2,962 matches
-
în coniac! Mai mergeam uneori la "Don Augusto", celebrul restaurant din Mercado Central, specializat în pește și fructe de mare. Acolo meniul comandat de noi era mereu același: stridii, caldo de mariscos (supă de fructe de mare) și locosi (un melc marin cu o carne delicioasă), stropite cu o sticlă de Undurraga alb, excelent! (De la posturile mele diplomatice de la Rio și Montevideo am revenit de mai multe ori la Santiago și întotdeauna primul nostru drum era la "Don Augusto"!) Cu cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
multă dispărută, cea a inocenței. Universul poetului este lumea unui prunc care explorează camera, clătinându-se pe piciorușe. Constituite într-un leit-motiv, paharele pe care nu le poate atinge și care totuși pocnesc cu gingășie îl uimesc la fel de tare ca melcii, buburuzele și furnicile din iarbă. Obsesii și voluptăți de prunc îl îndeamnă s-o asculte pe fata care, noaptea, a ieșit afară să facă pipi în nisip. Obiectele le pipăie cu degete atât de diafane încât mișcarea pare a se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
subordine, a angajat prima armată română în defileul unde pe hartă era marcat un drum național, de fapt inexistent. Pe poteci abrupte, artileria înainta cu o roată în pămînt, iar cu cealaltă în gol, pe umerii tunarilor, încet ca un melc, cu riscul ca o singură mitralieră dușmană, bine plasată, pe o creastă, să prăvălească oameni, cai și tunuri în adîncul prăpastiei. Situație înfricoșătoare pe care comandantul primei armate, aflat în raporturi proaste, așa cum se cuvine, cu șeful Statului Major general
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
perceperea înfloririi și dezagregării materiei. Sosirea lemnelor de la pădure deșteaptă senzația esențelor: În mers greoi și clătinat, Căruțele cu lemne mi-au adus Din codrii Bîrnovei, de sus, Și în ograda mea au descărcat Mireasmă proaspătă și tare de pădure. Melcul putred găsit sub frunze e prilej de meditație aproape tac-tilă asupra misterului creației: Azi am găsit sub frunzele uscate O galbenă căsuță de culbec, Ușoară, cu lăuntrul alb și sec, Pe care nimeni n-o mai poartă-n spate. Făptura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lăuntrul alb și sec, Pe care nimeni n-o mai poartă-n spate. Făptura care-a stăpânit în altă vară Spiralele de calcar răsucit, Spre toamnă, singură, s-a oblonit Și-n adăpostul ei s-a strâns, să moară... Un melc cu trupul cenușiu de gelatină Și-a dus o vară-ntreagă prin grădină Viața lui obscură și timidă. Și împotriva cerului ostil Avea căsuța asta translucidă, - Atâta de subțire și de fină C-ar fi strivit-o-n palme un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate acelea inerte, mimetice: șopârle, lăcuste, melci. Bacantele sunt verzi și sar ca lăcustele: Nouă preotese verzi Sar prin codri și livezi. Zamolxe însuși caută contactul rece cu șopîrlele: Altădată nopțile-mi erau un leagăn de odihnă, iar ziua lucrurile dimprejur se prefăceau în mine într-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
experiență erotică (venerică, intelectuală și astrală) cu încercarea de a se crea o viziune extatică a marelui Eros: Capăt al osiei lumii! Ceas alb, concis al minunii, Sună-mi trei Clare chei Certe, sub lucid eter Pentru cercuri de mister! Melcii, de care e vorba mai departe, sunt meniți să sugere prin răceala și transluciditatea lor ideea unei sexualități pure și a hermafroditismului platonician. Invocația magică din Ritmurile pentru nunțile necesare e de o mare elevație: Uite, ia a treia cheie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Drojdiile se numără printre organismele, care au procurat cele mai mari satisfacții în acest sens. Eddy și Williamson (1957) au fost primii cercetători care au obținut protoplaști de drojdii (Saccharomyces carlsbergensis) utilizând ca sursă de enzime litice sucul digestiv de melc ( Helix pomatia ), care ulterior s-a dovedit a conține peste 35 enzime. În prezent se folosesc glusulaze (helicaze) sau zimolaze cuplate cu un agent reducător (de exemplu : mercaptoetanalul). Producția de protoplaști este influențată de vârsta și însușirile biologice ale culturii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei. În primăverile ploioase, pădurea mai oferă, ca hrană și melci mari. Un musafir mai morocănos și chiar răutăcios , cu țepi mai ascuțiți decât ai trandafirului, este tufa de dracilă, cu fructe galbene, amărui, pe care bătrânii le culeg cu răbdare și le folosesc pentru tămăduirea unor „vătămă turi” mai ales
