4,920 matches
-
prevenirea sarcinii. Cerem ocrotirea legală a maternității, asistență socială pentru mamă și copii și respectarea legii de protecția muncii femeilor și copiilor”. Lumea nouă, nr. 26, 25 iunie 1933. 31TC "31" Congresul „Ligii Femeii Basarabene”tc "Congresul „Ligii Femeii Basarabene”" Moțiune Noi, femeile române din toate unghiurile țării, întrunindu-ne în zilele de 18 și 19 iunie anul 1933 în municipiul Chișinău la congresul jubiliar de 15 ani al mișcării feministe din Basarabia și discutând diferite chestiuni în privința drepturilor de care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care s-a înfăptuit. Întrunirea aceasta este un apel către toate femeile române, a continua acest drum cu perseverență și încredere în izbânda finală: „Într-un cuget și o simțire - sus inimile!”. Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34TC "34" Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată la Congresul al X‑lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în izbânda finală: „Într-un cuget și o simțire - sus inimile!”. Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34TC "34" Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată la Congresul al X‑lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934]" Membrele asociațiunii pentru emanciparea civilă și politică a femeii, întrunite în al zecelea congres, împuternicesc organele de conducere ale asociației
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
are un caracter de propagandă religioasă, culturală și națională. D-na președintă Meissner, luând ultima cuvântul, a adus mulțumiri autorităților locale, pentru modul strălucit în care au fost primite congresistele, precum și d-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta organizației locale și organizatoarea congresului. Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare pe tatăl viitorului copil; în comisiunile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și națională. D-na președintă Meissner, luând ultima cuvântul, a adus mulțumiri autorităților locale, pentru modul strălucit în care au fost primite congresistele, precum și d-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta organizației locale și organizatoarea congresului. Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare pe tatăl viitorului copil; în comisiunile de judecare a copiilor delincvenți să facă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Asociația femeilor române, secția Iași, a ținut aseară ședința sub președinția d-nei Elena C. Meissner, cu care prilej s-a luat în discuție situația țării noastre în lumina ultimelor declarații ale d-lui Mussolini. La sfârșit, s-a votat următoarea moțiune: Asociația femeilor române, adânc impresionată de ecoul celor rostite la Milano, ar dori să-și facă iluzia că această nedreaptă atitudine ar putea fi considerată ca o simulare, ca o prevenire binevoitoare. Altfel, cum ar putea fi îngăduit cuiva să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Congresul „Grupării femeilor române”tc "De la Congresul „Grupării femeilor române”" În zilele de 28, 29 și 30 noiembrie ș1936ț a avut loc la Chișinău congresul „Grupării femeilor române” de sub președinția d-nei Alex. Cantacuzino. După terminarea lucrărilor, s-a votat următoarea: Moțiune Congresul femeilor române, întrunit la Chișinău în zilele de 28, 29 și 30 noiembrie 1936, bizuindu-se pe drepturile românismului așezat de milenii în hotarele lui firești, respinge revizionismul, sămânța de vrajbă și de nouă vărsare de sânge. Cu tot
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
integritatea țării. Cerem ca opinia publică din străinătate și din țară să fie bine luminate asupra drepturilor noastre imprescriptibile de ordin tehnic și teritorial, înființându-se o oră săptămânală la radio, care să fie închinată propagandei antirevizioniste. (Acest punct din moțiune a fost cerut de d-ra Dorina Florescu-Craiova, care a fost obiectul unei ovații îndelungate.) În comisia sufragiului, Gruparea femeilor române cere: în aceste clipe atât de frământate, să fim chemate la sfat și la răspundere, alături de bărbați, dându-ni-se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
venind să lucreze în Asociație. Mulțumește tuturor membrelor care au ajutat această operă și aduce prinos de recunoștință M.S. Regelui atât în numele Asociației, cât și a societății ce o prezidează - Cercul Cultural Feminin „Voichița Doamna”. D-sa apoi citește următoarea moțiune votată prin aclamații de întreaga adunare. În urmă, președintele cu întreg biroul au semnat la palat și au depus moțiunea spre a fi înmânată M.S. Regelui. Gazeta femeii, nr. 63-64, din 31 martie 1938. 63TC "63" Importantele lucrări de la Comisia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
