16,054 matches
-
școală, școală primară 4,9 13,0 14,3 3,7 4,6 Școală generală, profesională, ucenici 24,2 26,1 25,0 11,8 18,8 Liceu 31,2 30,4 39,3 31,2 31,3 Școală postliceală, maiștri 11,8 17,4 14,3 12,6 12,3 Studii superioare, postuniversitare 27,9 13,0 7,1 40,8 33,1 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Tabelul 60. Distribuția subiecților pe pregătirea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
atât de volatil și de periculos pentru orice dictatură. Supravegherea în universități s-a dublat, devenind aproape fățișă, ceea ce nu a împiedicat apariția unor manifeste. În ianuarie 1989, ziariștii Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă, Ștefan Niculescu Maier și maistrul tipograf Alexandru Chivoiu sunt arestați pentru tentativa de a tipări o ediție clandestină a ziarului România liberă. Tot mai multe voci disidente, chiar protestatare, se fac auzite cu ajutorul radiourilor libere din Occident, mai ales al Europei Libere, astfel că Liviu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al XIV-lea Congres al PCR. Când muncitorii încearcă să iasă din fabrică și să pornească spre centrul orașului, ușile halelor, păzite de secretarii organizațiilor de partid, sunt blocate cu șuruburi și electrozi. Zeci de muncitori, în frunte cu tânărul maistru Sabin Poenar, sunt arestați, dar pe străzile Timișoarei sunt împrăștiate manifeste: "Jos dictatura!", "Jos tirania ceaușistă!", "Moarte dictatorului!". O tresărire de speranță însoțise reuniunea de la Malta, în primele zile ale lui decembrie, dar se stinsese repede, căci rarele informații care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
declară în fața unui auditoriu dinainte convins: Nu v-ați săturat de această existență mizerabilă, existență asigurată din spargeri, vînzări de biciclete furate de pe trotoare, plasarea cîtorva monede false sau chiar salariul derizoriu de la uzină, atît de penibil cîștigat sub ochii maistrului, paznic mizerabil al patronului?" (Le Journal, 24 aprilie 1913, notele lui Callemin, in Jean Maitron, op. cit., pag. 164). Acest discurs marchează începutul unei serii de "mari lovituri". Pe 21 decembrie 1911, la ora 8.45, Callemin, Bonnot, Garnier și un
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de dimineață de la ora 6 până seara la 5, și când veneam acasă, de oboseală nu-mi mai trebuia nici mâncare. Am dus-o eu așa o lună parcă sau două, nu mai țin minte. La lună primeam din mâna maistrului, caremi făcea cubajul în fiecare zi și-și nota în carnețel, circa o sută de lei, bani buni la vremea aceea. Într-o seară am aruncat ciocanul cât colo, am venit acasă cu banii ce-i primisem și plângând, i-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
zeci de ani, le-au fost răpite, jefuite și distruse de autoritățile comuniste, ceva mai târziu! Doamne, că multă nedreptate și fărădelegi mai sunt pe lumea aceasta! În vara aceea, aveam acum treisprezece ani, tata m-a dat la un maistru tâmplar, să câștig niște bani. Îmi erau neapărat necesari căci hainele de pe mine se rupseseră. Locul de muncă era la Policlinica C.F.R., mai jos de Râpa Galbenă, pe dreapta, cum urci niște scări în deal. Maistrul punea niște dușumele și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a dat la un maistru tâmplar, să câștig niște bani. Îmi erau neapărat necesari căci hainele de pe mine se rupseseră. Locul de muncă era la Policlinica C.F.R., mai jos de Râpa Galbenă, pe dreapta, cum urci niște scări în deal. Maistrul punea niște dușumele și repara lemnăria de la ferestre și uși. Mi-a dat să fac o treabă ușoară: să scot cu o teslă cuiele din niște scânduri și să le îndrept cu ciocanul pe o piatră netedă. Am făcut eu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
