6,722 matches
-
ce, cât, și unde dorește, și primește ceea ce poftește. Mă rog, unii mai egal decât alții.Dar...Sunt elementele care contrazic această seducătoare teorie. De pildă, de dimineață, în avancronica sâmbetei morților, drept în față, dincolo de mormântul tatălui, bunicilor și mătușii mele, se căsca o groapă largă, adâncă, flancată, de-a stânga, și de-a dreapta, de două mormane mari, și proaspete, de pământ, de o roabă, cu unelte, în ea, ba, și de o funie groasă, de spânzurătoare, aruncată cu generozitate
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. “A muri înseamnă de fapt a te muta într-o stea” ~ Octavian Paler Locul lui Andrei Iurco nu era între stele, ci alături de familia sa, de frații și surorile sale, de unchi, mătuși, prieteni, colegi de școală, profesori, dar planurile lui Dumnezeu nu ne sunt înfățișate decât prea târziu, și suntem puși în fața unor situații prin care greu trecem dar care tot prin milă și indurarea Domnului reușim să le depășim. Comunitatea românească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
a vrut să sărbătorească evenimentul alături de ... Citește mai mult “A muri înseamnă de fapt a te muta într-o stea” ~ Octavian PalerLocul lui Andrei Iurco nu era între stele, ci alături de familia sa, de frații și surorile sale, de unchi, mătuși, prieteni, colegi de școală, profesori, dar planurile lui Dumnezeu nu ne sunt înfățișate decât prea târziu, și suntem puși în fața unor situații prin care greu trecem dar care tot prin milă și indurarea Domnului reușim să le depășim.Comunitatea românească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
Literatura > Proza > GHIOCEL Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017 Toate Articolele Autorului Venise la noi, aruncase cheia casei sale pe masă și a zis: - Eu, de-aicea, nu mai plec! O chema Rada, era mătușa tatălui meu și nașa sa de cununie, bătrână, văduvă și fără copii. Tata s-a dus apoi la toate rudele din sat și le-a spus: - Dacă voi n-o luați, o iau eu, vă las pământul, dar îi dărâm
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
spună nouă, copiilor, fără să se vaite. O femeie de o ținută morală cum rar întâlnești, pe care viața a calit- o de mică. Au fost două surori. Una blondă cu ochi căprui, bunica și una brunetă cu ochi negri, mătușa Lisăndrina. Fetele au fost date de suflet din motive pe care doar le- au bănuit. Bunica povestea că acolo, la familia ei adoptiva, a venit într- o zi o doamnă s- o vadă, că i- a adus bomboane, o femeie
MINCIUNELE DE CASA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380869_a_382198]
-
deosebit de energie, are viziuni și vedenii supranaturale generate de o „psihoză acută”, dar și posibilitatea unor conexiuni telepatice atât cu oamenii cât și cu natura, cu Tăul Zânelor din munții Călimani sau cu trandafirul înflorit. Un personaj pitoresc și simbolic, mătușa Varvara vine dintr-un timp arhaic, esoteric: „Mătușa Varvara, prin gesturi simple, provenite din timpuri uitate, prin vorbe de duh, prin explicații logice, mă învăța să mă degajez. În casa sa era un adevărat laborator esoteric: pe pereți, mari desene
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
de o „psihoză acută”, dar și posibilitatea unor conexiuni telepatice atât cu oamenii cât și cu natura, cu Tăul Zânelor din munții Călimani sau cu trandafirul înflorit. Un personaj pitoresc și simbolic, mătușa Varvara vine dintr-un timp arhaic, esoteric: „Mătușa Varvara, prin gesturi simple, provenite din timpuri uitate, prin vorbe de duh, prin explicații logice, mă învăța să mă degajez. În casa sa era un adevărat laborator esoteric: pe pereți, mari desene, cristale prinse în spirale de cupru, cornuri metalice
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
casa sa era un adevărat laborator esoteric: pe pereți, mari desene, cristale prinse în spirale de cupru, cornuri metalice - toate păreau să comunice cu altă dimensiune. Acolo, în acel sat cu cerul deschis larg deasupra omenirii, departe de lumea dezlănțuită, mătușa Varvara folosea diferite materiale, în calitate de „rezonatori” sau coduri, captând anumite energii benefice. Dar am putut descoperi și altceva, și anume, că în fiecare ființă există diferite posibilități latente printre care telepatia, visele premonitorii care sunt, de fapt, o percepție a
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
