3,668 matches
-
Nu cumva slogane nedeterminate de genul „este greșit s] îl folosești pe cel]lalt” și „este greșit s] obiectualizezi atribute constitutive” sunt lipsite de valoare în calitatea lor de ghizi pentru evaluarea moral]? iv. Provoc]ri dinspre stânga politic] Perspectivele marxiste și feministe critic] alte abord]ri pe baza unei analize a naturii relațiilor personale și neag] posibilitatea existenței unor relații sexuale în mod autentic egale în cadrul societ]ții occidentale. 1) Marxismul clasic În cadrul lucr]rilor Originea familiei, Proprietatea privat] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
b]trânilor) și trebuiau s] produc] moștenitori identificabili și legitimi pentru transferarea în regul] a propriet]ții capitaliste, în timp ce soții asigurau locuința și pensiunea. Se pare c] acest schimb explic] nevoia de fidelitate conjugal] din partea femeii și asigur], în manier] marxist], o bâz] economic] a avantajelor b]rbatului în cadrul familiei. Familia burghez] a fost conceput] pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o necesitate biologic] sau doar un artefact social al societ]ții dominate de b]rbați? Pe baza c]rui principiu putem distinge însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de schimb în anumite condiții. În final
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forme de constrângere fizic] său economic]. Ins] chiar și aceste explicații ale „exploat]rii” au nevoie de mai multe specificații. Dac] ei merg prea departe când explic] aceste noțiuni, preponenții acestei abord]ri se vor g]și în inconfortabila poziție marxist] de a manevră ilegitim cele mai de jos contracte salariu-munc], deoarece angajații au adesea alternative limitate și ei muncesc în parte pentru a-și acoperi nevoile primordiale, în timp ce angajatorii se bucur] adesea de un avantaj în negocierea puterii. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în Evolution from Molecules to Men, D.S. Bendall (coord.) (Cambridge: Cambridge University Press, 1983), pp. 509-543. Singer, P.: „Famine, affluence and morality”, în Philosophy and Public Affairs, I (1977), pp. 229-243. 45 Marx împotriva moralei ALLEN WOOD i. Introducere Adesea, marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pp. 229-243. 45 Marx împotriva moralei ALLEN WOOD i. Introducere Adesea, marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că alții s] fac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că alții s] fac] la fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că alții s] fac] la fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx însuși. Și eu voi susține c] este un punct de vedere ușor de ap]rât, o consecinț] natural], dup] cum spune Marx, a concepției materialiste asupra istoriei. Chiar dac] nu accept]m celelalte puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ul este cel care aduce mișcare vieții, care face istorie câștigând lupta” (MEW 4, p. 140; CW6, p. 174). Unii autori, precum Karl Kautsky, au interpretat asemenea remarci sub forma unor pledoarii pentru „liberatea fâț] de valori” din știință social] marxist]. Dar aceast] interpretare este atat neplauzibil], cât și anacronistic]. Scrierile spun cu totul altceva. Și ideea c] știință trebuie s] fie lipsit] de valoari a fost o idee neokantian]; Marx a scris într-o epoc] și într-o tradiție nefamiliare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opuse altora, ci acționeaz] direct, si câteodat] numai fiindc] într-adev]r nu au o asemenea intenție. Pentru c] dac] ar știi cu adev]rât ce fac, s-ar putea s] nu mai continue. v. Ideologia că lips] de libertate Atitudinea marxist] fâț] de falsă conștiinț] reprezentat] de ideologie este considerat] o form] de lips] de libertate. La nivelul cel mai evident și mai superficial (unde se situeaz] de obicei problemele despre libertate în tradiția liberal] englez]), libertatea ne este furat] atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu exist] iluzii ideologice și nici clasele care determin] apariția acestora. x. Rezist] ideile lui Marx în absență moralei? Marx a fost un gânditor radical, iar atacul s]u asupra moralei este printre cele mai radicale idei ale sale. Ideea marxist] a unei mișc]ri sociale revoluționare și a unei noi ordini sociale care ar aboli morală dorea s] șocheze, s] însp]imânte și s] provoace publicul pentrua testa limitele imaginației acestuia. Poate este de înțeles c] aceia care sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri sociale revoluționare și a unei noi ordini sociale care ar aboli morală dorea s] șocheze, s] însp]imânte și s] provoace publicul pentrua testa limitele imaginației acestuia. Poate este de înțeles c] aceia care sunt de acord cu critică marxist] a capitalismului consider] aceast] idee inutil], aproape neinteligibil], jenant] și cred c] singură interpretare viabil] a ideilor lui Marx este cea care poate fi reg]sit] în textele sale. Antimoralismul marxist nu se asociaz] prea ușor ideii r]spândite c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțeles c] aceia care sunt de acord cu critică marxist] a capitalismului consider] aceast] idee inutil], aproape neinteligibil], jenant] și