3,272 matches
-
transmise apoi din tată În fiu. Interesant și chiar paradoxal este faptul că găsim cam aceeași repartiție profesională după aproximativ un secol (În primele decenii ale secolului XX), atât În România (În 1913, 45% dintre evrei lucrau În industrie, erau meseriași sau muncitori ; <endnote id="cf. 611, p. 62"/>), cât și la capătul celălalt al lumii, În SUA. O statistică efectuată asupra unui număr de aproximativ un milion de evrei emigrați În SUA - mai ales din Europa Centrală și de Est
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(423, pp. 191 ș.u.)"/>. Clișeele referitoare la evrei au traversat oceanul odată cu evreii. În aceste condiții, rămâne să ne Întrebăm ce mecanisme psihologice complicate au concurat pentru a crea imaginea evreului negustor tipic și, respectiv, cea a evreului meseriaș atipic, În condițiile În care cifrele par să indice exact contrariul. În orice caz, concluzia mea este diferită de cea a lui B.P. Hasdeu din 1866 („Ovreii ne prezintă spectacolul unui neam Întreg de zarafi și de prăvăliași” ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei să colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și 693, II, p. 260)"/>. Tot la Începutul secolului XX, Într-un articol intitulat chiar „Evreii ca meseriași” (apărut pe prima pagină a publicației Biruința, nr. 166 din 1909), poetul român Alexandru Macedonski se lupta și el cu prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele ? Ca și multe legende, și aceasta trebuie să cadă...” <endnote id="(100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul lui Radu Rosetti, care În 1903 scria următoarele : „Îmi este [...] imposibil să vorbesc de rău pe meseriașul acestei rase : el este demn de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul lui Radu Rosetti, care În 1903 scria următoarele : „Îmi este [...] imposibil să vorbesc de rău pe meseriașul acestei rase : el este demn de tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor neobosit ; el nu dă prilejul la critică” <endnote id="(281)"/>. Cam În aceiași termeni gândea tot atunci Adolphe Stern, liderul comunității evreiești : „În toate orașele și târgurile [din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este decât un singur mijloc : munciți și civilizați-vă” <endnote id="(898, p. 33)"/>. De la aceeași tribună, deputatul evreu Mayer Ebner (din Cernăuți) declara următoarele În 1926 : „Nu-i va trece nimănui prin minte de a contesta industriașului și meseriașului evreu productivitatea sa” ; iar În 1928, deputatul Wilhelm Filderman (reprezentând Uniunea Evreilor din România) critica manualul de geografie a României pentru clasa a III-a, prin care se inoculau elevilor clișee negative de tipul „evreii se ocupă cu comerțul și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpătarea, voința puternică, perseverența” sau, În altă parte, „munca, seriozitatea și statornicia” lor. Analizând „cauzele sociale” ale antisemitismului și vorbind despre „anti- semitismul concurenței”, el considera că anume aceste calități (În bună măsură profesionale) au generat sentimente iudeofobe În rândul meseriașilor și al comercianților creștini <endnote id="(677, pp. 2- 3)"/>. Iată-l pe Ioan Petru Culianu comentând după mai mult de un secol, În 1990, discursul lui Petre Carp la care m-am referit mai sus : „P.P. Carp, șeful partidului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era că etica muncii la români și la evrei era cu totul diferită. Dacă românul dorea bunăstare, trebuia să adopte o etică a muncii de tip capitalist” <endnote id="(644, p. 167)"/>. Ceea ce nu putea să admită Radu Rosetti despre meseriașul evreu a putut Mihai Eminescu, În postura sa de publicist. De-a lungul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea, el l-a prezentat pe evreu ca fiind parazit și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și speculant, care Înșală și corupe. Eminescu a Încercat să demonstreze că evreul nu este un producător, ci doar un trafi cant de marfă <endnote id="(vezi 607)"/>. Atunci când totuși o produce, marfa e proastă și scumpă : „Dacă [evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza lui când rămâne stăpânul pieții” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trafi cant de marfă <endnote id="(vezi 607)"/>. Atunci când totuși o produce, marfa e proastă și scumpă : „Dacă [evreul] e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi”, spre deosebire de omologul său