2,641 matches
-
semantice și gramaticale a acestuia în elementul determinant, care devine cap de grup: "Grupurile nominale cu cap fuzionat sunt cele în care capul se realizează concomitent cu o funcție dependentă. Această funcție dependentă este, de regulă, un determinant sau un modificator"73. Construcția cu cap fuzionat este "o construcție în care capul este combinat, fuzionat cu un element dependent, de obicei un determinant sau un modificator intern. Acest lucru înseamnă că un singur cuvânt este în același timp atât determinant sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
concomitent cu o funcție dependentă. Această funcție dependentă este, de regulă, un determinant sau un modificator"73. Construcția cu cap fuzionat este "o construcție în care capul este combinat, fuzionat cu un element dependent, de obicei un determinant sau un modificator intern. Acest lucru înseamnă că un singur cuvânt este în același timp atât determinant sau modificator, cât și cap de grup"74. Această teorie sintactică ne interesează aici în special în partea care privește fuziunea capului de grup (adică a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
73. Construcția cu cap fuzionat este "o construcție în care capul este combinat, fuzionat cu un element dependent, de obicei un determinant sau un modificator intern. Acest lucru înseamnă că un singur cuvânt este în același timp atât determinant sau modificator, cât și cap de grup"74. Această teorie sintactică ne interesează aici în special în partea care privește fuziunea capului de grup (adică a centrului sintagmei) cu modificatorul, de vreme ce în această din urmă categorie sunt incluși și determinanții de tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
înseamnă că un singur cuvânt este în același timp atât determinant sau modificator, cât și cap de grup"74. Această teorie sintactică ne interesează aici în special în partea care privește fuziunea capului de grup (adică a centrului sintagmei) cu modificatorul, de vreme ce în această din urmă categorie sunt incluși și determinanții de tip substantival sau adjectival calificativ (evaluativ) sau categorial (restrictiv sau relațional), iar grupurile nominale din care fac parte astfel de determinanți pot sta la baza cuvintelor rezultate prin condensare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prezentate mai sus, de vreme ce atenția lor se îndreaptă cu precădere spre grupurile nominale libere, a căror condensare nu duce la formarea a noi cuvinte. Iată cum sunt categorisite în Huddlestone Pullum 2005, p. 99, construcțiile obținute prin fuzionarea capului cu modificatorul (în paranteze sunt GN în care a avut loc fuziunea, iar cu aldine sunt trecute capurile fuzionate): "1. Simple: Should I wear the red shirt or [the blue]? 2. Partitive: [The youngest of their children] was still at school. 3
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Partitive: [The youngest of their children] was still at school. 3. Speciale: [The French] don't take these things too seriously (unde the French are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii nu fuzionează cu capul la fel de ușor ca determinanții", iar modificatorii cei mai capabili de fuzionare aparțin următoarelor categorii: "determinativele folosite în funcții de modificator, însoțite de un determinant (de ex. these two), superlativele și comparativele (de ex. the best, the
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
3. Speciale: [The French] don't take these things too seriously (unde the French are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii nu fuzionează cu capul la fel de ușor ca determinanții", iar modificatorii cei mai capabili de fuzionare aparțin următoarelor categorii: "determinativele folosite în funcții de modificator, însoțite de un determinant (de ex. these two), superlativele și comparativele (de ex. the best, the most important of them, the taller of them), numeralele ordinale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii nu fuzionează cu capul la fel de ușor ca determinanții", iar modificatorii cei mai capabili de fuzionare aparțin următoarelor categorii: "determinativele folosite în funcții de modificator, însoțite de un determinant (de ex. these two), superlativele și comparativele (de ex. the best, the most important of them, the taller of them), numeralele ordinale (the second, the eights), precum și adjectivele aparținând anumitor clase semantice, de ex. adjectivele cromatice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
