4,697 matches
-
întâlnește cu firescul răbufnirilor de orgoliu poetic, descinderile în necunoscut își găsesc reversul într-o profundă stare de însingurare, iar aceste două pulsiuni opuse sunt conciliate în intensitatea emoțională a versurilor. Fire romantică, C. relevă în Cântece de amăgit întunericul melancolii, nostalgii și elegii monocorde, într-un regim preponderent nocturn, unde se desfășoară, în singurătate, dialogul cu alteritatea. SCRIERI: Naștere vinovată, București, 1983; Intrarea în scenă, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, București, 1988; Preludiu pentru trompetă și patru pereți, Piatra Neamț, 1992
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
Piatra Neamț, 1997; Duminica fără sfârșit, Botoșani, 1998; Generația poetică ‘80. Portrete critice, Iași, 2000; Anecdote cu și despre Creangă, Iași, 2002; Cartea urmelor, Iași, 2002; Documentele haosului, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003. Repere bibliografice: Coșovei, Pornind, 228-231; Al. Cistelecan, Dicțiunea melancoliei, LCF,1992, 42; Luminița Urs, Di-sperări poetice, TR, 1992, 44-45; Traian T. Coșovei, Încoronarea cu lacrimi, CNT, 1993, 5; Iulian Boldea, Fața și reversul, VTRA, 1993, 4; Dan Stanca, Răzbunarea poeziei, VR, 1993, 4-5; Vasile Spiridon, Întrebări și lacrimi, F
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
și singuratic. În cartea de debut nu sunt doar viziuni atroce, ca acelea din Cu mâinile curate sau din Lobotomia, ci și tristeți subtile, iubiri, nostalgii și multă, multă îndoială.” Verdict valabil pentru întreaga evoluție a poetului. Același balans între melancolie și cinism, între ricanare și senzația eșecului, între ghidușiile erotice și erotizante, opuse tentației autoscopice, este de întâlnit în 1,2,3, sau... (1980) Tot așa, de la jocurile de limbaj, manierismul împănat intertextualist, citate culturale de la Shakespeare și Eminescu la
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
ale zilei, București, 1991; Ronțăilă e cu noi, Galați, 1995; La umbra Corintului, București, 1995. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Numărătoare de aștri”. Sub „zodia” lui Blaga, LCF, 1977, 35; Doina Uricariu, „Numărătoare de aștri”, RL, 1977, 46; Ioan Adam, Retorica melancoliei, „Scânteia tineretului”, 1977, 8873; Nicolae Ciobanu, Doi poeți tineri, CNT, 1977, 48; Iorgulescu, Scriitori, 47; Valentin F. Mihăescu, Ipostazele iubirii, CNT, 1979, 48; Nicolae Ciobanu, Ochii pământului, „Viața militară”, 1984, 6; Alexandru Horia, „Imperiul de corali”, LCF, 1987, 12; Hristu
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
dezvăluie o autoare extrem de înzestrată pentru genul scurt, amestecul de ironie, duioșie și umor caracterizând majoritatea schițelor, în care evoluează personaje bine conturate, chiar dacă ele se înscriu mai totdeauna în banalul cotidian. Uneori comicul e atenuat de o undă de melancolie, ca în Obsesia, O linguriță de șerbet sau Năzdrăvana Alisa. Întreaga recuzită este preluată și în romanul Tandem sau Să vorbim despre palmieri (1984), pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. La suprafață umoristic, constituindu-se într-o lectură ușoară, romanul
COZMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
scoate eleganta sârmă ghimpată din păr. / Ștergându-ți dâra de sânge rămasă în palmă / vei pune eterna-ntrebare ce-mparte realul / în câtă minciună și-n cât adevăr?” De la Supa de ceapă, poeziile încep să fie cutreierate de temele maturității: melancoliile vârstei, ale memoriei, nostalgia familiei, sentimentul neîmplinirii („Ca un vis viața mea, ca un vis”; „E o tristețe între noi culcată / și câmpul verde pare imbecil”). Viața începe să-și piardă culorile vii ale primei tinereți, care revin doar la