român, german sau ceh. „«Ieftin și rău» e deviza evreului [meseriaș], până ce ruinează pe lucrătorul creștin - scria Eminescu În 1877 -, «scump și rău» e deviza lui când rămâne stăpânul pieții” <endnote id="(285, p. 133)"/>. Nu Eminescu este primul care a susținut astfel de idei. Consulul francez În Moldova, Guéroult, susținea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste pretenții” <endnote id="(479, p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În mod evident, pentru țăranul polonez anume aceste ocupații erau mai „prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altă formulare pentru „evreii au spirit mercantil” (78% dintre răspunsuri), „băgăreți” (66%), „vicleni” (63%), „rapaci” (62%) și „lacomi” (45%) <endnote id="(496, p. 16 ; 250, p. 26)"/>. Aceste trăsături de caracter stereotipice definesc mai degrabă negustorul sau cămătarul, și nu meseriașul. Nu este locul să fac aici analize socio-economice ample și profunde. O astfel de abordare ar depăși cu mult limitele studiului de față. Cert este Însă că și În această privință realitatea nu este reflectată corect de prejudecăți și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În general, și din România, În particular. Dar această Îndeletnicire nu s-a dezvoltat ca În alte părți, din cauza precarității clasei de mijloc. În Țările Române, de exemplu, societatea era structurată, În principal, În două clase extreme : boieri și țărani. Meseriașii, negustorii și Întreprinzătorii - care, având nevoie de capital, apelează de regulă la serviciile cămătarilor - formau În spațiul românesc o pătură mijlocie relativ subțire, compusă mai ales din străini <endnote id=" (362)"/>. În plus, așa cum a demonstrat Nicolae Iorga <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Lituania, proces care a atins un vârf În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-a produs o modificare semnificativă a structurii ocupaționale a evreilor : din cămătari care dădeau altora bani cu Împrumut au devenit mai ales meseriași și mici comercianți, care luau cu Împrumut bani de la alții, și anume de la reprezentanți ai Bisericii catolice și ai șleahtei (szlachta = „nobilime”) poloneze <endnote id="(412 și 455, I, p. 234)"/>. Așa cum a arătat Olga Goldberg- Mulkiewicz, pentru mentalitatea tradițională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de retorică În romanul cu accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și episcopilor din Europa Occidentală și Centrală <endnote id="(665, pp. 183-184)"/>. Existența unei bresle a muzicienilor evrei În Europa Centrală este atestată la Praga În prima jumătate a seco lului al XVII-lea, sincron cu apariția altor bresle de meseriași evrei. În 1484, primăria orașului Frankfurt pe Main le-a interzis creș tinilor să participe la serbările evreiești și, invers, le-a interzis lăutarilor și dansa torilor evrei să performeze la nunțile și sărbătorile creștine. În 1641, arhiepiscopul Harrach și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limba idiș, evreii și-au adus aportul la pătrunderea În lexicul ucrainean și românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rurale”, Înființate de aceștia - comentează Andrei Corbea - „vor constitui un factor important al modernizării provinciei, preconizate cu atâta zel de Iosif al II-lea” <endnote id="(419, p. 25)"/>. De data aceasta, nu mai era vorba atât de comercianți și meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o cruntă realitate : epoca abundă de documente privind uciderea și prădarea de către tâlhari a evreilor negustori și meseriași care circulau pe drumurile dintre târguri <endnote id="(5, 43, 124)"/>. Aceste crime erau considerate „convenabile”, pentru că - evreii nefiind nici creștini, nici români - tâlharii nu intrau În conflict nici cu legile creștinești, nici cu cele laice. Pe la Începutul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-adevăr, În Talmud se pune Întrebarea : „Când Își permit evreii săraci să mănânce pește cu legume ?”. Răspunsul talmudic este simplu : „În fiecare vineri seara, de Sabat”. Într-adevăr, observa și Alecu Russo În Iașii anului 1840, „tot ce câștigă meseriașul ori muncitorul [evreu] cu mâna În șase zile cheltuiește În ziua a șaptea pe mâncare bună și lumânări” <endnote id="(844, p. 324)"/>. Când o familie evreiască nu avea totuși posibilitatea să gătească știucă de sabat, se prepara falșefiș („pește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]