3,623 matches
-
și jerbe de flori la mormântul din mănăstire și la bustul voievodului, ce va fi instalat în incinta lăcașului de cult. C. Reeditare alegorica a personalității și epocii marelui voievod 1. Reconstituire istorică a personajelor epocii, vieții la curtea domneasca, meșteșugurilor, ocupațiilor și obiceiurilor vremii 2. Spectacol artistic adaptat după piesă "Apus de soare". D. Manifestare cu caracter cultural-artistic și educativ 1. Concert de cântece și muzica culta 2. Spectacol cultural-artistic 3. Gală laureaților festivalurilor tematice desfășurate în cadrul programului. E. Ospeție
HOTĂRÂRE nr. 404 din 2 aprilie 2003 privind aprobarea programului "Comemorare Ştefan cel Mare şi Sfant - 500 de ani". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149112_a_150441]
-
grupuri artistice; ... e) vizite ale reprezentanților organizațiilor de tineret și încurajarea reprezentanților grupurilor de tineri artiști amatori, precum și alte activități ale tineretului din cele două țări. ... Articolul 5 Părțile contractante vor încuraja organizarea de expoziții de arte plastice, fotografie, folclor, meșteșuguri și carte. Detaliile privind termenele și condițiile unor astfel de expoziții vor fi stabilite de autoritățile interesate ale părților contractante. Articolul 6 Părțile contractante vor încuraja organizarea reciprocă de festivaluri ale filmului. Articolul 7 Părțile contractante vor încuraja schimbul de
ACORD DE COLABORARE din 31 ianuarie 1995 în domeniul relaţiilor culturale între Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145781_a_147110]
-
tehnic a) elaborează programe de cercetare-dezvoltare, coordonează proiecte complexe, multidisciplinare pentru integrarea activităților din zona montană în ansamblul strategiei de dezvoltare, realizează studii pentru amplasarea și folosirea instalațiilor energetice și utilizarea energiei în folosul populației; ... b) inițiază studii pentru dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale și a unor noi activități, bazate pe valorificarea resurselor locale și în special prin munca la domiciliu, în scopul folosirii timpului disponibil și a asigurării unor venituri suplimentare pentru populație; ... c) realizează studii privind asistență socială și protecția populației
HOTĂRÎRE nr. 688 din 15 iunie 1990 privind stabilirea atribuţiilor Comisiei Zonei Montane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107205_a_108534]
-
baza beneficiilor turismului în Parcul Național Munții Rodnei. Pentru realizarea acestui deziderat se urmărește: • Sprijinirea educației de mediu pentru vizitatori și localnici; Stabilirea locurilor atractive pentru vizitatori pentru desfășurarea anumitor activități; Creșterea înțelegerii interculturale dintre vizitatori și localnici; • Încurajarea dezvoltării meșteșugurilor, artelor și culturii locale; Creșterea nivelului de educație al populației locale; • Încurajarea populației pentru a învăța limbile și culturile turiștilor străini; • Încurajarea populației locale să-și evalueze cultural locală și mediul. În concluzie se poate afirma că dezvoltarea și sprijinirea
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
profesională, schimbarea poziției în cadrul structurii sociale a satului. Pluriactivitatea nu este o noutate pentru satul românesc , acest fenomen a trecut prin mai multe etape: etapa de pluriactivitate arhaică (legate de exploatațiile vechi de sare, păcură, cărbune, lemn, aur, etc.); etapa meșteșugurilor, etapa dublei activități salariale generate de pluriactivitate. Turismul rural se conturează tot mai mult ca o dublă activitate a satului și, sub aspect economic, el intervine asupra mediului rural prin creșterea populației active și modificarea distribuției pe sectoare, creșterea schimburilor
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
faptul că prin pensiunile turistice care apar în spațiul rural își fac loc noi ocupații profesionale prin amfitrionii din turism, prin personalul specializat din domeniu (ghizi, recepționeri, chelneri etc. ) precum și prin susținerea dezvoltării de activități adiacente ( construcții, transporturi, servicii edilitare, meșteșuguri, comerț etc.). În același timp, prin implementarea normelor minime de prestare a serviciilor tehnologice în activitățile de turism își fac simțită prezența tot mai pregnant progresul tehnologic și informațional. Din punct de vedere al dimensiunii ecologice turismul rural influențează satul
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
activitățile de turism își fac simțită prezența tot mai pregnant progresul tehnologic și informațional. Din punct de vedere al dimensiunii ecologice turismul rural influențează satul sub multiple aspecte. Unul dintre ele ar fi tipul de localitate și funcția dominantă (agricultură , meșteșug, pescuit, turism etc.), și pe bază cărora putem identifica din punct de vedere turistic [1, pg.35 ] : • sate turistice etnografico-folclorice - unde portul tradițional , arhitectura, decorarea interioară, tradițiile sunt păstrate cu sfințenie și reprezintă un puternic element de atracție turistică (Vama