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
colindul: „Patru vulturi trecători/ Peste nouri de ninsori.// Dalajun de trei rădine,/ Îndoiți, fără tulpine,/ Mor tufanii în uimire,/ Pe genunchi de coviltire./ Dalajun, colind, Le-roi,/ Dau de știre câte doi,/ Cu frânghii și cu ciuperci/ La ferestrele de melci” (Ierugă la dalajun). Versurile din Epitaf pentru iarbă (1972) se plasează sub o zodie întunecată, sub care poeta va rămâne, marcată pentru totdeauna de pierderea, la numai optsprezece ani, a fiului, Cătălin Bursaci. Schimbările sunt relevante: un stil solemn, ermetic
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
sau imposibilitatea operetei, dacă ar fi să-l cităm pe exilatul român Emil Cioran, care credea că este mai bine să compui operete decât să Încerci a scrie Într-o limbă străină. Mai sugestiv, am putea-o numi totuși „imposibilitatea melcului”: imposibilitatea de a continua scrisul În exil, chiar când scriitorul Își ia cu el limba, precum melcul Își ia cu sine casa. Asemenea situație extremă pare decupată din chiar premisa kafkiană și premergătorul nostru clovnesc K. nu ar fi putut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este mai bine să compui operete decât să Încerci a scrie Într-o limbă străină. Mai sugestiv, am putea-o numi totuși „imposibilitatea melcului”: imposibilitatea de a continua scrisul În exil, chiar când scriitorul Își ia cu el limba, precum melcul Își ia cu sine casa. Asemenea situație extremă pare decupată din chiar premisa kafkiană și premergătorul nostru clovnesc K. nu ar fi putut decât să fie atras de o astfel de ipoteză a autodistrugerii. Exilat Într-un trup de gândac
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu am obține vreun adaos important la ceea ce știm despre situația lui sau a noastră. În nocturna sa Încăpere din Praga, exilatul prin excelență fusese deja prin aceste locuri și În multe altele, depărtate sau non-existente. Și totuși, și imposibilitatea melcului, chiar dacă nemenționată ca atare, va bântui, ca atâtea alte presimțiri ale lui Kafka, printre umbrele neliniștitoarei sale posterități carnavalești. Posteritatea kafkiană a extins condiția de evreu asupra multor categorii de exilați, fără a izbăvi Însă „imposibilitatea evreiască”. Primo Levi s-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Încă, dar dincolo de Zidul dărâmat n-aș mai avea curaj să mă plimb pe-nserate”. Suferința personală are, cum se vede, altă portanță decât la introvertit. La fel, și cea colectivă sau globală. Unul se retrage, resemnat și solitar, În „casa melcului” rătăcitor; solidaritatea sa cu semenii este mai curând implicită și transcendentă. Celălalt perseverează În dialogul direct cu „imperfecțiunea” lumii. Exaltare și mânie, speranțe și disperare, o intensitate (și o crispare!) greu de găsit În jur. Deși avea mult mai multe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din viața secretă a lui Oblomov, sedentarul fără leac al pustiului estic. Dinamismul tânjea după terapia indolenței imaginare. Un mod de a se auto-nega, răscumpărându-și excesul de dăruire, reîncărcându-și rezerva de reverii și melancolie. * Când mi-am luat, precum melcul, casa, adică limba, adică patria, și am pornit În pribegia necunoscutului, primisem deja, din depărtări, un semn de Încurajare și recunoaștere: primul meu text publicat În Occident, În 1983, În revista din München Akzente, editată de Michael Krüger. Nu cunoșteam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
moarte din lirica lui Michael s-a desprins din rama Însorită a ferestrei unde Își toarce Înțelepciunea, pentru a-mi șopti că limba română este invitată să participe la neașteptata și neverosimila festivitate a stăpânului care i-a dăruit nemurire. Melcul pribeag de peste ocean a răspuns prompt, cu emoție și amintiri afectuoase: La mulți ani! (Text inclus În volumul omagial Is There Misery Nobler Than Mine? apărut În limba germană la finele anului 2003, la Editura Hanser din München, cu ocazia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prețul se reduce cu 10%. Bună lecție! Am mai constatat, pentru prima oară în viața mea, că pot exista băncuțe cu ghivece. Până atunci nu observasem. Picăturile de ploaie cădeau de pe streașină exact într-unul în care se lăfăia un melc. Alt lucru câștigat! Până atunci am crezut că melcii ieșeau doar în anotimpul ploios, nu și când ploua accidental. Bine, bine, dar dacă își scoteau coarnele doar atunci, în restul timpului unde stăteau? Melcul acela de octombrie a intrat într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
