2,358 matches
-
Mariazell în Austria (azi: Klein-Mariazell). Aceasta fusese ctită în 1134 sau 1136. Numai St. Corona, o așezare de muncitori lemnari, are o dezvoltare separată. De multă vreme Altenmarkt era un centru comercial al zonei în care cronicarii medievali găseau mulți meșteșugari și negustori (spre deosebire de satele învecinate populate doar de țărani). Starețul Michael I. l-a rugat de aceea pe regele Frederic al IV-lea (mai târziu Împăratul Frederic al III-lea) să permită să se țină un târg săptămânal în fiecare
Altenmarkt an der Triesting () [Corola-website/Science/312124_a_313453]
-
cursuri, ci la bolnavi, ca să trăiască drama suferinței și să se pătrundă de rolul pe care îl vor avea de îndeplinit când vor fi medici. Renașterea, cu al ei progres al cunoașterii, transformă chirurgia dintr-o "artă minoră" (lăsată pe seama meșteșugarilor și considerată înjositoare pentru savanții medici) într-o disciplină de sine-stătătoare. Numeroși chirurgi au dobândit o bună reputație: Dar rolul cel mai important l-a jucat contribuția lui Ambroise Paré, părintele chirurgiei moderne. Acesta a inventat, în 1552, procedeul de
Medicina Renașterii () [Corola-website/Science/312230_a_313559]
-
22,4 milioane în 1705 la 27,9 milioane în 1790. Ce-a de-a treia componentă a stării a treia o formau muncitorii urbani. Majoritatea muncitorilor de la oraș trăiau în locuințe aglomerate și insalubre. Ei erau necalificați și săraci. Meșteșugarii erau organizați în bresle. Orele de muncă erau multe - 16 ore pe zi, 6 zile pe săptămână. Nivelul de trai al salariaților scăzuse lent deoarece prețurile urcaseră în medie cu 65% în timp ce salariile numai cu 22%. Nu prea exista producție
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
responsabil cu protecția "Roșa Mystica" a lui Shinku în timp ce ea este ocupată luptând într-o competiție veche de secole cu alte păpuși Rozen Maiden pentru titlul de "Alice". Fecioarele Rozen ("Rozen Maidens") sunt o colecție de păpuși creată de un meșteșugar numit Rozen, pe care păpușile îl numesc "Tata". Sursa lor principala de putere este o gazdă umană (denumită "medium") care poartă un inel ce semnifică legătură să cu păpușă, deși s-a arătat că unele păpuși pot acționa fără un
Rozen Maiden () [Corola-website/Science/311503_a_312832]
-
baronul Gartenberg a înființat o monetărie cu scopul de a bate monezi pentru plata armatei ruse de ocupație. El a primit cu această ocazie un teren aflat în partea de est a satului Rohozna (în ). Acolo și-au construit case meșteșugarii și negustorii evrei aduși pentru a lucra la monetărie. Localitatea nou-înființată a primit denumirea de Sadagura, după versiunea rusească a numelui "Gartenberg" („Muntele Grădină”) - Sadagóra . Deși monetăria se afla formal sub jurisdicția împărătesei, baronul Gartenberg s-a bucurat de o
Sadagura () [Corola-website/Science/311698_a_313027]
-
avansată. La Pylos erau angajați aproximativ 400 de muncitori. La Cnossos, tabletele sugerează cantitatea săbilor și armelor fabricate . O altă industrie interesantă era industria parfumurilor. Uleiuri de trandafir, salvie, etc. au fost folosite pentru a face parfumuri și arome. Alți meșteșugari calificați erau aurarii, cioplitorii de fildeș , cioplitorii în piatră și olarii. O varietate de materiale (lemn ,piele și metal) au fost folosite la fabricarea de armuri, scuturi, căști, sulițe, săbii, pumnale și săgeți. Se știe puțin despre practicile religioase la
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
un tribunal și o forță polițienească, veghind la respectarea regulamentelor orașului și brestelor. Populația orașului era dominată de patricieni, adică marii negustori și fruntașii corporațiilor. Dintre aceștia erau aleși consilierii, care administrau orașul conform intereselor lor. Poporul de rând (mici meșteșugari și negustori, ucenici, calfe, lucratori) primea salarii mici pentru munca depusă. La sfârșitul secolului al XIII-lea și în secolul al XIV-lea aceștia s-au răsculat, au reclamat mărirea salariilor și împărțirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, înăbușite cu
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
negustori, ucenici, calfe, lucratori) primea salarii mici pentru munca depusă. La sfârșitul secolului al XIII-lea și în secolul al XIV-lea aceștia s-au răsculat, au reclamat mărirea salariilor și împărțirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, înăbușite cu asprime. Meșteșugarii lucrau în ateliere mici, deschise spre stradă. Acestea erau conduse de către meșter, stăpânul atelierului, care angaja lucrători și ucenici. Meșteșugarii care practicau aceeași meserie se grupau în anumite cartiere. Meșteșugarii aparțineau, de asemenea, unei bresle ("corporații"). Breasla acorda ajutor membrilor
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