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
Botiza, Dorna Candreni, Sibiel, etc.) • sate turistice de creație artistică și artizanală- unde la păstrarea tradiției contribuie și valorificarea creației artizanale prin intermediul turiștilor ( Tismana, Marga, Marginea, Dragomirești etc.) și unde vizitatorii realizează interacționează social și cultural inclusiv prin practicarea acestor meșteșuguri în spații special amenajate sub îndrumarea unor artiști populari; • sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata, Șirnea, Lerești, Botiza, Agapiaetc ) • sate turistice pescărești și de interes vânătoresc- specializate pe practicarea acestor vechi îndeletniciri și in care schimburile cu turiștii sunt inclusiv
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
să ofere o serie de activități care gravitează în jurul gospodăriei țărănești spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare, precum și alte activități specifice . Agroturismul reprezintă un sistem complex, iar elementele sale se află într-o strânsă relație de interdependentă. El poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis asupra căruia se exercită numeroase influențe
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
poposim la o poartă înaltă. Iată, gazda te invită în casă, îți oferă cea mai frumoasă cameră, îți pune pe masă cele mai bune bucate, încearcă să te introducă în lumea ei cu tradiții și obiceiuri străvechi, cu porturi și meșteșuguri frumoase și face acest lucru doar pentru faptul că este totdeauna bucuroasă de oaspeți... Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural Nucleul dezvoltării turismului rural l-a constituit zona Bran-Moeciu. Apoi, încetul cu încetul, fenomenul s-a extins în
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
fond piscicol; fond cinegetic; vegetație (păduri-esențe, pășuni); arii protejate valorificabile în turism. Create de om: etnografie și folclor (arhitectură populară, instalații tehnice populare, gospodării mrale, biserici de lemn, port popular, folclor muzical, coregrafic și literar, manifestări tradiționale culturale și religioase, meșteșuguri, muzee etnografice etc.)ș vestigii antice, feudale; situri arheologice; monumente de artă plastică, muzee, evenimente sau personalități ale culturii și științei, așezări rurale cu funcții turistice. 8. Forme de turism și alte activități turistice: odihnă și recreere; cură balneară; cură
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
aspect peisagistic, fară surse de poluare; - accesibilitate ușoară pe căi rutiere, feroviare, fluviale sau aeriene; - infrastructura generală (alimentare cu apă, curent electric, încălzire, canalizare, salubrizare, rețea stradală și pietonală etc); - prezența unor tradiții etnofolclorice reprezentative (arhitectură, instalații de tehnică populară, meșteșuguri și artizanat, folclor și port popular, sărbători folclorice și religioase, tradiții și obiceiuri populare, muzee etnografice etc.) și modul de păstrare a acestora; - existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice și de artă laică sau bisericească, monumente de arhitectură (conace
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
vor fi corespunzătoare standardelor impuse de către Ministerul Turismului (OMT nr. 510/2002) în clasificarea pensiunilor turistice. Cadrul natural pitoresc și nepoluat, care să ofere posibilități de odihnă, recreere și practicarea unor activități diverse în aer liber. Tradiții etnografice și folclorice: meșteșuguri, port popular și folclor, manifestări culturale și religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, p. 364); • genitivul categoriei; se dezvoltă într-o sintagmă în care substantivul regent denumește categoria largă în care se înscrie obiectul denumit de substantivul determinant: „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M.Sadoveanu, X, p.516), „Dar mai cumplita lui vinovăție,/ Ticăloșit de crima îndoielii,/ E c-a simțit în sânge o frăție/ Și-o solidaritate cu rebelii.” (T. Arghezi, I, p. 466); • genitivul metaforic; cele două substantive ale sintagmei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trei categorii de elemente relaționale interpropoziționale: • conjuncții; sunt specifice numelui predicativ de identificare: că, să, ca... să (cele mai frecvente), dacă (când propoziția-nume predicativ e o interogativă indirectă iar subiectul se realizează prin substantive de tipul întrebarea, problema etc.), de: „Meșteșugul șarlatanului e să-ți vorbească de alt lucru până n-ai înțeles bine pe cel dintâi.” (N.Iorga), „Întrebarea nu era dacă în grămada de cuvinte a d-lui Ghica se poate găsi