constatat, pentru prima oară în viața mea, că pot exista băncuțe cu ghivece. Până atunci nu observasem. Picăturile de ploaie cădeau de pe streașină exact într-unul în care se lăfăia un melc. Alt lucru câștigat! Până atunci am crezut că melcii ieșeau doar în anotimpul ploios, nu și când ploua accidental. Bine, bine, dar dacă își scoteau coarnele doar atunci, în restul timpului unde stăteau? Melcul acela de octombrie a intrat într-un ghiveci cu o plantă mare, s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unul în care se lăfăia un melc. Alt lucru câștigat! Până atunci am crezut că melcii ieșeau doar în anotimpul ploios, nu și când ploua accidental. Bine, bine, dar dacă își scoteau coarnele doar atunci, în restul timpului unde stăteau? Melcul acela de octombrie a intrat într-un ghiveci cu o plantă mare, s-a așezat pe o frunză și s-a clătinat o vreme până și-a găsit poziția de echilibru căutată. Apoi a privit în jurul lui. M-am întors
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
odihnea pe stomacul meu plin. — Totul s-a întâmplat demult... și se mai întâmplă. Nu? întrebă ea. Am rămas cu ochii închiși și m-am lăsat pradă senzațiilor. M-am gândit la biban, la masa cea bună, la unghieră, la melcul din ghiveciul cu flori din fața spălătoriei. Am deschis ochii, am luat-o în brațe și am tras-o spre mine. Am întors-o cu spatele ca să-i desfac sutienul. — E prins în față, zise ea. Lumea chiar evoluează. Am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
partidele de sex sunt de vină, zise fata. Oamenii devin de obicei mai introspectivi. Nu-i vorba de așa ceva, am răspuns eu, cu paharul gol în mână. Dar îmi sar în ochi o serie de detalii legate de structura lumii. Melcul, ploaia, obiectele etalate la ferometal... Chiar mă preocupă. — Să strâng lucrurile de jos? Nu, lasă-le așa. Îmi dau o senzație de liniște. — Spune-mi și mie ceva despre melc. Am văzut un melc pe băncuța din fața spălătoriei. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în ochi o serie de detalii legate de structura lumii. Melcul, ploaia, obiectele etalate la ferometal... Chiar mă preocupă. — Să strâng lucrurile de jos? Nu, lasă-le așa. Îmi dau o senzație de liniște. — Spune-mi și mie ceva despre melc. Am văzut un melc pe băncuța din fața spălătoriei. N-am știut că se pot vedea melci și toamna. Ei există în tot cursul anului, sublinie fata. — Așa o fi. — În Europa, melcii au semnificație mitologică. Cochilia reprezintă lumea de dincolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de detalii legate de structura lumii. Melcul, ploaia, obiectele etalate la ferometal... Chiar mă preocupă. — Să strâng lucrurile de jos? Nu, lasă-le așa. Îmi dau o senzație de liniște. — Spune-mi și mie ceva despre melc. Am văzut un melc pe băncuța din fața spălătoriei. N-am știut că se pot vedea melci și toamna. Ei există în tot cursul anului, sublinie fata. — Așa o fi. — În Europa, melcii au semnificație mitologică. Cochilia reprezintă lumea de dincolo, iar ieșirea din cochilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Chiar mă preocupă. — Să strâng lucrurile de jos? Nu, lasă-le așa. Îmi dau o senzație de liniște. — Spune-mi și mie ceva despre melc. Am văzut un melc pe băncuța din fața spălătoriei. N-am știut că se pot vedea melci și toamna. Ei există în tot cursul anului, sublinie fata. — Așa o fi. — În Europa, melcii au semnificație mitologică. Cochilia reprezintă lumea de dincolo, iar ieșirea din cochilie, sosirea în lumea soarelui. De aceea, cine vede un melc îi atinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de liniște. — Spune-mi și mie ceva despre melc. Am văzut un melc pe băncuța din fața spălătoriei. N-am știut că se pot vedea melci și toamna. Ei există în tot cursul anului, sublinie fata. — Așa o fi. — În Europa, melcii au semnificație mitologică. Cochilia reprezintă lumea de dincolo, iar ieșirea din cochilie, sosirea în lumea soarelui. De aceea, cine vede un melc îi atinge instinctiv cochilia, invitându-l parcă să vină pe lumea asta. Ai ciocănit vreodată cochilia unui melc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]