2,229 matches
-
care trebuie avut în vedere în analiza oricărui sistem de calcul. Principalele concepte luate în considerare și întâlnite aici sunt următoarele: La această arhitectură există spații de memorie separate pentru program și date. În consecință ar trebui să existe și magistrale separate (de adrese și date) pentru codul instrucțiunilor și respectiv pentru date. Aproape toate microcontrolerele au la baza realizării CPU conceptul CISC (Complex Instruction Set Computer). Aceasta înseamnă un set uzual de peste 80 instrucțiuni, multe din ele foarte puternice și
Microcontroler () [Corola-website/Science/320971_a_322300]
-
comune incluse în microcontrolere moderne bazate pe 8051 includ built-in timere de reset cu detectare brown-out, oscilatoare on-chip, memorie program Flash ROM auto-programabilă, cod bootloader în ROM, spațiu de stocare a datelor EEPROM non-volatilă, I²C, SPI, și interfețe USB host, magistrale CAN sau LIN, generatoare PWM, comparatoare analogice, convertoare A/D și D/ A, RTC-uri, contoare și timere suplimentare, facilități de debugging in-circuit, mai multe surse de întrerupere, și moduri suplimentare de economisire a energiei. Microcontrolerele din familia MCS-51 au
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
care nu se regăsesc la microprocesoarele de uz general sunt: Microcontrolerele sunt denumite și ""embedded microprocessors"" tocmai datorită acestei organizări interne hardware. Scopul de a obține un circuit cât mai compact a determinat o altfel de abordare a conceptului de magistrală față de microprocesoarele de uz general. După cum se observă din figură, un microcontroler scoate în exterior o serie de linii denumite porturi care, funcție de aplicație, pot avea dublă întrebuințare. Datorită acestei facilități, microcontrolerele pot folosi numai resursele integrate pe cip (stand-alone
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
și microcontroler, este nevoie ca o parte din liniile de port să fie redirecționate în alte scopuri. De exemplu, adresa pe 16 biți pentru accesul la memoria externă se furnizează cu ajutorul porturilor P0 și P2 care acum joacă rolul de magistrală de adrese. Magistrala de date este obținută din liniile portului P0. Pentru a face deosebirea între adresă și date, liniile portului P0 sunt multiplexate în timp. MCS-51 are patru tipuri distincte de memorie - "RAM intern", "registre de uz special", "memorie
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
nevoie ca o parte din liniile de port să fie redirecționate în alte scopuri. De exemplu, adresa pe 16 biți pentru accesul la memoria externă se furnizează cu ajutorul porturilor P0 și P2 care acum joacă rolul de magistrală de adrese. Magistrala de date este obținută din liniile portului P0. Pentru a face deosebirea între adresă și date, liniile portului P0 sunt multiplexate în timp. MCS-51 are patru tipuri distincte de memorie - "RAM intern", "registre de uz special", "memorie program" și "memorie
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
variante ale 8051 includ standardul de 256 bytes de IRAM plus câțiva KB de XRAM pe chip. Dacă mai multă memorie XRAM este necesară unei aplicații, XRAM-ul intern poate fi dezactivat, iar toate instrucțiunile XRAM vor fi descărcate de pe magistrala externă. Circuitul standard realizat în capsulă DIL prezintă 40 pini. Dintre aceștia, doi pini sunt rezervați tensiunii de alimentare (+5V și masă). Controlerul conține 4 porturi paralele de câte 8 biți fiecare, ce pot fi folosite pentru generarea și, respectiv
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
P2, P3). Funcție de modul de lucru în care lucrează, aceste porturi se pot configura și pot avea mai multe situații de lucru. Astfel, dacă se lucrează cu memorie ROM externă, 2 dintre aceste porturi se constituie în linii ce formează magistralele de adrese și de date. Portul P0 generează, multiplexat în timp, partea cea mai puțin semnificativă a informației de adresă (A0-A7) și, respectiv, gestionează magistrala de date (D0- D7). Pentru formarea magistralei de adrese, va fi nevoie să se plaseze
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
lucrează cu memorie ROM externă, 2 dintre aceste porturi se constituie în linii ce formează magistralele de adrese și de date. Portul P0 generează, multiplexat în timp, partea cea mai puțin semnificativă a informației de adresă (A0-A7) și, respectiv, gestionează magistrala de date (D0- D7). Pentru formarea magistralei de adrese, va fi nevoie să se plaseze în exteriorul MCU-ului un circuit de tip "latch" (de exemplu 74HCT573), cu scopul de a memora informația de adresă. Acționarea acestui circuit se face
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