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
clinice ale unei tulburări depresive menționate în DSM-IV-TR. Copiii, adolescenții și adulții pot să aibă stări depresive ocazionale sau momente de deprimare. Uneori, aceste sentimente sunt reacția la anumiți factori de stres, alteori, tristețea poate fi declanșată de nostalgie sau melancolie și, în unele cazuri, dispoziția poate fi influențată de schimbări fiziologice (hormonale) sau schimbări induse de consumarea unor substanțe psihoactive (alcoolul, de pildă, are efect depresiv). Atenție Cum copiii sunt foarte sensibili la imaginea corpului, gândurile negative se pot transforma
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu poezia Și toate, sub numele de V. George; în decembrie 1903 publică în „Viața nouă” (revistă al cărei redactor literar era Aristide Cantilli) Amurg, Lacustră și Nevroză, apoi în „Arta” (Iași), în același an, îi apar poemele Toamnă și Melancolie, semnate G. Bacovia. Numele de Bacovia l-a luat, mărturisește el într-o convorbire cu Vasile Netea (în „Vremea”, 6 iunie 1947), din dicționarul lui Hasdeu. Și tot poetul mai indică o sursă: Baco e o prescurtare de la Bacchus, la
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
este sensibilitate reală în aceste poeme și cât este poză literară. Răspunsul nu poate fi decât unul: lirismul lui B. este o împletire ingenioasă de poză și trăire sfâșietoare, de „secreție”, cum zice Lovinescu, a unui spirit bolnav de tristețile, melancoliile lumii. E greu de spus cine a imitat și pe cine. Mistificația literară este atât de bine asimilată încât nu se mai simte în poem ce este expresie a existențialului și ce reprezintă clișee luate de la decadenții francezi. Este ca
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
lucrurilor și a faptelor (acestea mereu fulgurante, incisive, de o concentrată forță epică). A XI-a poruncă (1969) are la bază experiența teatrală a autoarei. Scena și culisele ei sunt descrise cu o claritate analitică din care nu lipsesc nici melancolia, nici cinismul sau sinceritatea brutală, alternând într-un joc de trăiri subtile. Moartea centaurului (1970), volum de proze scurte și nuvele, prefigurează romanul Dyonis sărmanu (1984). Universul romanului este unul concentraționar: într-un oraș care trebuia scufundat și reconstruit, sosește
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
dialog cu sine însuși, cu viața, literatura, teatrul. Ca și în rolurile care l-au făcut celebru, B. se așază întotdeauna într-un loc de unde se poate exprima în surdină, privind spectacolul vieții cu o anume detașare, cu ironie și melancolie, ca din spatele unei cortine. Stilul e direct, rafinat, apelând rar la metaforă. Portrete memorabile (Jean-Louis Barrault, George Vraca, Grigore Vasiliu-Birlic, Geo Bogza, V. I. Popa, Erwin Piscator, Laurence Olivier), anecdote, „cancanuri” dezvăluite discret, adevărate „comedii miniaturale”, formulări inspirate („un bun
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
metaforic specific promoției ’70, chemat, parcă, de splendoarea peisajului bucovinean. Idilismului calofil i se asociază sentimentalismul discret și incantația elegiacă. În Bună seara, frumoasă poveste (1981), aceeași tehnică a „acuarelei” combină abil nuanțele, lirismul confesiv fiind marcat de o „cuminte melancolie”. În Armura solară (1983), peisajul e mirific, lumina îl face strălucitor sau îi relevă transparența. Se regăsește aici „eșarfa melancoliei” care învăluie elegia subtil ticluită. Totodată, un segment important al scrisului lui B. este poezia erotică. În Lecția de melancolie
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
