716,354 matches
-
de apreciere). Au venit și istoriile literaturii, unele înainte de 2000, altele imediat după. Ele însele constituie simptome demne de analizat separat, legitimând atitudini și perspective critice detașate, cu pretenții de obiectivitate. Revizuirile critice au atras discuțiile despre canon. Cum se modifică el față de varianta promovată în comunism, fie de politica oficială, fie de către critica estetică? Mai putem miza pe un singur canon postdecembrist sau toată problema canonului ca atare trebuie abandonată ca depășită? Situația literaturii române postdecembriste se complică prin coexistența
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
Articolul 1 Legea nr. 8/1972 cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României, astfel cum a fost publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 58 din 13 iulie 1979, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Ministerele și centralele răspund de elaborarea prognozelor pe produse și grupe de produse, care vor evidenția direcțiile de modernizare a producției, modificările previzibile
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
al Planificării, împreună cu ministerele, centralele industriale și comisiile de planificare teritorială." Articolul 2 Legea contractelor economice, nr. 71/1969 , astfel cum a fost publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 60 din 14 iulie 1979, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 4 va avea următorul cuprins: Producția destinată consumului intern trebuie să fie practic integral contractata pînă la definitivarea planului pentru anul următor." 2. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art.
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
din beneficiul total al întreprinderii sau centralei, după caz, înainte de determinarea beneficiului de repartizat, potrivit legii." ... Articolul 3 Legea investițiilor nr. 9/1980 , publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 109 din 23 decembrie 1980, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 3 al articolului 3 va avea următorul cuprins: "(3) Înscrierea în plan și realizarea de noi obiective de investiții se vor putea face numai dacă sînt utilizate pe deplin capacitățile și suprafețele existente
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
1984 privind tipizarea și standardizarea produselor, construcțiilor și tehnologiilor, normarea tehnică a consumurilor materiale și energetice, ridicarea calității și nivelului tehnic al produselor, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 91 din 21 decembrie 1984, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 15 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Pentru principalele materii prime și materiale la care prin balante sînt nominalizate și cantitățile de resurse refolosibile, organele prevăzute de lege vor stabili
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
de execuție a reparațiilor și a modernizărilor efectuate în cadrul lucrărilor de reparații." Articolul 5 Legea finanțelor nr. 9/1972 , astfel cum a fost publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 59 din 13 iulie 1979, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 25 se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(2) Fondul de rezervă pentru mijloacele circulante ce se constituie la centrale se completează și cu vărsămintele efectuate de întreprinderile în subordine din
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, precum și la funcționarea acestora pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, astfel cum a fost republicata în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 11-12 din 27 ianuarie 1982, se modifică și se completează după cum urmează: 1. Prevederile de la litera c) a articolului 23 vor avea următorul cuprins: "c) fondul de rezervă pentru mijloacele circulante, format prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din fondurile mijloacelor circulante constituite anual
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
o cotă de 5 la sută pentru constituirea fondului mijloacelor circulante;" Articolul 8 Legea retribuirii muncii în unitățile agricole cooperatiste nr. 1/1982 , publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 36 din 6 aprilie 1982, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 18 alineatele 1 și 2 se înlocuiesc cu 4 alineate, cu următorul cuprins: "Art. 18 - (1) Obligațiile ce revin cooperativelor agricole de productie pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare realizării producției planificate, răspunderile
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