aceste porturi se constituie în linii ce formează magistralele de adrese și de date. Portul P0 generează, multiplexat în timp, partea cea mai puțin semnificativă a informației de adresă (A0-A7) și, respectiv, gestionează magistrala de date (D0- D7). Pentru formarea magistralei de adrese, va fi nevoie să se plaseze în exteriorul MCU-ului un circuit de tip "latch" (de exemplu 74HCT573), cu scopul de a memora informația de adresă. Acționarea acestui circuit se face utilizând semnalul "ALE". Portul P2, în aceleasi
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
memorie. De fapt, se pot adresa 64KB memorie de programe (ce conține instrucțiuni) și, respectiv, 64KB memorie de date, deci în total 128 KB. Notațiile liniilor porturilor sunt "Pi.j", cu i = 0, .., 3, iar j = 0, ..., 7. Atunci când formează "magistrala de adrese" și date, liniile portului P0 mai sunt notate "AD0- AD7", iar liniile lui P2 au denumirea "A8-A15". Când nu se lucrează cu magistralele externe, cele 2 porturi P0 și P2 se pot folosi ca porturi de tip paralel
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
liniilor porturilor sunt "Pi.j", cu i = 0, .., 3, iar j = 0, ..., 7. Atunci când formează "magistrala de adrese" și date, liniile portului P0 mai sunt notate "AD0- AD7", iar liniile lui P2 au denumirea "A8-A15". Când nu se lucrează cu magistralele externe, cele 2 porturi P0 și P2 se pot folosi ca porturi de tip paralel. În această situație se atrage atenția asupra faptului că liniile portului P0 sunt de tipul "“open drain”", fiind necesară plasarea în exterior de rezistențe către
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
O locale, acest port poate să lucreze ca un port de tip paralel, liniile asigurând generarea și preluarea de semnale digitale. Corespondența liniilor portului 3 cu liniile circuitelor I/ O interne este următoarea: "EA" - External Address. Când se lucrează cu magistrale externe, acest pin se conectează la "0"- logic. Când se folosește memoria ROM internă, pinul se leagă la "1”- logic. În această situație, la adresarea ROM-ul intern de 4K, controlerul generează adrese din gama 0000h-0FFFh și nu se emit
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
pin se conectează la "0"- logic. Când se folosește memoria ROM internă, pinul se leagă la "1”- logic. În această situație, la adresarea ROM-ul intern de 4K, controlerul generează adrese din gama 0000h-0FFFh și nu se emit semnale pe magistralele externe (P0 și P2 putând fi folosite ca porturi paralele). Există posibilitatea folosirii în completare, a unei memorii ROM externe, dar care va fi selectată și adresată începând cu adresa 1000h (P0 și P2 încetând să mai poată fi folosite
Intel MCS-51 () [Corola-website/Science/320976_a_322305]
-
intrare-ieșire, similar cu portul 4. Adresa SFR pentru portul 5 este 91H, iar pentru portul 6 este 0A1H. Asta sugerează faptul că aceste porturi nu pot fi adresate pe biți. Atunci când EBEN este "high" porturile 5 și 6 formează o magistrală de date/adrese numită E-Bus (de la "EPROM Bus") pentru operații de lucru cu memoria program.</br> Pinul ~EPSEN este utilizat împreună cu porturile 5 și 6 pentru operațiile de lucru cu memoria program. Acest bit funcționează ca și bitul EBEN
Intel 8xC152 () [Corola-website/Science/320994_a_322323]
-
cu arhitectura 8051. Aceasta poartă și denumirea de arhitectură MCS51 după numele primului astfel de microcontroler realizat de Intel. Familia de microcontrolere MCS51 datează de la începutul anilor 80 este succesoarea familiei 8048 păstrând compatibilitatea cu aceasta. Arhitectura 8051 folosește o magistrală de date, regiștrii și o unitate aritmetico-logică pe 8 biți și o magistrală de adrese de 16 biți. În momentul actual Intel nu mai produce microcontrolere compatibile MCS51. Microcontrolerele compatibile cu arhitectura 8051 sunt încă produse de firme precum: Atmel
Atmel AT89C51AC2 () [Corola-website/Science/321003_a_322332]
-
astfel de microcontroler realizat de Intel. Familia de microcontrolere MCS51 datează de la începutul anilor 80 este succesoarea familiei 8048 păstrând compatibilitatea cu aceasta. Arhitectura 8051 folosește o magistrală de date, regiștrii și o unitate aritmetico-logică pe 8 biți și o magistrală de adrese de 16 biți. În momentul actual Intel nu mai produce microcontrolere compatibile MCS51. Microcontrolerele compatibile cu arhitectura 8051 sunt încă produse de firme precum: Atmel, Maxim, Infineon sau Texas Instruments. Microcontrolerele produse de Atmel comptibile MCS51 fac parte
Atmel AT89C51AC2 () [Corola-website/Science/321003_a_322332]
-
fel memoria de cod este protejată împotriva susprascrierilor intenționate sau întâmplătoare. Pentru memorie există un spațiu de 32 de KB pe chip ce pot fi extinși cu 64 KB externi. Pentru interfațare cu o memorie flash externă este nevoie folosirea magistralelor de date și adrese externe. Magistrala de date este "ascunsă" de portul P0 pe când magistrala de adrese este formată în partea inferioară de portul P0 și în partea superioară de portul P2. Convertorul încorporat în AT89C51AC2 are o precizie pe