prin această întrebare care nu are răspuns. - Ia de aici. Și-mi întinde o sticlă de coniac. - Nu bei cam mult, măi frate? îl întreb. - Omule, ce să-i faci? Meseria... Țuți terminase o școală medie metalurgică și acum era maistru turnător. Lucra în condiții foarte grele, la temperatură mare, avea de aface cu fel de fel de oameni, care îi erau subalterni și din cauza aceasta... mai bea. Ar fi vrut să facă facultatea de mecanică, dar i-au respins dosarul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pentru admitere împreună cu Aurel - un coleg de clasă la școala din cartier - și, vorba ceea, știi ce slăbuț era la matematică și fizică. Dar el a reușit la mecanică, pentru că a avut dosar „sănătos” și eu am rămas un biet maistru, să mă comande niște neisprăviți de ingineri. - De, măi Țuți, ce să-ți spun? Vremurile nu s-au schimbat. Am suferit în copilărie de foame și boli, am trăit în sărăcie cruntă, iar acum strâmbătatea a ajuns la rang de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că neexecutarea lui putea să-i pună viața în pericol. De aceea ia dat ordin să se prezinte la ea. Deobicei, prizonierii chemați la comandant nu mai veneau înapoi, fiind uciși. Santinela de la intrare i-a spus: kaput! surâzând, iar maistrul cizmar i-a răspuns ceva mărunt printre buze, ceva care pe românește este cea mai neaoșă și obișnuită înjurătură, adică o trimitere la origine, după mine, cea mai reușită inovație românească din totdeauna. A intrat la comandantă, aceasta i-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
considerat-o niciodată decât o biată femeie, care a fost lovită în destinul ei, așa cum am fost și eu. Și poate și ea îmi păstrează amintirea, pe unde o mai fi... ... Era în februarie 1944. Într-una din întâlnirile lor, maistrul cizmar i-a spus Mariusiei: - Sentimentele noastre ne-au apropiat. Ești frumoasă și m-am îndrăgostit de tine. S-ar părea că nu-ți sunt chiar indiferent, altfel n-ar fi avut loc întâlnirile noastre în care ne-am deschis
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o să se lase de astfel de istorii, ca să descopăr uluit că nu, dimpotrivă, le avea și la douăzeci si cinci de ani. Însă abia atunci mi s-a dezvăluit misterul acestui personaj. Îi făcusem o vizită la Roșiori, unde era maistru mecanic. M-a invitat la el acasă și la întrebarea mea de ce instalația electrică nu e îngropată, mi-a răspuns că n-o avea, a instalat-o el personal și n-a vrut să mai spargă zidul. A început după
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a siguranțelor. Afară ploua și trăsnea, uite-așa alergau fulgerele în jurul casei, ca niște șerpi de foc. Eu lucram pe viu, fără mănuși și fără cizme de cauciuc. Trece curentul prin mine și eu nu simt nimic. La școala de maiștri demontam întrerupătorul de lângă ușă, puneam două degete pe fire și când intra cineva, hai noroc, mă, îi spuneam, și îi întindeam mâna și ăla mi-o strângea și fleașc! cădea jos bâțâind. Nevastă-mea, zice, Ioane, vezi să nu pățești
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu dreptul pe care cellalt [îl] are. 2267, [45] O fată e zero, o femeie e un problem. Ea are numa carne de copil, dar nu mintea de copil. Cine preferă fete femeilor e ca acel ce preferă pe ucenici maistrului. [46] Orice propensiune într-o parte corespunde c-o lipsă, c-o ridicare în cealaltă. [47] Maxime În genere bunătatea sau răutatea faptelor omenești se judecă după potriveala lor cu 2268, interese plănuite. Dacă cel căruia-i faci nedreptate o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pliscul. Astfel când au fost alegeri, Berti l-a menajat în ziua aceea; l-a ținut pe lângă el, au mers împreună la o ciorbă iar la prânz au intrat cu toții la ședință. A fost pierdere de timp ! Secretarul pe secție, maistrul Ilie îl înțelegea întotdeauna, oricum nu putea să îl pună absent fiindcă nu se accepta așa ceva și cum maistrul întocmea procesele verbale mergea mucles. Treaba i-a mers până într-o după amiază; în timp ce se învârtea prin secția pustiită de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mers împreună la o ciorbă iar la prânz au intrat cu toții la ședință. A fost pierdere de timp ! Secretarul pe secție, maistrul Ilie îl înțelegea întotdeauna, oricum nu putea să îl pună absent fiindcă nu se accepta așa ceva și cum maistrul întocmea procesele verbale mergea mucles. Treaba i-a mers până într-o după amiază; în timp ce se învârtea prin secția pustiită de oameni și se întreba ce s-o fi întâmplat, Berti iese din sală și dau nas în nas. Bucuros