În Bună seara, frumoasă poveste (1981), aceeași tehnică a „acuarelei” combină abil nuanțele, lirismul confesiv fiind marcat de o „cuminte melancolie”. În Armura solară (1983), peisajul e mirific, lumina îl face strălucitor sau îi relevă transparența. Se regăsește aici „eșarfa melancoliei” care învăluie elegia subtil ticluită. Totodată, un segment important al scrisului lui B. este poezia erotică. În Lecția de melancolie (1987), elegia nu mai este menționată în titluri, însă rezonanța ei persistă, căpătând accente bacoviene. În Semințe eterne (1990), evocării
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
melancolie”. În Armura solară (1983), peisajul e mirific, lumina îl face strălucitor sau îi relevă transparența. Se regăsește aici „eșarfa melancoliei” care învăluie elegia subtil ticluită. Totodată, un segment important al scrisului lui B. este poezia erotică. În Lecția de melancolie (1987), elegia nu mai este menționată în titluri, însă rezonanța ei persistă, căpătând accente bacoviene. În Semințe eterne (1990), evocării elegiace a ținutului bucovinean și a neamului din care se trage poetul i se adaugă oda „ostașilor căzuți la datorie
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
scriitorul colaborează eficient. SCRIERI: Destine din Nord (în colaborare cu Alexei Rudeanu), Iași, 1974; Mirele pâinii, București, 1976; Albastru de Bucovina, București, 1979; Bună seara, frumoasă poveste, Iași, 1981; Armura solară, București, 1983; După-amiaza unei amintiri, Iași, 1985; Lecția de melancolie, Cluj-Napoca, 1987; Iarba iubirii, Iași, 1989; Semințe eterne, București, 1990; Proba mea de viață, Iași, 1995; Bucovina care ne doare, I-II, Iași, 1996-2002; O dimineață pentru fiecare, Suceava, 1998; Ceaiul de după execuție, Timișoara, 1999; Glontele de cucută, Timișoara, 2001
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
TBR, 1981, 212; Al. Cistelecan, Vitrina cu cărți, F, 1982, 5; Valentin Tașcu, „Bună seara, frumoasă poveste”, ST, 1982, 8; Zaharia Sângeorzan, „Armura solară”, RL, 1984, 38; Mihail Iordache, „După-amiaza unei amintiri”, „Pagini bucovinene”, 1985, 9; Cornel Munteanu, „Lecția de melancolie”, TR, 1988, 6; Adrian Dinu Rachieru, Sensibilitatea Nordului, LCF, 1988, 39; Liviu Papadima, „Lecția de melancolie”, TBR, 1988, 375; Liviu Leonte, O nouă lecție de melancolie, CRC, 1995, 12; Mircea A. Diaconu, „Proba mea de viață”, PSS, 1995, 12; Arcadie
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
poveste”, ST, 1982, 8; Zaharia Sângeorzan, „Armura solară”, RL, 1984, 38; Mihail Iordache, „După-amiaza unei amintiri”, „Pagini bucovinene”, 1985, 9; Cornel Munteanu, „Lecția de melancolie”, TR, 1988, 6; Adrian Dinu Rachieru, Sensibilitatea Nordului, LCF, 1988, 39; Liviu Papadima, „Lecția de melancolie”, TBR, 1988, 375; Liviu Leonte, O nouă lecție de melancolie, CRC, 1995, 12; Mircea A. Diaconu, „Proba mea de viață”, PSS, 1995, 12; Arcadie Suceveanu, Lecția de melancolie continuă, „Contrafort”, 1996, 9; Constantin Dram, Situații și tipologii, CL, 1998, 3
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
38; Mihail Iordache, „După-amiaza unei amintiri”, „Pagini bucovinene”, 1985, 9; Cornel Munteanu, „Lecția de melancolie”, TR, 1988, 6; Adrian Dinu Rachieru, Sensibilitatea Nordului, LCF, 1988, 39; Liviu Papadima, „Lecția de melancolie”, TBR, 1988, 375; Liviu Leonte, O nouă lecție de melancolie, CRC, 1995, 12; Mircea A. Diaconu, „Proba mea de viață”, PSS, 1995, 12; Arcadie Suceveanu, Lecția de melancolie continuă, „Contrafort”, 1996, 9; Constantin Dram, Situații și tipologii, CL, 1998, 3; Gh. Lupu, „O dimineață pentru fiecare”, ATN, 1998, 8; Theodor
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