XIV-lea aceștia s-au răsculat, au reclamat mărirea salariilor și împărțirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, înăbușite cu asprime. Meșteșugarii lucrau în ateliere mici, deschise spre stradă. Acestea erau conduse de către meșter, stăpânul atelierului, care angaja lucrători și ucenici. Meșteșugarii care practicau aceeași meserie se grupau în anumite cartiere. Meșteșugarii aparțineau, de asemenea, unei bresle ("corporații"). Breasla acorda ajutor membrilor în caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, prețutile și calitarea mărfurilor. O dată cu secolul al XI
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
și împărțirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, înăbușite cu asprime. Meșteșugarii lucrau în ateliere mici, deschise spre stradă. Acestea erau conduse de către meșter, stăpânul atelierului, care angaja lucrători și ucenici. Meșteșugarii care practicau aceeași meserie se grupau în anumite cartiere. Meșteșugarii aparțineau, de asemenea, unei bresle ("corporații"). Breasla acorda ajutor membrilor în caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, prețutile și calitarea mărfurilor. O dată cu secolul al XI-lea, când osașele au început să se mărească, micii negustori
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
filosof și astronom persan. Izvoarele cu privire la viața lui Khayam se contrazic adeseori. Numele ar putea denota proveniența dintr-o familie de fabricanți de corturi, dar nici acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Deși supranumele Khayam îl desemnează pe meșteșugarul care face corturi, el este, în același timp, precum și alte denumiri de meșteșuguri, tipic pentru tradiția sufistă. Conform acestei tradiții, care interpretează denumirile cu ajutorul unei mistici a numerelor asemănătoare cabalei din tradiția iudaică, numită "abșad", numele învățatului s-ar traduce
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
este un oraș din Nigeria,în partea de sud-vest, provincia Oyo. În secolul al XI-lea a fost un regat puternic, considerat de populația Yoruba locul de naștere al omenirii. În secolul XIII, meșteșugarii orașului au început să producă capete din bronz și statuete de teracotă.În secolul XV, a pierdut influența exercitată asupra populației Yoruba, pentru că Vechiul Oyo( capitala provinciei) a devenit centrul unor regate mai puterncie din punct de vedere al politicii
Ife () [Corola-website/Science/309517_a_310846]
-
demonstrează că marea majoritate a luptătorilor au fost căsătoriți, aveau o slujbă sau practicau o meserie liberală oarecare. Printre ei se aflau academicieni, profesori, jurnaliști, ingineri, clerici, soldați, burghezi și aristocrați, dar și muncitori calificați, mici patroni de magazine sau meșteșugari. În contradicție cu părearea general acceptată, marea majoritate nu trăiau în clandestinitate, ci duceau o viață dublă, de luptători și de membri ai comunităților lor. Printre luptătorii Rezistenței se întâlneau toate orientările politice, filozofice sau religioase. Evreii, creștin-democrații, socialiștii sau
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
crescut. Cu prilejul unei serbări școlare a fiicei sale, organizate pe scena teatrului orășenesc, Păuna îl cunoaște pe meșterul cojocar Dionisie Popovici (Vasile Cosma), văduv și fără copii. Bărbatul era proprietarul unui atelier de tăbăcărie și fusese președinte al Corporației Meșteșugarilor și al Micilor Meseriași din localitate. Dorind să le asigure celor doi copii un trai mai bun, Păuna acceptă să se căsătorească cu Dionisie Popovici, care avea o situație materială îmbelșugată. Naș de cununie este ales avocatul Alexandru Martalogu (Gheorghe
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
comuna Tinca au fost transformate în școli de stat, iar din anul 1961, în localitatea de reședință funcționează un liceu teoretic. În legătură cu viața cultural-artistică, subliniem înființarea a doua coruri, încă de la sfârșitul secolului trecut: Corul din Girișu-Negru - 1893 și Corul meșteșugarilor din Tinca - 1896. În octombrie 1910 se constituie la Tinca \"Despartamântul\" Astra, avându-l ca președinte pe Andrei Ile, prin a cărui activitate s-au organizat numeroase manifestări cultural-artistice, printre care amintim și prima reprezentație de teatru în limba română
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
rând, căpătau dreptul ca, săptămânal să aibă o zi de târg, o zi când țăranii din împrejurimi, dar și mai de departe, să vină aici cu produsele lor, pentru a le vinde și a cumpăra diverse lucruri de la negustorii și meșteșugarii locali sau de la cei veniți din alte orașe. Nici statutul urban, nici prezența întemeietorului nu au schimbat aspectul Ploieștiului, Mihai Viteazul neavând timpul să ridice palatele cu parcuri în care se plimbau cerbii îmblânziți, cu pridvoare și terase, despre care
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
următor și în secolul al XVIII-lea, Ploieștiul a cunoscut o dezvoltare permanentă, ajungând să concentreze cea mai mare parte a vieții economice a regiunii. Așezat la loc bun, târgul de miercurea atrăgea lume multă. „"Veneau negustori cu mărfuri și meșteșugari și țărani cu produsele lor spre desfacere. Mămulari, cojocari, tivilicheri, mărgelari, cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