vreo deosebire între fiecare cuvânt și celelalte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust, 288), „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M. Sadoveanu, X, 516) • a poziției sociale (administrative, profesionale etc.): „Pe urmă am numărat oile și Alexa baciul le-a însemnat la răbuș.” (M. Sadoveanu) • a desfășurării unui proces metaforic: „Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintre sat și mediul geografic; îndeletnicirile tradiționale ale oamenilor de la sate. 80 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Satul românesc, purtător al unei bogate culturi populare În decursul timpului s-a format și afirmat o artă populară valoroasă, tradiția specializării în diverse meșteșuguri păstrându-se până astăzi: olăritul, țesăturile și broderia, pielăria și cojocăria, sculptura în lemn și în piatră, prelucrarea artistică a metalului, împletirea fibrelor vegetale etc. Multe sate românești sunt renumite pentru asemenea activități artizanale: • olărit: Oboga (jud. Olt), Marginea (jud.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
orașe din acea vreme), în prezent Zlatna; • Napoca, marele oraș de astăzi Cluj-Napoca; • Potaissa (Turda); • Sucidava, azi Celei, un sat înglobat orașului Corabia din județul Olt. 2. Generația orașelor feudale. În epoca feudală, ca urmare în primul rând a dezvoltării meșteșugurilor și comerțului, apar numeroase orașe: • capitalele țărilor Românești: Baia (dispărut ulterior), Siret, Suceava, Iași în Moldova, Curtea de Argeș, Câmpulung, București, Târgoviște în țara Românească. • în jurul unor cetăți, mai ales în centrul și vestul țării: - Brașov, Sibiu, Sighișoara, Târgu Mureș, Bistrița etc., în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
urmă, timpul neștirbindu-i, totuși, din valabilitate: . Cap. IV Studiu asupra situației concrete din teritoriu (județul Vaslui) Motto: Dan Ravaru 4.1 Arta populară în arealul actualului județ Vaslui (22, p. 126) Iată ce spune Dan Ravaru (20, passim) despre meșteșugurile din arealul Vasluiului: O trecere în revistă, oricât de sumară, a ansamblului meșteșugurilor și a meșterilor populari din județul nostru, a trăsăturilor caracteristice ale acestora, implicit proporțiile prezenței lor contemporane, trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
din teritoriu (județul Vaslui) Motto: Dan Ravaru 4.1 Arta populară în arealul actualului județ Vaslui (22, p. 126) Iată ce spune Dan Ravaru (20, passim) despre meșteșugurile din arealul Vasluiului: O trecere în revistă, oricât de sumară, a ansamblului meșteșugurilor și a meșterilor populari din județul nostru, a trăsăturilor caracteristice ale acestora, implicit proporțiile prezenței lor contemporane, trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte de ordin istoric. în arealul actualului județ Vaslui sunt incluse, în cea mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care a urmat încetării apariției revistei, asistăm, în ultima perioadă, la o revigorare a preocupărilor de ordin etnografic, în general, și a celor pentru prezența și activitatea meșterilor populari, în mod particular. Interesul științific se corelează cu necesitatea intesificării culturii meșteșugurilor populare, ele cunoscând în județul Vaslui un relativ regres, determinat de mai multe cauze. între cele de ordin istoric vom remarca, mai întâi, urmările Păcii de la Adrianopole, din 1829, când s-a liberalizat comerțul exterior al Principatelor. Cerealele au devenit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
când s-a liberalizat comerțul exterior al Principatelor. Cerealele au devenit principalul produs de export, de aici extinderea suprafețelor agricole și necesitatea sporirii mâinii de lucru. în aceste condiții, femeile au trecut la munca câmpului, la fel cei care practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
românesc inițiat de eminentul om de știință Dimitrie Gusti, într-o premieră europeană. Actualmente același rol îl au târgurile meșterilor populari, inclusiv cel care se desfășoară la Vaslui, în luna septembrie. Demne de interes ni s-au părut consemnările unor meșteșuguri tradiționale care au dispărut în contextul unor noi realități, de nivel oarecum tehnologic. Un exemplu ar fi obținerea varului în condițiile mai mult sau mai puțin favorabile din zona Vasluiului, așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și unelte agricole. Având în vedere potențialul meșteșugăresc și artistic prezentat parțial mai sus, ne-am concentrat atenția asupra a trei meșteșuguri, prelucrarea lemnului în coordonatele artei populare, olăritul și țesătoria în centrele Epureni, comuna Duda Epureni, Brădești, comuna Vinderei și Pogonești, respectivele meșteșuguri fiind de veche tradiție în județ. Când avem în vedere prelucrarea lemnului trebuie, mai întâi, să menționăm că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]