Atmel AT89C51AC2 () [Corola-website/Science/321003_a_322332]
-
împotriva susprascrierilor intenționate sau întâmplătoare. Pentru memorie există un spațiu de 32 de KB pe chip ce pot fi extinși cu 64 KB externi. Pentru interfațare cu o memorie flash externă este nevoie folosirea magistralelor de date și adrese externe. Magistrala de date este "ascunsă" de portul P0 pe când magistrala de adrese este formată în partea inferioară de portul P0 și în partea superioară de portul P2. Convertorul încorporat în AT89C51AC2 are o precizie pe 10 biți și poate folosi 8
Atmel AT89C51AC2 () [Corola-website/Science/321003_a_322332]
-
spațiu de 32 de KB pe chip ce pot fi extinși cu 64 KB externi. Pentru interfațare cu o memorie flash externă este nevoie folosirea magistralelor de date și adrese externe. Magistrala de date este "ascunsă" de portul P0 pe când magistrala de adrese este formată în partea inferioară de portul P0 și în partea superioară de portul P2. Convertorul încorporat în AT89C51AC2 are o precizie pe 10 biți și poate folosi 8 canale analogice multiplexate. Acesta poate fi folosit în 2
Atmel AT89C51AC2 () [Corola-website/Science/321003_a_322332]
-
costuri mai reduse decât discurile. Mai multe procesoare din a doua generație delegau comunicațiile periferice unui procesor secundar. Astfel, în timp ce procesorul de comunicație controla, de exemplu citirea și perforarea de cartele, procesorul principal executa calcule și instrucțiuni de ramificație. O magistrală de date ducea datele de la procesorul principal și memoria principală cu viteza ciclului de fetch-execute a procesorului, iar celelalte magistrale de date deserveau dispozitivele periferice. Pe PDP-1, ciclul memoriei era de 5 microsecunde; astfel, majoritatea instrucțiunilor aritmetice durau 10 microsecunde
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
procesorul de comunicație controla, de exemplu citirea și perforarea de cartele, procesorul principal executa calcule și instrucțiuni de ramificație. O magistrală de date ducea datele de la procesorul principal și memoria principală cu viteza ciclului de fetch-execute a procesorului, iar celelalte magistrale de date deserveau dispozitivele periferice. Pe PDP-1, ciclul memoriei era de 5 microsecunde; astfel, majoritatea instrucțiunilor aritmetice durau 10 microsecunde ( de operații pe secundă) deoarece majoritatea operațiilor durau cel puțin două cicluri de memorie: unul pentru aducerea instrucțiunii, celălalt pentru
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
panouri separate care efectuau diferite funcții. Douăzeci de astfel de module reprezentau acumulatorii, pe care se puteau efectua adunări și scăderi și care puteau stoca un număr de zece cifre zecimale. Între aceste unități, numerele erau transfrate prin mai multe magistrale generice. Pentru a funcționa la viteză mare, panourile trebuia să trimită și să primească numere, să calculeze, să salveze răspunsul și să declanșeze următoarea operație — toate fără componente în mișcare. Cheia versatilității sale era capabilitatea de ramificație; ENIAC putea declanșa
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
Gheorghe) distanța de 43 de km se poate parcurge pe DJ 122, respectiv DN 12. Cea mai apropiată stație CFR este la Augustin (jud Brașov), la o distanță de 12 km, pe DJ 122. Această stație CFR este situată pe magistrala 300, între Brașov (la 49 km) și Sighișoara (la 79 km). În aceeași regiune, se află și secțiile de îmbuteliere ale S.C Biborțeni S.R.L. Satul Biborțeni se află la poalele sudice ale Munților Baraolt, la limita geografică majoră ce
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
că proiectantul a modificat proiectul chiar în timpul execuției lucrărilor și a prevăzut necesitatea realizării unor lucrări suplimentare, s-a decalat termenul de execuție până la 30 martie 2008. Lucrările au fost finalizate în anul 2008. Gara Sibiu se află localizată pe Magistrala CFR 200 care asigură legătura dintre județul Brașov și județul Arad. Din această gară se poate pleca în trei direcții, dar și spre Râmnicu Vâlcea și sudul României. Gara Sibiu este tranzitată de trenuri ale CFR Călători și Regiotrans. De
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
-ul convențional ( este un acronim provenind de la "Peripheral Component Interconnect"), o parte din standardul PCI Local Bus, este o magistrală pentru atașarea dispozitivelor hardware dintr-un calculator. Aceste dispozitive pot lua fie formă de circuit integrat montat pe placă în sine, numit dispozitiv planar în specificația PCI, fie un card de expansiune care se montează într-un slot. PCI Local
PCI () [Corola-website/Science/322440_a_323769]