din zilele noastre și a[le] copiilor noștri și să adaoge pe ale Măriei Voastre... Rugămu-te, dă-ne voie ca de acum înainte să te numim Părintele cel bine voitor și slobozitorul neamului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri păstreze zilele Măriei Tale ferice, nebântuite; îl rugâm să ia din zilele noastre și a[le] copiilor noștri și să adaoge pe ale Măriei Voastre... Rugămu-te, dă-ne voie ca de acum înainte să te numim Părintele cel bine voitor și slobozitorul neamului țărănesc” (subl. ns.). La 28 septembrie 1866, Mihail Kogălniceanu, președintele Consiliului județului Fălciu declara: „Prin Legea rurală s-au emancipat brațele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
condamna orice inițiativă de modernizare a tocitei practici medicale, devenită de un anacronism vinovat; este destul să menționez că pe un raport semnat de doi tineri chirurgi din Târgu Neamț, care semnalau că la Spitalul lor fuseseră vizitați inopinat de "măriile sale Principele Carol și Principele Gustav al Suediei, care tocmai absolvise medicina la Paris și ne-a întrebat de ce nu aplicăm antisepsia după metoda cunoscută a doctorului Lister", Epitropul principal al Spiridoniei, de care depindea direct spitalul din Târgu Neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie întru ajutor!" Apoi, pănă a nu se scoborî domnul de la tribună, Mihail Kogălniceanu, privighitoarea Moldovei cum era numit pe atuncea, îl întâmpină la scara tribunei și rosti cu voace adînc emoționată următorul discurs: "Măria-ta! După o sută cincizeci și patru de ani de umilire și degradare națională, Moldova a intrat în vechiul sau drept, consfințit prin capitulațiile sale, dreptul de a-și alege pe capul său, pre domnul. Prin înălțarea ta pe tronul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tine domn în țara noastră, noi am voit să arătăm lumii aceea ce toată țara dorește: la legi nouă, om nou. O, doamne, mare și frumoasă-ți este misiunea! Constituția din 7 (19) august ne însemnează o epocă nouă, și Măria-ta ești chemat să o deschizi. Fii, dar, omul epocei; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria-ta, ca domn, fii bun și blând, fii bun, mai ales pentru aceia pentru cari mai toți domnii trecuți au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
om nou. O, doamne, mare și frumoasă-ți este misiunea! Constituția din 7 (19) august ne însemnează o epocă nouă, și Măria-ta ești chemat să o deschizi. Fii, dar, omul epocei; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria-ta, ca domn, fii bun și blând, fii bun, mai ales pentru aceia pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate: împacă patimile și urele dintre noi și reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Măria-ta, fii bun, fii domn-cetățean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și la lingușire. Porți un frumos și scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăiești, dar, mulți ani. Ca și dânsul, fă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de pierde-vară și-i plăcea mult să glumească și să petreacă cu Balica. Într-o zi, după înscăunarea sa, Vodă Cuza îl întâlni pe stradă și-i adresă următoarea întrebare: Bună ziua, moș Balica, ce-ți mai fac chirapleșii? Rău fac, Măria Ta, răspunse Balica, a lipsit unul dintre dânșii. Această glumă repetată de însuși Vodă Cuza l-a făcut celebru pe Balica. După desființarea curței de întărituri, am fost numit prefect la județul Suceava și apoi transferat în aceeași calitate la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la tribuna camerei și a rostit următorul jurământ: "Jur de a fi credincios legilor țărei, de a păzi religiunea României, precum și integritatea teritoriului ei, și de a domni ca Domn constituțional". Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
teritoriului ei, și de a domni ca Domn constituțional". Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru a consolida Tronul și Dinastia Măriei Tale și a lucra împreună cu Măria Ta la nobila misiune ce Vă este dată de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru a consolida Tronul și Dinastia Măriei Tale și a lucra împreună cu Măria Ta la nobila misiune ce Vă este dată de a stabili pentru vecinicie mărirea și prosperitatea României. Trăiască Măria Sa Carol I!". Iar Principele Carol, tânăr, cum era, plin de vigoare, cu o figură energică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru a consolida Tronul și Dinastia Măriei Tale și a lucra împreună cu Măria Ta la nobila misiune ce Vă este dată de a stabili pentru vecinicie mărirea și prosperitatea României. Trăiască Măria Sa Carol I!". Iar Principele Carol, tânăr, cum era, plin de vigoare, cu o figură energică de om hotărât, rosti cu voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
conserva o luncă, din fericire pentru natură. Acesta este rolul benefic al luncii, pe care omul a Îndepărtat-o prea adesea prin Îndiguiri și regularizări. Astfel nu s’a obținut decât transformarea unor râuri În canale de scurgere, lăsând pe seama mării, iar la noi a Deltei Dunării, Întreaga povară. Fiecare kilometru de râu sănătos e o stație de epurare, iar ceea ce ajunge de la el, ca aluviuni, În Deltă e solul curat, produs de biocenoza luncii și pe care apa râului Îl