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o construcție ciudată, cu etaj și pod. Am urcat odată, pe când aveam vreo cinci ani, printr-un fel de tunel albastru, ascendent, până în vastul pod, complet gol, în afara unui pom de Crăciun împodobit cu figurine de traforaj, căci nașul era maistru de tâmplărie la o școală. El a desprins atunci din pom o figurină, un urs, pe care mi-a dăruit-o și pe care o păstrez și acum. Este una dintre cele câteva amintiri pe care le consider premonitorii, alături de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu creion negru. Sânt într-o antiutopie. în tot blocul nu poți găsi nici măcar un unghi drept. Cine sânt femeile care apar, speriate, pe la uși? Mulți locatari sânt arabi. Alții sânt români de-ai noștri: nea cutare, nea cutare. Domnu' maistru, domnu' inginer, domnu' Nicu pur și simplu. Se au toți ca frații. Numai noi nu cunoaștem pe nimeni, nici măcar pe cei cu care sîntem ușă-n ușă. Mă-ntreb ce-or crede despre noi. Poștărița nu vine în bloc decât
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
examen, nu-i rămăseseră bani pentru o eventuală gazdă, deveni sincer îngândurat. Avea în față un băiat cuminte, și nu voia să-l știe dormind în gară, sau mai rău, pe străzi. Îl invită să rămână la dânsul, fiindcă era maistru pe șantier și avea o cameră locuibilă, în clădirea care tocmai se ridica. Practic, îi propuse să mănânce ce mai avea el în bagaj, urmând ca după aceea să termine, tot împreună, și rezervele lui. Întâlnirea cu maistrul îl făcu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
fiindcă era maistru pe șantier și avea o cameră locuibilă, în clădirea care tocmai se ridica. Practic, îi propuse să mănânce ce mai avea el în bagaj, urmând ca după aceea să termine, tot împreună, și rezervele lui. Întâlnirea cu maistrul îl făcu pe băiat să simtă altfel prezența sa în acel oraș mare și străin, devenit pe neașteptate, ospitalier. La examen, mulțime de copii, majoritatea mai mici decît el. Toți aveau emoții, însă, măcar erau însoțiți de părinți. El, neavând
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Iași încă vreo două săptămâni, până la afișarea rezultatelor, cum nu-i rămăseseră decât vreo 50 de lei, se hotărî să plece acasă pe jos. Era o hotărâre importantă, voia s-o pună în practică, însă nu fără a-i mulțumi maistrului care-l găzduise. Înțelesese ajutorul dezinteresat pe care străinul i-l oferise. Strecurându-se printre grămezi de moloz și cărămizi împrăștiate la tot pasul, trecu de niște schele metalice înalte. Lucrătorii cu tichii din hârtie de ziar, umpleau în căldări
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
numai că nu se scurge, dar parcă se așează exact la locul lui. Am încercat o dată să repar treptele casei, însă amestecul meu de apă și ciment curgea în toate părțile. Mare lucru să fii meseriaș!“ - Unde-i nea’ Pascaru, maistrul? - Da’ ce treabă ai cu el? Muncitorul spân, cu mustață groasă îl privea lung. Ia vezi înăuntru, în depozitul de materiale. - Îl cunoști? - Păi sigur că da, îmi este unchi. Omul ridică din umeri și-și văzu de treabă după ce
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
spân, cu mustață groasă îl privea lung. Ia vezi înăuntru, în depozitul de materiale. - Îl cunoști? - Păi sigur că da, îmi este unchi. Omul ridică din umeri și-și văzu de treabă după ce-i arătă, indiferent, direcția. Când îl văzu, maistrul coborî de undeva, de la etaj. Se șterse cu o cârpă, îi întinse mâna și-l întrebă: - Cum a mers la examen? I-ai dat gata pe ieșeni? Hai, nu te bosumfla, c-am glumit. Nu, serios, cum a decurs examenul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
vrem, ne cerem scuze că-l deranjăm, apoi îi mulțumim pentru informațiile pe care ni le-a dat. În relațiile de serviciu nu trebuie să uităm să ne declarăm profesia: „Sunt inginerul Diaconu și aș dori să vorbesc cu domnul maistru de la instalații”. Asta nu înseamnă să ne etalăm cu ostentație funcția. Dacă din întâmplare am greșit un număr de telefon, trebuie să ne cerem scuze. Cu toate acestea, deseori ni se răspunde injurios și în acest caz ne simțim groaznic
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
etc. în care igiena individuală și colectivă se predă, deocamdată, fără manuale speciale. În Transilvania situația e mai diferită. Sub influența Centrului Medical de la Viena, și a medicinei occidentale, apare la Sibiu, după 1750, un Institut de moașe, instruite de maistrul Michael Blasius și în 1775, ia ființă la Cluj un Liceu Regesc Medico-chirurgical în care se formează cadre în arta chirurgiei și altele în cea a moșitului, magister magistrorum fiind Joseph Leffer. însă, în această provincie românească, încă din sec
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]