intercooperatiste." Articolul 9 Legea nr. 12/1971 privind încadrarea și promovarea în munca a personalului din unitățile socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 131 din 21 octombrie 1971, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. După alineatul 7 al articolului 22 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Promovarea muncitorilor în categoria a 5-a și următoarele se poate face numai după însușirea de către aceștia a cunoștințelor și
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de agresivitatea sau de toleranța cenzurii, de formele pe care le-a îmbrăcat intervenția directă a comenzii politice în dinamica și în metabolismul creației. Așadar, pe lîngă interogația de ordin metafizic, pe lîngă indecizia abisală între corporalitatea
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
regională, adică bucovineană și ardeleană, înlesnită de colaborarea la "Familia" - revistă a cărei răspîndire nu depășea teritoriile celor două provincii. Era ceea ce am numi astăzi un "poet local", precum mulți alții. Apartenența la Junimea și publicarea în "Convorbiri literare" vor modifica acest statut. Numele lui Eminescu începe să fie cunoscut printre simpatizanții societății ieșene și prinde a se răspîndi, deși încă timid, dincolo de cercul acestora, mai ales după apariția aprecierilor maioresciene din Direcția nouă.... Totodată, apar și primele contestații, provocate mai
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
în cauză, dar niciodată contrazise de fapte, o țesătură transpartinică și opacă, concepută în laboratoarele unor oligarhi și promovată de mari trusturi de presă tinde să acopere molatec o țară abia intrată în Uniunea Europeană. Trădările se țin lanț, alianțele se modifică peste noapte, un gri atotcuprinzător (cu totul diferit de cel celebrat de Adam Michnik într-un celebru eseu) șterge diferențele dintre alb și negru. Așa cum bine spune Vladimir Tismăneanu, politica românească devine un nesfârșit bal mascat, "în care măștile bine
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
Ei bine, nu e nici urmă de plăsmuire fantezistă aici, ci de cea mai frustă și mai acaparantă realitate. Ne mișcăm deja într-o lume în care concretețea lucrurilor pierde teren în fața virtualității digitalice, o lume în care tehnicile virtuale modifică tenace și subtil natura umană, dar o lume în care, în chip uimitor, modificarea intervine cu atît mai profund cu cît nu ne dăm seama că deja suntem prinși de ea. Ceea ce a mai rămas natural în noi va deveni
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
ne dăm seama că deja suntem prinși de ea. Ceea ce a mai rămas natural în noi va deveni într-o bună zi o achiziție artificială. Iar de cînd calculatorul a apărut în viața noastră, pînă și vocabula "virtual" și-a modificat semnificația. În tradiția etimologică a cuvîntului, virtualitatea era un stadiu premergător realității, o potență pe cale să devină act, o latență ce urma să se manifeste. Potrivit acestei logici, orice lucru, înainte să fie real, era virtual în virtutea unei scheme finaliste
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
trecutul etimologic al cuvintelor. Și astfel realitatea virtuală este acel spațiu din interiorul calculatorului care a devenit pentru foarte mulți o lume ce este cu mult mai aievea decît viața concretă. Lumea aceasta nu numai că ne absoarbe, dar ne modifică lăuntric pînă la pierderea identității. Despre această modificare progresivă a naturii umane este vorba în cartea de față. Doctor în Filologie și cadru didactic la Facultatea de Litere din București, Lucia Simona Dinescu trece în revistă principalele teorii futuriste pe
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
fizicianul are o voce în întregime protezică, creată de un calculator ce convertește literele tastelor în sunete articulate. Apoi s-a constatat că trupul nu numai că poate fi ajutat prin cîrje ultrasofisticate, dar chiar forma lui poate să fie modificată digitalic după voie, ca în cazul artiștilor contemporani. În cazul lor însă, e greu de spus cît anume din arta lor ține de talent și cît se datorează unei excentricități ce amintește flagrant de patologia psihică. E cazul artistei "carnale
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
să-și renege iubirea adîncă față de provincia natală, Russo încearcă să-și examineze propria țară cu ochi obiectiv; reușește doar pe jumătate, fiindcă el o privește tot doar cu ochii sufletului; imaginea Moldovei propusă de el nu s-a mai modificat în deceniile următoare. Pe urmele fratelui său necunoscut și sublim, Russo presimțea că peisajul este pînă la urmă, ca și la Amiel, doar un état d^âme. "Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, cîmpenești, îmbogățite de podoabele naturii
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
