4,790 matches
-
va avea o durată foarte scurtă și va fi ca orice altă domnie. Cea a lui Cristos va fi veșnică, incoruptibilă. 3) „Mântuitorul a fost arătat ca un miel (In. 12,31); celălalt va apărea de asemenea cu trăsăturile unui miel, dar va fi lup pe dinăuntru (Mt. 7,15).” Până aici Hipolit reia trei mari simboluri ale Vechiului și Noului Testament care îi vizează pe cei doi mesia (cel adevărat și cel fals). Începând cu punctul 4, Anticristul va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
despre diavol de această dată prin natura tiranică și sălbatică [a aceluiași animal]. Înșelătorul vrea să imite în toate pe Fiul lui Dumnezeu. Leu, Cristos, leu, Anticristul. Rege al tuturor celor cerești și pământești, Cristos; rege al pământului, Anticristul. Ca miel a fost închipuit Mântuitorul; celălalt se va arăta și el în chip de miel, dar lup pe dinăuntru. Domnul a primit tăierea împrejur; celălalt se va naște de asemenea sub legea tăierii împrejur. Cristos a trimis pe apostoli la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vrea să imite în toate pe Fiul lui Dumnezeu. Leu, Cristos, leu, Anticristul. Rege al tuturor celor cerești și pământești, Cristos; rege al pământului, Anticristul. Ca miel a fost închipuit Mântuitorul; celălalt se va arăta și el în chip de miel, dar lup pe dinăuntru. Domnul a primit tăierea împrejur; celălalt se va naște de asemenea sub legea tăierii împrejur. Cristos a trimis pe apostoli la toate neamurile; celălalt va trimite, la rândul lui, apostoli mincinoși. Cristos a adunat oile rătăcite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Dumnezeu cel răstignit); LAMPETIS, splendens, „Strălucitorul” (Aretas); O NIKETES, victor, „Biruitorul” (Aretas); ANTEMOS (Victorinus); KAKOS ODEGOS, malus dux, „Căpetenia cea rea” (Aretas); ALETHES BLABEROS, uerus nocens, „Adevăratul răufăcător” (Aretas); PALAI BASKANOS, olim inuidus, „Vechiul vrăjitor” (Aretas); AMNOS ADIKOS, agnus nocens, „Mielul cel rău” (Aretas); GENSERICOS (Victorinus). Beatus de Liebana (sec. al VIII‑lea) propune câte un nume pentru fiecare cap al Fiarei (In Apoc. 13,18); EUANTAS, „quod latine dicitur serpiens, eo quod primus Eva deceperit”; DAMNATUS, „eo quom magnum damnum
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rog și să vă spuiu un dor al inimii méle, foarte amar și cu foc. Ci să mă ertați într-acest ceas că am puținéle cuvinte să vorbesc cătră oasele maicii méle. Dreptu acéia mă ertați toți părinții și frații miei, că făr’ de ertăciunea voastră nu voiu putea grăi”. Mobilul ales de Voievod pentru zidirea laudei aduse mamei sale este simplu, impunător însă prin măreția lăuntrică a esenței sale pur omenești: necurmata trudă și osteneală ale femeii mame, transfigurând, prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
den temelie. Deacii, pentru păcatele méle, eu nici într-un chip nu gândeam să o văzu sfârșită. Iar prea curata Fecioară și nevinovata Maică a marelui împăratului cerescu ia n-au băgatu în seamă păcatele méle, ci au săturat ochii miei de dorul ce doream, și văziu casa ei gata și sfârșită”) se eliberează de veșmântul mistic, o „convenție” semnată cu contemporanii sub presiunea unei ideologii acceptate, și își apropie o substanță generată de nobilele sentimente filiale. Sacrul lasă, deci, locul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajutor. Dar conflictul se rezolvă curând, iar noi ne-am putut continua drumul fără alte necazuri. Cu privire la elementele de interes comercial, trebuie să adaug aici că printre produsele și fabricatele, originare sau străine, din Buhara se numără și pieile de miel, pânza vopsită, caii, indigoul, șalurile de cașmir și altele. În privința indigoului pot afirma, fără umbră de Îndoială, că era cel mai impur colorant de acest gen, deoarece observasem că jumătate din cantitate consta doar din particule de argilă, compoziția fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în spitalul unde își desfășoară activitatea. Doctorița acționează pentru a-și realiza planul cu mijloace normale, parcurgând nu puține situații comice, până când, exasperată, se îmbolnăvește de nervi. Evoluția intrigii și întreaga construcție a comediei amintesc - cum au remarcat comentatorii - de Mielul turbat, piesa lui Aurel Baranga. Un conflict asemănător structurează piesa Curaj de vânzare (51%). Tot o femeie, inginera Alexandrina, luptă aici cu birocrația, comoditatea și scleroza, ridicându-i împotrivă pe toți neputincioșii și intriganții din întreprindere, care organizează împotriva ei