atât în numele Asociației, cât și a societății ce o prezidează - Cercul Cultural Feminin „Voichița Doamna”. D-sa apoi citește următoarea moțiune votată prin aclamații de întreaga adunare. În urmă, președintele cu întreg biroul au semnat la palat și au depus moțiunea spre a fi înmânată M.S. Regelui. Gazeta femeii, nr. 63-64, din 31 martie 1938. 63TC "63" Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilortc "Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor" Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino Doamna Alexandrina
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noi mai scump”. Ca încheiere, ia cuvântul d-na Ella Negruzzi care după ce mulțumește tuturor pentru atașamentul arătat față de partid și țară propune trimiterea unui protest în contra sentinței nedrepte adusă d-lui Ion Mihalache. Întreaga asistență votează în unanimitate această moțiune, ovaționând îndelung pentru M.S. Rege, d-l Iuliu Maniu și d-l Ion Mihalache, alături de care vor fi, în ciuda tuturor opresiunilor și vexațiunilor guvernului. Se mai dau câteva îndrumări în ce privește contestațiile, pentru înscrierile în listele electorale, după care întrunirea ia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mare. Despre asta discutăm. Mircea Mihăieș: Partidul „mare”, cel puțin atunci când e vorba de partide și țări onorabile, trimite Însă, În politologie, din câte știu eu, la o anumită definiție: el se caracterizează printr-o structură flexibilă, permite facțiuni, mișcări, moțiuni În interior. Vladimir Tismăneanu: Cred că vor apărea din ce În ce mai multe! Mircea Mihăieș: Nu au apărut până acum. Dimpotrivă, aș spune că ceea ce se Întâmplă, mai ales În aceste ultime luni, este o rechemare la ordin. Vladimir Tismăneanu: Să nu uităm
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și cred că e bine să rămânem în coaliție. Eu cred că este extrem de periculos pentru un partid aflat la guvernare să nu-și poată ține promisiunile”, a explicat deputatul [...] „În biroul Permanent se vor analiza cu atenție cele două moțiuni pe care le vom prezenta”, a asigurat și senatorul PC Sabin Cutaș. Acesta a menționat că membrii Biroului Permanent vor fi arbitri „care vor lua o decizie” în acest sens. Biroul Permanent al PC se va întâlni pe 21 ianuarie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
12-13/24-25 mai 1877 șalupa torpiloare "Rândunica" a scufundat torpilorul otoman "Hivzi-Rahman"206. În aceste condiții, la 9 mai 1877 parlamentul României a decis ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman și proclamarea independenței 207. Adunarea Deputaților adopta în acea zi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de explicațiile guvernului (...) ia act de războiul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială"208. Moțiunea a fost votată de 79 de deputați, iar 2
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
independenței 207. Adunarea Deputaților adopta în acea zi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de explicațiile guvernului (...) ia act de războiul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială"208. Moțiunea a fost votată de 79 de deputați, iar 2 s-au abținut. În aceeași zi, Senatul a adoptat, în unanimitate, o moțiune asemănătoare. A doua zi, la 10 mai 1877, domnitorul Carol I a promulgat aceste documente ce proclamau independența
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială"208. Moțiunea a fost votată de 79 de deputați, iar 2 s-au abținut. În aceeași zi, Senatul a adoptat, în unanimitate, o moțiune asemănătoare. A doua zi, la 10 mai 1877, domnitorul Carol I a promulgat aceste documente ce proclamau independența de stat a României 209. Declanșarea războiului ruso-româno-turc în aprilie 1877 a fost determinată de adoptarea la Constantinopol a unei orientări conservatoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pierderea Basarabiei; totuși, Dobrogea, cu Constanța dimpreună, se poate primi, deoarece dobândirea acestui port la Marea Neagră va fi, poate, de cea mai mare importanță pentru viitorul comercial al României"271. După dezbateri aprinse, parlamentul României a adoptat în unanimitate o moțiune ce reafirma hotărârea României de a-și apăra integritatea teritorială garantată de către puterile europene și reconfirmată de articolul 2 al convenției româno-ruse din 2/14 aprilie 1877272. La doar trei zile de la semnarea tratatului de la San Stefano, Gyula Andrassy, cancelarul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Italiei (Corti)303. Cedarea sudului Basarabiei către Rusia a fost dezaprobată de majoritatea opiniei publice românești. În