numește Banu), dar încercînd, totodată, și o senzație de plăcere deloc inocentă, ba chiar "perversă și suspectă", care îl face să sucombe efectelor emoționale ale acestei strategii dramatice ( acesta e "spectatorul aristotelic", captivat de jocul supravegherii). Raportul cu intriga se modifică și el, "dublarea" privirii spectatorului conferindu-i acestuia sentimentul că domină platoul, deci realitatea ficțiunii, supravegherea fiind consubstanțială oricărei puteri. Aceasta este de fapt axioma tutelară a eseului lui Banu, titlul acestuia trimițînd nu doar la scena teatrului, ci și
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
metodic porii urâtului (guri de scurgere astupate cu smocuri, chiuvete în care plutesc fire de păr, uși de sticlă pătate pe ambele fețe de amprente umede, albul îngălbenit al ochilor și pielea maronie a cearcănelor...), perspectiva asupra lumii lăuntrice se modifică frecvent, în acord fin cu discontinuitățile, pendulările, alternările personajelor intrate în raza privirii. Un anumit gest, o mișcare ușoară înspre "obiectivul" care a și înregistrat-o, o schimbare greu perceptibilă a expresiei sau a tonului antrenează o promptă reconstituire a
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
ca să poți găsi soluția intrării. Peste tot închis, un fel de abandon absolut. Cultural și spiritual. Cine este, oare, responsabil pentru această atitudine de dispreț? Sfidător și inadmisibil. Honni soit... Începînd cu numărul 1-4/2007 (ianuarie-februarie), JURNALUL LITERAR și-a modificat formatul și prezentarea grafică, menținîndu-și însă trăsăturile caracteristice. între acestea, pamfletul-editorial semnat Aristarc, în rubrica Punctul pe i, începută în pagina I. în numărul recent, indignarea lui Aristarc, sub titlul De ce mîncați acuzativul?, e îndreptată și spre cei care ignoră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
de intenții se bazează pe aparente date obiective, pro-venind din interpretarea aberantă a practicilor curente ale lumii culturale și științifice. Prima acuzație are ca premisă ideea că modificarea propriului text, la reeditare, e o practică anormală și vinovată (ce se modifică e foarte sumar explicat în text; de ce ar fi făcut-o autorul incriminat - e o pură ipoteză). Analogia aberantă (cu A. Toma), singularizarea ("în toată literatura română știam pînă de curând un singur exemplu") și în genere tonul apocaliptic al
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
republicare. De atlfel, aflăm chiar din text că diferențele față de prima ediție au fost clar indicate de autorul învinuit. Nu se spune - și poate că nu se știe - că un autor responsabil, scrupulos cu cititorii săi chiar trebuie să-și modifice textul atunci cînd îl publică peste 10, 15, 20 de ani: actualizînd bibliografia, omițînd și adăugînd pasaje, rescriind eventual totul, într-un nou context cognitiv. E dreptul său de autor viu, ba chiar datoria sa de cercetător și gînditor (dimpotrivă
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
de fotbal Politehnica Timișoara. Iată, însă, că un subiect ridicol scoate în stradă peste zece mii de oameni. Nu mă interesează cine are dreptate în confruntarea penibilă între două grupări de indivizi putred de bogați, care-și dispută lucruri ce nu modifică în vreun fel viața de fiecare zi a individului. Că palmaresul clubului și tricourile violete sunt proprietatea lui Zambon sau a lui Iancu, e absolut irelevant. Relevant e doar semnalul tras cu acest prilej. Și anume, că mărunte chestiuni de
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
condamnabile pot în anumite împrejurări dobândi caracter binefăcător, iar cele unanim considerate drepte și pilduitoare pot deveni catastrofale și izvor de mari dureri, necazuri și grea pătimire. După cum în imponderabilitate sau în apropiere de zero absolut legile fizice obișnuite se modifică, și în stările politice anormale principiile clasice nu mai funcționează în sensul lor dintotdeauna. Valorile își schimbă sensul algebric, din minus în plus, și invers. Mita, chiulul și delăsarea pot căpăta pe +, iar intransigența, seriozitatea, spiritul de datorie pe -. în
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
sumarul. Decizia există, în principiu, și pentru celelalte volume, dar nu mai avem certitudinea că a fost întru totul respectată. Autorul a pregătit totul, după cum suntem încredințați, până la moartea sa, survenită la 14 iulie 1967. Nu știm însă cât a modificat el însuși față de versiunea primei apariții, în presă, a textelor. Aceasta va fi una din sarcinile unei viitoare ediții critice din opera lui Arghezi, atât de necesară: evidențierea variantelor. În cea de-a doua etapă, 1968-1973, apar volumele 17-25, îngrijite
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]