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
alegoric adecvat celui originar mitologic - tărâm al duhurilor rele”. Ț. cultivă lirismul dominat de imagini apocaliptice sau proiectând nostalgia după paradisul inaccesibil, imaginat ca „o necontenită uitare de sine,/ o contopire continuă cu floarea/ de măr, cu izvorul, cu fuga/ mieilor în luncă, cu zumzetul/ dulce al țărânii fecunde...”( Et in Arcadia fui). Poetul dă asigurări că ar fi vorba despre un jurnal de călătorie „absolut autentic”, „zămislit într-un efort de a rezista repaosului, [...] civilizației crepusculare, experienței umane bântuite de
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
îngrădiri, poemele cuprind când viniete cu motive câmpenești, stilizate subtil, când reprezentări ale unei naturi frenetice, explozive. Catrene abil articulate propun spre contemplație desene delicate: un copac, un râu, o fântână, o stea, soarele, luna, un nor, un porumbel, un miel, evocă amiaza, amurgul, dimineața, surprinse în diverse anotimpuri, cu sugestii adeseori erotice, în virtutea cărora alunecarea în parnasianism este evitată. În poemele mai ample atmosfera se schimbă. Erosul devine impetuos, viforos, sângele clocotește în trup asemenea sevelor în luturi, carnea se
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
opera lui Aurel Baranga, cel mai aplaudat autor de comedii din deceniile al șaselea-al optulea din secolul trecut. Într-o interesantă investigație se relevă tentativa de trucare a autobiografiei literare, întreprinsă de dramaturg cu privire la activitatea sa dinainte de apariția comediei Mielul turbat, piesă care îi anunță tematica dominantă din următorul sfert de veac. Răspunzând unor preocupări didactice, T. reunește în volumul Proiecte universitare (2001) rezumatele unor cursuri susținute în fața studenților, despre metamorfozele personajelor în artă, retorica negației și a contestației, anatomia
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
să confere viziunii pozitiviste un temei nou și solid. Totuși, nu era ideea lui Johnson - o enunțase, cu un an mai înainte, Dwayne Huebner (1966)4. Existau însă și alte concepții cu privire la fundamentarea și definirea „curriculumului științific”. De exemplu, Alice Miel (1968) definea curriculumul ca un „set de oportunități intenționate pentru angajarea profesională”5. Gordon Mackenzie (1964) concepea și el curriculumul ca „angajament”, centrat însă nu pe intenții practice, ci pe experiențe de învățare în clasă 6. Or, aceste concepții și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
17 (2), 1967, pp. 127-140. 3. G.J. Posner, Analyzing the Curriculum, McGraw-Hill, New York, 1992. 4. D. Huebner, „Curricular Language and Classroom Meaning”, în J. Macdonald și R. Leeper (eds.), Language and Meaning, ASCD, Washington, D.C., 1966, pp. 8-26. 5. A. Miel, „Curriculum Design and Materials - Pressure or Release?”, Childhood Education, 44/1968. 6. G. MacKenzie, „Curricular Change: Participants, Power, and Processes”, în M. Miles (ed.), Innovation in Education, Teachers College Press, New York, 1964. 7. H. Broudy, B. Smith, J. Burnett, Democracy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Interpretive Perspectives on Personality, Psychotherapy, and Psychopathology, Rutgers University Press, New Brunswick. Meyer, L., Greer, E., Crummey, L. (1987), „An Analysis of Decoding, Comprehesion and Story-text Comprehensibility in Four First-grade Reading Programs”, Journal of Reading Behavior, 19 (1), pp. 69-98. Miel, A. (1962), „Knowledge and the curriculum”, în A. Frazier (ed.), New Insights and the Curriculum, ASCD, Washington, D.C., pp. 71-104. Miller, J. (1979), History and Human Existence: From Marx to Merleau-Ponty, University of California Press, Berkeley. Miller, J. (1988), The
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În cantonament, Paștele, Joia Moșilor, Cunoștință veche, Schitul lui Tărâță), F. Aderca (Un fugar, frumosul invalid, Cei trei magi, Rusia și Japonia, Trecutul gratuit, De ce uităm?), Ion Pas (La locul Calvarului, Plăceri de iarnă, Bătrânul, Învierea adevărată), V. Demetrius (Sacrificarea mielului), Victor Eftimiu (Omul care a vorbit regelui), Gala Galaction (Întâiul Paște petrecut în Bucovina), C. Gane ( Viața adevărată a postelnicesei Marghioala), poeții Adrian Maniu (An nou), Tudor Arghezi (Sf. Gheorghe, O poveste cu șapte ouă, Fuga în stadion închis), Al.