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iulie 1922 era „În Caransebeș“ și-i scria iubitului său: „Bel dișor, ... Sunt tare frumoși și pitorești bănățenii, Beldie... Sunt tare obosită. Bună seara, Beldișor, Cora... Un toboșar. Bel die, ce priveliște... Mă duc la pretură. Am fost la pri mărie. La revedere.“ La 4 august 1922, fiind „Între munteni“, Cora Irineu mai scrie o scrisoare din care la publicare a fost eliminat textul: „Dragă Beldișor, Cum vezi, la o săptămână de la plecare sunt Încă În Lugoj... Ce mai faci tu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mare prin fâșia de nisip pe care se găsește stațiunea Mamaia). În 1930, unitatea ia numele de Flotila de Hidroaviație. Avea acum o nouă bază (denumită hidroscală), tot pe Siutghiol, la Palazu Mare. Hidroavioanele aveau ca principală misiune patrularea deasupra mării, de-a lungul coastei, și observația. În anii '30 sunt cumpărate hidroavioane de fabricație italiană, cu care este dotată unitatea. De exemplu, hidroavionul Savoia-Marchetti S 55, o siluetă impozantă, cu cocă dublă, putea fi folosit și ca purtător de torpile
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
la Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi din Rădăuți unde are profesori foarte buni. Studiile superioare le face la Universitatea din Cernăuți, la Facultate de Stiinte secția matematică unde are profesori eminenți că: S.Stoilov, M.Nicolescu, Gh.Vranceanu și alții, carevor fi mării matematicieni ai țării. După absolvirea facultății, functioneaza ca profesor la Liceul “Aron Pumnul” din Cernăuți între anii 1934 - 1940, apoi ca urmare a anexării Bucovinei de nord la URSS, se mută la Rădăuți pentru perioada 1940 - 1944. Datorită războiului se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93286]
-
și-a depășit trecutul colonial (cel puțin așa părea după ce văzuserăm Cuzco) ridicînd clădiri noi. Renumele său de oraș bijuterie nu este justificat, Însă cartierele elegante de locuințe de la periferie sînt legate prin alei late de stațiunile foarte plăcute din apropierea mării. Locuitorii din Lima se deplasează din oraș Înspre portul Callao În doar cîteva minute, de-a lungul unor drumuri spațioase. Portul nu are zone care să reprezinte o atracție specială (construcția tuturor porturilor pare să fie complet standardizată), cu excepția fortului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
în cap. Dar un text poate fi și metaforic, vizibil inserat în imagini ca la António Lobo Antunes, pentru a trece abia de-aici la goana buimacă: „O neagră dispoziție, o melancolie furioasă de culoarea norilor s-au adunat deasupra mării, perne făcute grămadă, pline de gușe de tafta“, scrie el în romanul Păsările se reîntorc. Cei trei autori citați mai sus, fiecare în felul său cu totul deosebit de a scrie, provoacă în mine același lucru: mă înlănțuie cu propozițiile lor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
eliberează prima sa legitimație de identitate. Actul acesta e dovada că satul nostru a fost atestat documentar în 1473, adică acum 53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de-a binelea, căci o secetă înspăimântătoare - cum nu fusese alta de mai bine de o sută de ani, mai precis din 1603 -sa abătut și peste acest district de graniță, care a durat dela Rusaliile din 1717 până la Sfânta Mărie Mică din 1718. Atunci pășunile sau uscat, iar multe din izvoare și râurile zonei au secat. Dacă totuși o parte din vitele de aici au mai fost salvate, aceasta se datorește faptului că mulți boieri și iobagi au trecut granița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
puritatea În schimbul descoperirii că nu există nimic definitiv și că trebuie să ne Îmbătăm ca Dionysos de lucruri cîtă vreme sînt În jurul nostru neatinse Încă de remușcarea paradisului pierdut. Ar trebui să vorbesc acum despre munți, să Închid ochii În fața mării. Aș putea evoca aici o grădină sălbăticită de țipetele cocoșilor În amiază și de merii care au crescut Între timp torențial asfixiind iarba caldă și plină de soare... o curte unde un măr bătrîn cu fructe sticloase și acrișoare a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aceasta ar fi fost ca și cum n-aș fi zburat deloc, ci m-aș fi tîrÎt prin văzduh ca șarpele prin frunze. N-am uitat sfatul tatălui meu, Însă În clipa cînd m-am ridicat În aer și am plutit deasupra mării mi-am dat seama că nu-l voi putea urma. Apropiindu-mă de soare, mă simt liber și egal zeilor. Și poate chiar sînt zeu, dacă mă simt egal zeilor. Niciodată nu m-a scăldat atîta lumină... Înțeleg că tocmai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
puțin. Numai această bipolaritate satisface spiritul elin. Icar și Anteu, Apolo și Dionysos. Singur numele lui Pan Înseamnă totul. Dar În legătură cu zeul pășunilor arcadiene lucrul pe care-l cunoaștem cel mai bine este strigătul auzit de corăbierii antici plutind deasupra mării, Pan, marele Pan este mort... Marsyas Dacă urmăm legenda, ne va fi greu să credem În adevărul părerii celor care au văzut În clasicism o artă de pudoare și de modestie. Apolo este cunoscut ca un răzbunător. Cruzimea cu care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
e uman În noi. Pentru că toată desăvîrșirea frumuseții tale poartă urma unei mîini omenești ca și coloanele Parthenonului. Nicăieri ca acum n-am Înțeles mai bine uimirea perșilor În fața elinilor, care stăteau pe o bucată mică de pămînt arid, În fața mării, și discutau despre fericire. În carnea ta, zeiță, palpită toată această sete de fericire, toate speranțele și temerile trupului Întins pe nisip, lîngă marea Înflorind În lumină. Tu nu spui: iată cît de frumoși și nepăsători sînt zeii! Trupul tău
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]