cred c] singură interpretare viabil] a ideilor lui Marx este cea care poate fi reg]sit] în textele sale. Antimoralismul marxist nu se asociaz] prea ușor ideii r]spândite c] monstruoasele atrocit]ți care au șocat secolul XX (și pentru care marxiștii nu consider] c] au vreo responsabilitate) au fost cauzate de catastrofele morale instrumentate de c]tre politicieni, partide și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] singură interpretare viabil] a ideilor lui Marx este cea care poate fi reg]sit] în textele sale. Antimoralismul marxist nu se asociaz] prea ușor ideii r]spândite c] monstruoasele atrocit]ți care au șocat secolul XX (și pentru care marxiștii nu consider] c] au vreo responsabilitate) au fost cauzate de catastrofele morale instrumentate de c]tre politicieni, partide și indivizi. Ideea în sine este destul de dubioas] - tipic] tendinței umane de a blama moral ceea ce uram și ne însp]imânt], dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u ultim este un apel la rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și morală. Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat de profund. Morală implic] principii imparțiale și universale, iar urm]rirea lor ofer] o justificare ce transcende interesele conflictuale ale unor indivizi sau grupuri. Din perspectiv] marxist], acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea intereselor de clas] în interese universale. Marx și Engels cred ins] c] dup] abolirea acestui tip de societate, indivizii vor putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clase morală va putea s] realizeze ceea ce pretinde c] face. Din acest punct de vedere este ușor de înțeles c] Engels vorbește de o „moral] uman] real]” a unei viitoare societ]ți, chiar dac] această implic] o revizuire a conceptului marxist de moral] că pretenție fals] de universalitate degizat] în ideologii de clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în diversitate de V. Piskunov. Cu o pondere sensibil egală este a doua secțiune, „Discuții”, prin care cititorii sunt informați despre dezbaterile specialiștilor sovietici cu privire la problemele romanului și ale realismului socialist, la rolul și sarcinile criticii literare sau ale teoriei marxiste a literaturii. De asemenea, sunt abordate chestiuni ținând de stil și obiectul artei, de reportajul literar, de estetică, de prezentarea eroului în literatura contemporană, argumentația bazându-se pe lucrările lui V. I. Lenin, G. V. Plehanov, N. G. Cernâșevski, Mihail
VIAŢA LITERARA SOVIETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290526_a_291855]
-
a comunităților de învățare active șidemocratice, în care sunt încurajate cât mai multe perspective. Teoriile criticii sociale se axează pe o abordare critică a realității existente, de pe o poziție socială abstractă a adevărului și a justiției. Au la bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a comunităților de învățare active șidemocratice, în care sunt încurajate cât mai multe perspective. Teoriile criticii sociale se axează pe o abordare critică a realității existente, de pe o poziție socială abstractă a adevărului și a justiției. Au la bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
național-comunistă, pentru care rolul esențial al istoricului a fost acela de a legitima regimul politic existent și valorile sale. Pentru regimul comunist, istoriografia a reprezentat unul dintre cele mai eficiente instrumente de menținere a coeziunii sociale, iar după discreditarea ideologiei marxiste naționalismul istoriografic s-a dovedit a fi și cel mai longeviv moștenitor al propagandei ceaușiste. Regimul politic comunist s-a prăbușit de cincisprezece ani, dar istoriografia sa mai dăinuie și astăzi - uneori chiar Înflorește. Istoriografia tradiționalistă din zilele noastre nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
disciplina-mamă. Astăzi, mulți cercetători Îi reproșează istoriei mentalităților fie caracterul prea vag și general al conceptelor cu care operează, fie, dimpotrivă, fragmentarea obiectului cercetării În nenumărate parcele distincte, ceea ce face imposibilă conturarea unei viziuni globale. Alți critici subliniază moștenirea ideologică marxistă Încorporată În discursul Școlii Analelor, structuralismul excesiv al acesteia și folosirea exagerată a analizei cantitative, ba chiar un anumit determinism socio-economic, aparent mai nuanțat, dar tributar aceleiași viziuni ideologice rigide. Cercetătorii anglo-saxoni, cum ar fi Robert Darnton, evită chiar termenul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
social-economică care a dus la valorizarea superioară a domeniilor feudale de aici, profilate acum pe exportul de produse agricole În direcția Europei Apusene. Acest lucru a determinat intensificarea exploatării sociale și În Transilvania, un aspect studiat În amănunțime de istoricii marxiști, Între care s-a distins David Prodan XE "Prodan" . Ca urmare, timpul muncii a dobândit o tot mai mare valoare, presând În mod irezistibil asupra timpului sărbătorii. În al doilea rând, reducerea numărului de zile de sărbătoare În Transilvania se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]