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
parte din activitatea lui” (Pompiliu Constantinescu). Alte traduceri dramatice, ca și o culegere din poezia franceză a secolului al XIX-lea, au rămas în manuscris. SCRIERI: Nocturne, București, 1900; La focul rampei, Bârlad, 1904; Ispitirea de pe munte, București, 1914; La „Mielul Alb” (în colaborare cu Charles Lebrun), Arad, 1925; Poezii, București, 1934. Traduceri: François Coppée, Pentru sceptru, București, 1898 (în colaborare cu George G. Orleanu); Racine, Andromaca, București, 1909, Fedra, București, 1929; Guy de Maupassant, Yvetta, București, 1911, Între dragoste și
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
pădure (1977), unde adună amintiri nefericite din copilărie, critică nedreptăți ale „vechii orânduiri”, fără a cădea însă într-o admirație obedientă față de noua societate. Se simt influențe din I.Al. Brătescu- Voinești în Mieluțul (Mițu, un copil orfan, pierde un miel și e tratat cu atâta cruzime de stăpâna sa, încât fuge în pădure, unde va fi răpus de sălbăticiuni), din Liviu Rebreanu în Împărțeala (lui Gheorghe îi moare de sărăcie un copil și, ca să nu mai piardă unul, inițiază o
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
Europei. Pe tărâmul scrisului, P. excelează, înainte de orice, prin productivitate. Dintre poeții români, e, poate, cel mai fecund din toate timpurile, având editate zeci de volume, unele de o masivitate neobișnuită. Modernist cu măsură, în primele trei cărți - Ultrasentimente (1965), Mieii primi (1967), Fântâna somnambulă (1968) -, poetul adoptă ulterior mijloace expresive clasice, multe de factură preeminesciană. Străbătând culegerile al căror șir începe cu Istoria unei secunde (1971), s-ar părea că se parcurg pagini cu versuri inedite de I. Heliade-Rădulescu, V.
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
a participat la readucerea poeziei, în anii ’60, pe traiectul evolutiv normal tot atât de intens ca Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, și chiar cu aceeași eficacitate. Piesele remarcabile din volumul de debut și din cel următor, Mieii primi, reiau (în expresie personală, deocamdată doar prin amprenta tonusului afectiv) motive, trăiri și tonalități de genul celor frecvente în lirica perioadei interbelice. Nota cea mai pregnant individualizantă a „ultrasentimentelor” e un naturism cu accente de senzualitate candidă, analog, cu
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
lumii noastre delirante, / Când pământul se ținea de soare încă, / Sau cu-o frică adâncă, / Oh, doi tineri au ieșit frumos din plante” (Tinerii). Sentimentului reîntoarcerii în părinți, prezent la Blaga, i se răspunde prin unul al „smulgerii din părinți”. „Mieii primi” descind cu evidență din cei cărora Pan „le mângâie cornițele sub năstureii moi de lână”, și divinitatea nu îi abandonează nici după ce cresc: „Iar Dumnezeu strălucește greoi în berbeci...”. Dintre celelalte ecouri de dincolo de anul 1948, an care, asemenea
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
cu Dicționarul explicativ al limbii române contemporane. Rimându-i întâi pe Laurian cu Massim. Ce fericit amalgam latin-dac ar ieși din această logodnă a secolului al XIX-lea cu deceniile noastre! MARIN SORESCU SCRIERI: Ultrasentimente, pref. Matei Călinescu, București, 1965; Mieii primi, București, 1967; Fântâna somnambulă, București, 1968; Aventurile extraordinare ale lui Hap și Pap (în colaborare cu Constanța Buzea), București, 1970; Cărțile poștale ale morții, București, 1970; Istoria unei secunde, București, 1971; Sub semnul întrebării, București, 1971; ed. 2, București
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
4 apartamente, București, str. D-tru Oeriu 16; str. N. Bălcescu 138. 7350. Savu Dumitru, 5 apartamente, București, sos. Iancului 133 7351. Succesor Schul Paula, 5 apartamente, București, str. Călușei 4 B. 7352. Spânu Teodora și Stelian, 4 apartamente, București, str. Mieilor 16 7353. Stamatescu Petre, 5 apartamente, București, sos. Buc. -Ploiești 34, București-Băneasa; B-dul Robert 1-6; București, str. Aurel Vlaicu 52. 7354. Stanian Ion, 7 apartamente, București, str. Lucaci 44. 7355. Saraidarian Releino, 3 apartamente, București, str. Raune 1, str. Pictor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
să dai seamă de dânsul”) în numele poziției deținute de suprema creație a lui Dumnezeu: „Și să nu omori pre nimeni făr’ de judecată dreaptă și făr’ de ispovedanie, ca să nu fii și tu junghiat fără de milă ca noatenii și ca mieii. Că sângile omului nu iaste ca sângile vitelor, sau ca ale altor fieri, sau ca al pasărilor, ci iaste într-alt chip.” Rezultatele, trudnic obținute în modelarea unor personalități eficiente, roade ale unor „programe” specializate și rezervate elitelor („Eu, feții
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
gestului (care coincide cu poemul însuși): frecvența prezentului, a deicticelor, a modului declarativ etc. Poeta își găsește acum o voce proprie, egală cu sine, un echilibru în dezechilibru (acea tendință către clasicism a scriitorului român), îmbrățișând ideea unei jertfe creatoare („mielul” este când ea, când iubitul). În Oglinda femeii (1986) și în Lumină din lumină (1993) se discerne influența lui Strindberg sau a lui Swedenborg, pe care M. i-a și tradus. Livrescul se asimilează însă perfect în corpul poemului, autoarea
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]