substantive cu formă de plural, ca în the French, the English (dar nu the Belgian are..., ci în acest caz folosim substantivul la plural: the Belgians are...)" 75. Remarcăm faptul că niciunul dintre tipurile și exemplele de cap fuzionat cu modificatorul, prezentate în lucrarea citată, nu este rezultatul fenomenului care constituie obiectul studiului nostru, deoarece nu avem a face cu termeni nou creați prin condensarea unor sintagme stabile, ci cu construcții accidentale, de circumstanță, în care un cuvânt preia și sensul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexicaliza cu semnificația cumulată a grupului (de pildă, blue nu va intra în dicționare cu sensul "blue shirt"). Mai mult, teoria capului fuzionat nu se referă la preluarea de către substantivul cap de grup a sensului sintagmei, deci și al determinantului modificator (acest fenomen poartă, în terminologia autorilor, denumirea de elipsă a modificatorului, iar rezultatul de grup nominal eliptic), ci numai despre fenomenul invers, în care determinantul devine cap de grup, cumulând provizoriu înțelesul substantivului omis. Eludarea unor astfel de detalii și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
intra în dicționare cu sensul "blue shirt"). Mai mult, teoria capului fuzionat nu se referă la preluarea de către substantivul cap de grup a sensului sintagmei, deci și al determinantului modificator (acest fenomen poartă, în terminologia autorilor, denumirea de elipsă a modificatorului, iar rezultatul de grup nominal eliptic), ci numai despre fenomenul invers, în care determinantul devine cap de grup, cumulând provizoriu înțelesul substantivului omis. Eludarea unor astfel de detalii și interpretarea diferită pe care autorii teoriei o dau, inclusiv terminologic, celor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
autorii teoriei o dau, inclusiv terminologic, celor două tipuri principale de condensare lexico-semantică nu ne pot convinge să ignorăm identitatea procedurală și funcțională a fenomenului cercetat de noi, cel puțin în situațiile în care așa-numitul cap fuzionat indiferent dacă modificatorul preia funcția de cap sau, invers, capul absoarbe modificatorul devine cuvânt autonom cu semnificația și funcția sintactică pe care le are întregul grup nominal, de regulă stabil, din care provine. În fond, criteriul semantic nu poate fi despărțit de cel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
principale de condensare lexico-semantică nu ne pot convinge să ignorăm identitatea procedurală și funcțională a fenomenului cercetat de noi, cel puțin în situațiile în care așa-numitul cap fuzionat indiferent dacă modificatorul preia funcția de cap sau, invers, capul absoarbe modificatorul devine cuvânt autonom cu semnificația și funcția sintactică pe care le are întregul grup nominal, de regulă stabil, din care provine. În fond, criteriul semantic nu poate fi despărțit de cel sintactic, ci, dimpotrivă, îl condiționează în mod nemijlocit, iar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
semantic nu poate fi despărțit de cel sintactic, ci, dimpotrivă, îl condiționează în mod nemijlocit, iar contrariul nu poate fi demonstrat decât prin grupuri fictive, nerealizabile în limbajul uman destinat comunicării. De aceea, din punct de vedere funcțional, și "topirea" modificatorului în capul de grup înseamnă tot fuziune, întrucât nici modificatorul nu dispare în neant, ci semnificația sa și, implicit, funcția de determinant pe care o reprezintă și care modifică prin suplimentare, restrângere, precizare etc. informația conținută de substantivul regent se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îl condiționează în mod nemijlocit, iar contrariul nu poate fi demonstrat decât prin grupuri fictive, nerealizabile în limbajul uman destinat comunicării. De aceea, din punct de vedere funcțional, și "topirea" modificatorului în capul de grup înseamnă tot fuziune, întrucât nici modificatorul nu dispare în neant, ci semnificația sa și, implicit, funcția de determinant pe care o reprezintă și care modifică prin suplimentare, restrângere, precizare etc. informația conținută de substantivul regent se transferă, se resoarbe, se condensează în acesta. Aducerea în discuție
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
funcția de determinant pe care o reprezintă și care modifică prin suplimentare, restrângere, precizare etc. informația conținută de substantivul regent se transferă, se resoarbe, se condensează în acesta. Aducerea în discuție a elipsei, ca fenomen diferit de fuziunea capului cu modificatorul, ni se pare, așadar, superfluă în cercetarea și clasificarea tipurilor de condensare lexico-semantică. Cu toate acestea, se pare că există cel puțin o diferență specifică între cele două categorii de condensare. Dacă lăsăm la o parte aspectul semantic al procesului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tipurilor de condensare lexico-semantică. Cu toate acestea, se pare că există cel puțin o diferență specifică între cele două categorii de condensare. Dacă lăsăm la o parte aspectul semantic al procesului, constatăm că fuziunea capului (sau centrului) de grup cu modificatorul poate produce schimbări de comportament gramatical numai în tipurile de condensare în care modificatorul preia funcția de cap de grup; celelalte tipuri de fuziune păstrează nealterate caracteristicile morfologice și sintactice ale elementului menținut în urma condensării, cel puțin în situațiile în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