retorică. Deși are și volume de versuri, romanul doamnei Elisabeta Iosif este lipsit de orice urmă de lirism, care ar fi parazitar într-o structură narativă complexă ce poate așeza față în față universul artistic evoluat și un personaj ca mătușa Varvara, o femeie care canalizează energiile benefice pe liniile ancestrale ale spațiilor sacre și realizează, sinergetic, conexiunea cu astralul. Așa cum am mai afirmat, autoarei îi „ies” portretele de grup, reușind, în puține cuvinte, să contureze o personalitate, ca cea a
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
mai ales în frământările lui Costache legate de fiul său atunci când acesta e acuzat de trădare, dar și după moartea acestuia, când tatăl se învinovățește și, crezând că e urmărit de fantoma fiului, constată că „toți fugiseră de la Broșteni, tatăl, mătușa, logodnica, numai el, vânzătorul de țară se ascunsese aci, în dulap, statornic, încăpățânat, ca și cum ar fi putut rămâne aci o veșncie, nedescoperit, nevăzut de nimeni!...Anii trecuseră de-atunci de la plecarea lui, toate se schimbaseră(...) numai el rămăsese cu uniforma
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
pâine coaptă în casă, cu mere, cu prune crude și uscate, cu sticle cu țuică și fiecare cu ce-a avut. Vestea că n-a murit și se întoarce acasă nenea Mitică a ajuns sus la munte înaintea lui și mătușa mea, sora tatălui meu, nu s-a clintit de lângă stâlpul verandei până ce nu a zărit pe după cotul drumului coloana interminabilă de oameni cu preoți în frunte care conduceau carul în care se afla unchiul meu. Serile stăteam cu toții până târziu
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
povestit câte ceva din câte a pătimit deoarece, fiind luat prizonier la Codul Donului a refuzat ca să revină în Țară cu Divizia Tudor Vladimirescu și asemenea tatălui meu, să lupte în continuare alături de ruși. Când ne povestea îl înțelegeam perfect deoarece, mătușa mea care așa cum a putut, a ținut școala din comună toți anii cât a fost singură, ne lua pe mine și pe o verișoară a mea, ne urca în podul școlii unde scotea din spatele unor cărămizi o cutie din tablă
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
Carol al II-lea și Mihai I, Reginele Maria, Elena și Elisabeta, după care era poezia interzisă atunci „Doina” a lui M. Eminescu, alte scrieri semnate de N. Militaru și o carte de istorie veche. Acolo în podul școlii, de la mătușa mea și acasă la noi din partea bunicului meu am luat eu primele lecții de istorie adevărată deoarece mai mereu apăreau pe nepusă masă tot felul de civili și jandarmi care ne răscoleau casele. Drept urmare, pentru a mai scuti câte ceva din
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
și acasă la noi din partea bunicului meu am luat eu primele lecții de istorie adevărată deoarece mai mereu apăreau pe nepusă masă tot felul de civili și jandarmi care ne răscoleau casele. Drept urmare, pentru a mai scuti câte ceva din casă, mătușa mea a turnat o picătură de cerneală dintr-un stilou pe chipul Regelui Carol al II-lea fotografiat pe când îi strângea mâna unui alt unchi de al meu, colonel de vânători de munte care a fost Comandantul Gărzii de la Peleș
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
spună nouă, copiilor, fără să se vaite. O femeie de o ținută morală cum rar întâlnești, pe care viața a calit- o de mică. Au fost două surori. Una blondă cu ochi căprui, bunica și una brunetă cu ochi negri, mătușa Lisăndrina. Fetele au fost date de suflet din motive pe care doar le- au bănuit. Bunica povestea că acolo, la familia ei adoptiva, a venit într- o zi o doamnă s- o vadă, că i- a adus bomboane, o femeie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
spună nouă, copiilor, fără să se vaite. O femeie de o ținută morală cum rar întâlnești, pe care viața a calit- o de mică. Au fost două surori. Una blondă cu ochi căprui, bunica și una brunetă cu ochi negri, mătușa Lisăndrina. Fetele au fost date de suflet din motive pe care doar le- au bănuit.Bunica povestea că acolo, la familia ei adoptiva, a venit într- o zi o doamnă s- o vadă, că i- a adus bomboane, o femeie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