țărani cu produsele lor spre desfacere. Mămulari, cojocari, tivilicheri, mărgelari, cercelari, plăpumari veneau în această zi a săptămânii cu marfa în desagi și o întindeau în piața târgului, pe sub maghernițe și șoproane cu acoperământ de șovar, rezemat de patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare și îngrădiri de gard unde era loc mai slobod. Grânele, vinurile și peștele se vindeau din căruțe. Aceste producte
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
și care deci puteau fi mutați acolo unde era garnizoana. La Ploiești, unde oamenii deveniseră liberi (dacă nu fuseseră chiar înainte de 1597), dar unde moșia orașului era foarte mică, mulți locuitori au fost nevoiți să devină oșteni, printre ei și meșteșugari sau țărani nou aduși aici. Se poate afirma că, oficial sau nu, Ploieștiul a devenit garnizoana de călărași odată cu înființarea lui ca oraș. Călărașii, al căror număr a crescut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, prestau serviciu, ca
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Oastea Șirvanului lovind garnizoanele timuride a ocupat o mare parte din Azerbaidjan, Karabah și Gandja. În primăvara anului 1406 la Tebriz începe o revoltă antitimuridă sub conducerea tamgaciului (șef al colectorilor de impozite) Ahi Qassab ("ahi" este membru al frăției meșteșugarilor orășeni, iar "qassab" înseamnă "casap, măcelar") și Ibrahim I intra în capitala istorică a țarii. Tabrizul însemna cheia Azerbaidjanului și sfârșitul dominației timuride. Dar, unirea Azerbaidjanului nu s-a realizat și Ibrahim I sub presiunea sultanului gelairid Ahmad, care deja
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
(în azera Hürufilik), este o sectă musulmană răspândită în Azerbaidjan și Orientul Mijlociu (sec. XIV - XV) În 1386 majoritatea teritoriului Azerbaidjanului devine o provincie timuridă. Conform ordinului lui, în orașele ocupate se mobilizează cei mai faimoși meșteri, arhitecți, pictori, muzicieni, meșteșugari orășeni și erau trimiși la muncă silită în capitala imperiului - Samarkand. Tamerlan se gândise să-și facă o capitală perfectă și fiecare cartier din Samarkand, primise numele unui oraș mare din Orient. Tamerlan încerca să-și legitemeze faptele sale cu
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
popor o ură profundă împotriva dominației timuride și un fenomen necunoscut până atunci, mișcarea hurufizilor, exprimarea ideologică a nemulțumirilor populare. Acest ordin eretico-filosofic se împotrivea atât puterii laice, cât și celei clericale. După opinia mai multor istorici hurufismul exprimă nemulțumirea meșteșugarilor orășeni exilați în străinătate, împotriva dominației și politicii cuceritoare timuride. Baku în acești ani a devenit centrul ideologic al hurufismului. Fondatorul ordinului era marele filosof și poet azer Fazlullah Năimi. În 1386, pentru prima dată și-a prezentat ideile în
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
Șirvanșah""), Ibrahim I (1382-1417) din dinastia Derbendi, a reușit pe calea diplomației să salveze poporul său de nenorocire. Așadar, restul Azerbaidjanului devine o provincie timuridă. Conform ordinului lui în orașele ocupate se mobilizează cei mai faimoși meșteri, arhitecți, pictori, muzicieni, meșteșugarii orășeni și erau trimiși la muncă silită în capitala imperiului - Samarkand. Tamerlan se gândise să-și facă o capitală perfectă și fiecare cartier din Samarkand, primise numele unui oraș mare din Orient. Tamerlan încerca să-și legitemeze faptele sale cu
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
civitas). În documentele scrise în limba latină, așezarea apare cu denumirea de Civitas Moldaviensis. Un document străin din 1339 menționează Baia ca fiind ""cel mai mare oraș de la est de Carpați"". Localitatea era un târg important, locuit de negustori și meșteșugari de origini etnice diferite (români, sași, unguri, armeni). Baia a devenit cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, confirmat prin actele cancelariei lui Ludovic de Anjou. În anul 1359 Târgul Moldovei a dat numele său întregului teritoriu al țării care
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
și arme ceea ce duce la concluzia că luptătorii erau înmormântați cu întregul echipament militar, exemple de morminte regale sunt:Mormintele regale de la Micene(Mormântul lui Atreu).În comparație cu cretanii, foarte buni ecramniști, micenienii se evidențiază prin faptul că sunt foarte buni meșteșugari în prelucrarea metalelor(aur, argint, bronz) astfel ei executau diverse obiecte din aur și argint cum ar fi:bijuterii, vase, arme, scuturi și măști mortuare de exemplu Vasele de aur de la Vafio, Masca mortuară a lui Agamemnon." Vechea Grecie-Ellada așezetă
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]