diferență specifică între cele două categorii de condensare. Dacă lăsăm la o parte aspectul semantic al procesului, constatăm că fuziunea capului (sau centrului) de grup cu modificatorul poate produce schimbări de comportament gramatical numai în tipurile de condensare în care modificatorul preia funcția de cap de grup; celelalte tipuri de fuziune păstrează nealterate caracteristicile morfologice și sintactice ale elementului menținut în urma condensării, cel puțin în situațiile în care nu intervin și alte procedee de formare, iar fenomenul se petrece în interiorul unei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
caracteristicile morfologice și sintactice ale elementului menținut în urma condensării, cel puțin în situațiile în care nu intervin și alte procedee de formare, iar fenomenul se petrece în interiorul unei și aceleiași limbi. Având însă în vedere că în însăși definiția dată modificatorului predomină aspectul semantic (el este cel care "modifică sensul capului de grup"), trebuie admis că teoria capurilor fuzionate se referă nu numai la funcțiile sintactice ale elementelor grupului, ci și, implicit, la conținutul semantic al acestora. Iar ceea ce este valabil
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este tocmai faptul că sensul elementului menținut se modifică, înglobând semnificația întregului grup, deci și pe aceea a elementului omis. În funcție de apartenența elementului omis și a celui reținut fie la categoria sintactico-semantică a centrelor de grup, fie la aceea a modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai pregnant tip de fuziune este cel în care modificatorul adjectival își asumă rolul de cap pe care îl deținea regentul substantival
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aceea a elementului omis. În funcție de apartenența elementului omis și a celui reținut fie la categoria sintactico-semantică a centrelor de grup, fie la aceea a modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai pregnant tip de fuziune este cel în care modificatorul adjectival își asumă rolul de cap pe care îl deținea regentul substantival omis din grupul nominal. Fenomenul, cunoscut până nu demult în lingvistica românească doar prin denumirea "substantivarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fie la categoria sintactico-semantică a centrelor de grup, fie la aceea a modificatorilor, majoritatea tipurilor de condensare pot fi analizate din punctul de vedere al fuziunii capului cu modificatorul. a) Cel mai pregnant tip de fuziune este cel în care modificatorul adjectival își asumă rolul de cap pe care îl deținea regentul substantival omis din grupul nominal. Fenomenul, cunoscut până nu demult în lingvistica românească doar prin denumirea "substantivarea adjectivelor", a fost studiat recent de către Gabriela Pană Dindelegan prin prisma teoriei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de grup fuzionate (v. Dindelegan). În concepția autoarei, substantivarea sistematică a adjectivelor, inclusiv a participiilor și gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea înseamnă suprimarea centrului de grup și preluarea informației gramaticale a centrului de către modificator"; procedeul "este vechi în limbă" și "a avut ca efect crearea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea înseamnă suprimarea centrului de grup și preluarea informației gramaticale a centrului de către modificator"; procedeul "este vechi în limbă" și "a avut ca efect crearea unor cuvinte de sine stătătoare, recunoscute în dicționare ca substantive: roșii, vinete (formații mai vechi), consumabile, plenară (formații mai recente)" (Dindelegan, p. 1). Este vorba deci despre unul dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai vechi), consumabile, plenară (formații mai recente)" (Dindelegan, p. 1). Este vorba deci despre unul dintre principalele tipuri ale condensării lexico-semantice, în care substantivul determinat (cap de grup) dintr-o sintagmă nominală stabilă dispare, iar adjectivul cu rol de determinant (modificator) preia funcția capului de grup și se lexicalizează cu sensul întregii sintagme. Deși condensarea în adjectivul substantivat a grupului nominal de tip substantiv + adjectiv oferă exemplele cele mai vizibile și, probabil, cele mai numeroase, având o productivitate remarcabilă, celelalte tipuri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]