a întrebat-o cam ce ar însemna asta? Nu știa cum să interpreteze propunerea ei! Care erau intențiile fetei, și ce consecințe putea avea relația cu instructoarea UTM. Erau pe o stradă destul de aproape de cămin, dar și foarte aproape de locuința mătușii Zamfira. Fata s-a desprins din îmbrățișare, l-a luat de mână pe Matei și au pornit spre locuința mătușii. Ora nu era prea târzie, dar nici devreme nu era. Mătușa Zamfira nu a fost surprinsă de vizită și i-
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
ce consecințe putea avea relația cu instructoarea UTM. Erau pe o stradă destul de aproape de cămin, dar și foarte aproape de locuința mătușii Zamfira. Fata s-a desprins din îmbrățișare, l-a luat de mână pe Matei și au pornit spre locuința mătușii. Ora nu era prea târzie, dar nici devreme nu era. Mătușa Zamfira nu a fost surprinsă de vizită și i-a poftit pe tineri în casă. Zmeurica a mers cu mătușa în altă cameră și la revenire au mai stat
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
stradă destul de aproape de cămin, dar și foarte aproape de locuința mătușii Zamfira. Fata s-a desprins din îmbrățișare, l-a luat de mână pe Matei și au pornit spre locuința mătușii. Ora nu era prea târzie, dar nici devreme nu era. Mătușa Zamfira nu a fost surprinsă de vizită și i-a poftit pe tineri în casă. Zmeurica a mers cu mătușa în altă cameră și la revenire au mai stat puțin de vorbă după care mătușa a mers în altă cameră
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
de mână pe Matei și au pornit spre locuința mătușii. Ora nu era prea târzie, dar nici devreme nu era. Mătușa Zamfira nu a fost surprinsă de vizită și i-a poftit pe tineri în casă. Zmeurica a mers cu mătușa în altă cameră și la revenire au mai stat puțin de vorbă după care mătușa a mers în altă cameră și a revenit după puțin timp, spunându-le tinerilor că pot merge în cameră să se odihnească. În tot acest
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
dar nici devreme nu era. Mătușa Zamfira nu a fost surprinsă de vizită și i-a poftit pe tineri în casă. Zmeurica a mers cu mătușa în altă cameră și la revenire au mai stat puțin de vorbă după care mătușa a mers în altă cameră și a revenit după puțin timp, spunându-le tinerilor că pot merge în cameră să se odihnească. În tot acest timp Matei își punea tot felul de întrebări care mai de care mai sucite. A
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
care se vedeau două paturi, o masă, un dulap și o chiuvetă undeva într-un colț. Difuzorul frecvent cam în toate locuințele din orașe, funcționa. Matei era descumpănit neștiind ce să facă? Fata a mai plecat odată să vorbească cu mătușa ei, dar s-a întors la scurt timp. A deschis dulapul și a scos de acolo o cămașă de noapte pentru ea și o pijama curată pentru Matei. Fata i-a cerut lui Matei să se întoarcă cu spatele pentru
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
Astfel că nu au realizat că difuzorul și-a reluat emisiunea la ora cinci dimineața. Atunci Zmeurica a început să se îmbrace și i-a cerut lui Matei să-i urmeze exemplul. A deschis încet ușa mergând să-i spună mătușii că pleacă. La ieșirea în stradă i-a spus lui Matei pe unde să ajungă la cămin și ea a luat-o prin altă parte pentru a nu merge împreună la cămin. Fiecare avea să doarmă foarte puțin în acea
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
la bine... Amore... Prietenele mele, Bune, fidele, Și Prince cel mititel, Cățeluș fidel Si frumușel ... Amore... Prietenii toți, Oamenii dragi mie, Cei ce-mi vor binele, Cei ce țin la mine, Fără condiții, Fără restricții; Veri, verișoare, Colegi, cunoștinte, Unchi, mătuși, bunici; Cei de aproape , Cei din departări, Cei care sunt, Cei ce nu mai sunt, Prin a lor prezență, Sau a lor absență, În mine cu toții Amprenta și-au lăsat . Și iată ochii lor, Ai tuturor, Cum pâlpâie, Cum clipesc
AMORE, MORE, ORE, RE (VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ- EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373429_a_374758]
-
dor de Bălcescu mă ara... PĂRINȚII Povară bătrână apasă Pe tâmple, pe creștet, pe față, Începem...E iar dimineața Și vremea ne-alungă de-acasă. Nu-i vis împlinirea, mit nu e Ei gârbovi așteaptă la ușă : Acestea-s bunica, mătușa, Din care uitarea se suie! Căci curgerea-și cere tainul; Părinții sunt glas și cuvânt: O parte sunt vară, pământ, O parte-i tăcerea, destinul... (PREMIUL ÎI la Concursul Internațional de poezie și proza scurtă organizat de redacția MEMORIA SLOVELOR
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]