Adrian Dinu Rachieru, Sensibilitatea Nordului, LCF, 1988, 39; Liviu Papadima, „Lecția de melancolie”, TBR, 1988, 375; Liviu Leonte, O nouă lecție de melancolie, CRC, 1995, 12; Mircea A. Diaconu, „Proba mea de viață”, PSS, 1995, 12; Arcadie Suceveanu, Lecția de melancolie continuă, „Contrafort”, 1996, 9; Constantin Dram, Situații și tipologii, CL, 1998, 3; Gh. Lupu, „O dimineață pentru fiecare”, ATN, 1998, 8; Theodor Codreanu, Texte recuperate, VR, 1998, 11-12; Ioan Holban, Melodrame suspendate, RL, 1999, 9; Simion Bărbulescu, Un solitar confesiv
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
reluând cearta dintre antici și moderni -, ci și-au dobândit notorietatea datorită simplului fapt al trecerii timpului. Întâmplarea cea mare (1984) aduce, odată cu un plus de metaforizare a discursului liric, un sentiment de oboseală existențială; versurile sunt pătrunse de o melancolie discretă, trecerea anilor învăluind totul în ceața amintirilor: „încă o zi încă o rază prin vidul de sticlă / până la tâmplă / ostenită lumină ce-mi spui / ia-ți viața în spate și umblă / calc peste prag încă o dată / ce contează încotro
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
și spații de reverie ale unui temperament retractil: „Tărăgănare dulce prin / Moi sunete de clavecin / Stârnind pe răcoroase dale / Plutiri alene de petale”. Dominanta universului său rămâne aspirația lilială și astrală, ascensional-purificatoare, poemul însuși fiind înțeles ca o „stare de melancolie a inocenței”. Liric ce-și cenzurează efuziunile și evită exhibarea, B. este dublat de un „sceptic melancolic” (Al. Piru) și de un (auto)ironist bonom și delicat: dimensiune evidentă mai ales în prozele sale scurte, scrise ca pentru divertisment, dar
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
cântecele funebre ce răsună, în manieră asemănătoare, la înmormântările grecilor, albanezilor, sârbilor și bulgarilor. Jelirea mortului, plină de o vibrantă compătimire, dă b. un caracter ritual de incantație solemnă. El păstrează o formă echilibrată, în care durerea se convertește în melancolie reculeasă. Aproape în fiecare b., principalele momente se succed într-un triptic tragic: desprinderea mortului de o lume, integrarea sa în altă lume și restabilirea legăturii cu lumea din care a plecat. Integritatea formală a b. este asigurată de motivele
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
Pitești), publicate în „Literatorul”, „Țara”, „Revista orientală”, „Revista modernă”, „Vieața nouă”, „Ileana”, „La Roumanie”. E o poezie muzicală, cu tentă simbolistă. Sclipiri de aur și licăr de ametiste, satin, brocart, velur și parfum de roze dau o nuanță de răsfăț melancoliilor livrești ale acestui „charmeur” dintr-o speță bizară. Repere bibliografice: Cornel, Figuri, 340-351; Alexandru Macedonski, Opere, II, îngr. și introd. Adrian Marino, București, 1966, 353-355; Arghezi, Scrieri, XXIX, 366-367, XXXIX, 82-89; Lovinescu, Opere, VII, 52-54, 272-273, IX, 188-192; Victor Eftimiu
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
a fost profesor de limba germană; mama, Margareta, era născută Mariș. A făcut școala primară la Cahul și liceul la Bolgrad (până în 1939). A debutat în 1932, în revista Liceului „Ion Vodă” din Cahul, iar editorial, cu volumul de versuri Melancolie (1936). După absolvirea liceului, a fost, succesiv, pedagog în comuna Tartaul de Salcie, în Cahul și Chișinău. A făcut muncă de redacție, câțiva ani, la „Raza”, „Basarabia” și „Basarabia literară”. După război se stabilește la Brăila, unde lucrează la publicațiile
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul, 1936; În zodia cumpenei, Bolgrad, 1939; Poemele dezrobirii, Chișinău, 1943; Cântece de dor și de război, Chișinău, 1944; Poeme de dincoace, Brăila, 1947; Decastihuri, București, 1968; Vinovat pentru aceste cuvinte, București, 1972; Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]