acest sens, unii lideri politici români au cerut parlamentului de la București să nu ratifice tratatul de pace de la Berlin 304. Astfel, prin două moțiuni inițiate de către V. A. Urechia și prințul Dimitrie Ghica se solicita respingerea de către România a prevederilor tratatului de pace de la Berlin 305. În schimb, cei mai importanți oameni politici români s-au pronunțat pentru acceptarea de către România a prevederilor tratatului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lată acolo și se poate mai lesne construi un pod"372. Hotărârea României de a pune în aplicare prevederile tratatului de pace de la Berlin a fost consfințită în ședința Senatului din 27 septembrie 1878 în care s-a votat următoarea moțiune: "Comisia aleasă de Senat propune să se împuternicească guvernul de a se supune dispozițiilor tratatului din Berlin și în același timp să pună stăpânire asupra Dobrogei și a Deltei Dunării și până la convocarea unei constituante să administreze acest teritoriu după
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
supune dispozițiilor tratatului din Berlin și în același timp să pună stăpânire asupra Dobrogei și a Deltei Dunării și până la convocarea unei constituante să administreze acest teritoriu după regulamentele în vigoare"373. Camera Deputaților adopta tot în septembrie 1878 o moțiune asemănătoare, conform căreia: "Camera împuternicește guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile și militare din Basarabia și luând în stăpânire Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor"374. În încheiere, se specifica faptul că "celelalte chestiuni vor fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
entuziasmul n-a lipsit un singur minut (...) și în care liniștea cea mai perfectă, patriotismul și înțelepciunea au fost nota caracteristică"2472. În cadrul adunării ce a avut loc în orașul Tulcea la 20 ianuarie 1902 a fost adoptată și o moțiune în cuprinsul căreia se preciza că "cetățenii din orașul și județul Tulcea, care formează cea mai mare populație a Dobrogei, căci reprezintă un număr de 123 000 de suflete, între care 43 000 numai români, se cred îndrituiți a cere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
scutul patriei și al românismului, aducând la picioarele Tronului sentimentele lor de respect, supunere și devotament și implorând înalta (...) protecțiune pentru dreapta cauză ce susținem"2491. În încheierea lucrărilor adunării de la Constanța, domnul Alexandru Malcoci Petrescu a dat citire unei moțiuni în care se arăta că "cetățenii Constanței, întruniți astăzi 20 ianuarie 1902 în salonul Camerei de Comerț din Constanța, pe deplin conștienți de (...) drepturile și datoriile lor, cred că este timpul, în interesul lor și al patriei, să se pună
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în sala Elpis din Constanța o întrunire a Partidului Conservator cu participarea domnilor: Ion Lahovari, Constantin Pariano, Petre Grigorescu, Titus Cănănău, I. Dimitrescu, căpitan A. Solacolu, Ionel Solacolu și T. G. Dabo. La finalul acelei întruniri a fost adoptată o moțiune conform căreia "cetățenii orașului Constanța (...) protestează cu cea din urmă energie împotriva actualilor edili care au adus comuna pe pragul falimentului"3047. La 28 decembrie 1910 regele Carol I l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern pe liderul conservator
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3079. Aceasta s-a desfășurat sub președenția domnului Mihail Coiciu, cu acest prilej luând cuvântul domnii: Traian Fortun, Ioan N. Roman, Constantin Irimescu, G. D. Benderli, Virgil Andronescu, S. Petrescu și G. Dobias. În încheierea adunării a fost adoptată o moțiune citită de către domnul Ioan N. Roman. Aceasta preciza că "cetățenii orașului Constanța (...) pe deplin conștienți de starea anormală în care au fost aduse toate interesele superioare ale țării, protestează cu energie în contra întregii activități a partidului de la guvern și dau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
superioare ale țării, protestează cu energie în contra întregii activități a partidului de la guvern și dau deplină încuviințare activității patriotice întreprinse de Partidul Național Liberal și Partidul Conservator Democrat pentru revenirea la legalitate și ordine"3080. Totodată, se preciza că acea moțiune a fost adoptată "văzând nepriceperea și arbitrariul în conducerea intereselor orașului nostru"3081, fapt dovedit prin "clădirea localului de primărie pe un teren depărtat de centrul orașului"3082, precum și prin "închirierea cazinoului comunal"3083 și "concesionarea (...) luminii electrice și tramvaiului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]