4,567 matches
-
pe cînd aparținuse Munteniei. Prin noul nume, teritoriul se rupea complet de Moldova, iar apropierea de Muntenia, țara Basarabilor, nu era prea ușor de făcut. Vechi teritoriu valah, aparținînd pînă la începutul secolului al XIX-lea Moldovei și locuit de moldoveni, Basarabia trebuia să nu poată fi reclamată nici de Muntenia, nici de Moldova. Afirmația noastră pare hazardată, dar la 1865, cînd autoritățile constatau o creștere a „spiritului patriotismului românesc“ în Basarabia, soluția propusă era schimbarea numelui provinciei, întrucît „însăși denumirea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acceptată, dar cîțiva ani mai tîrziu, în 1873, țarul Alexandru II își punea rezoluția pe o altă propunere, a Consiliului de Stat: regiunea Basarabia devenea gubernia Basarabiei, iar consiliul regional era desființat. Încercările celor ce vor să demonstreze astăzi că moldovenii nu sînt români nu se situează în afara evoluției istorice a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus. Scopul urmărit este, neîndoielnic, unul politic. La ediția din 1995 a Colocviului Internațional de Științe ale Limbajului de la Suceava, reputatul om de știință Eugen Coșeriu, originar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a făcut cu alte popoare, de exemplu cu limba tadjică și poporul tadjic“ <footnote Unitatea spirituală a românilor dincolo de frontiere, masă rotundă, în „Limba română“, Chișinău, 1996, nr. 1, p. 28. footnote> . Nici istoricii ruși, cărora le aparține ideea că moldovenii nu sînt români și pe care ei au cultivat-o, nu au îndrăznit să spere atît. În 1892, istoricul rus P. N. Batiușcov constata că gubernia Basarabiei are o componență etnică de o neobișnuită diversitate, fiind „o regiune de tranziție
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Românesc și Austria, apoi rusă“ <footnote Ibidem. footnote> . La recensămîntul din 1897 se constata însă că numai 8,05% din populația Basarabiei era formată din ruși, care erau depășiți numeric de ucraineni (17,75%), evrei (11,79%) și, firesc, de moldoveni (47,58%). E adevărat că în lumea urbană moldovenii ocupau abia locul al patrulea, cu 14,16%, după evrei (37,18%), ruși (24,42%) și ucraineni (15,75%), ceea ce pune în evidență statutul social, economic și cultural al acestora
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
recensămîntul din 1897 se constata însă că numai 8,05% din populația Basarabiei era formată din ruși, care erau depășiți numeric de ucraineni (17,75%), evrei (11,79%) și, firesc, de moldoveni (47,58%). E adevărat că în lumea urbană moldovenii ocupau abia locul al patrulea, cu 14,16%, după evrei (37,18%), ruși (24,42%) și ucraineni (15,75%), ceea ce pune în evidență statutul social, economic și cultural al acestora. Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că în perioada
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în evidență statutul social, economic și cultural al acestora. Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că în perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov își mărturisea surprinderea că „nu în niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar în Chișinău am putut întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt în rusește“ <footnote P. N. Batiușcov, loc. cit. footnote>. Soluția propusă era rusificarea acestora: „E necesar ca, prin intermediul școlii, a-i familiariza pe țăranii moldoveni cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prin limbă. Se vede că spre aceasta tinde astăzi întregul sistem al învățămîntului public în Basarabia, cu predarea obligatorie a limbii ruse“ <footnote Ibidem.. footnote> . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: „dorim ca populația rusă din acest ținut să nu mai fie românizată, ca Basarabia să fie considerată în realitate nu doar o gubernie rusească, ci să nu mai fie obiect de jinduire românească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să nu mai fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea săptămînal la Chișinău între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: „Cine sîntem
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea săptămînal la Chișinău între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea săptămînal la Chișinău între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și octombrie 1908, punea problema la modul direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
23,3% (la 1897 - 27,93%); Unitatea cu Republica Ucraineană nu existase, căci Republica Ucraineană se declarase ca nedepinzînd de Rusia cam în același timp cu Basarabia, punînd în practică ideea autodeterminării. Ce rămîne dincolo de fals?! Lipsește numai afirmația că moldovenii sînt ruși. Sau poate se consideră implicită apartenența moldovenilor la marea familie slavă. De aceea trebuia să se scrie cu același alfabet. Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia la trunchiul comun al românilor a fost observată și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ucraineană nu existase, căci Republica Ucraineană se declarase ca nedepinzînd de Rusia cam în același timp cu Basarabia, punînd în practică ideea autodeterminării. Ce rămîne dincolo de fals?! Lipsește numai afirmația că moldovenii sînt ruși. Sau poate se consideră implicită apartenența moldovenilor la marea familie slavă. De aceea trebuia să se scrie cu același alfabet. Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia la trunchiul comun al românilor a fost observată și din Bucovina, teritoriu care a cunoscut o soartă parțial
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
practică ideea autodeterminării. Ce rămîne dincolo de fals?! Lipsește numai afirmația că moldovenii sînt ruși. Sau poate se consideră implicită apartenența moldovenilor la marea familie slavă. De aceea trebuia să se scrie cu același alfabet. Preocuparea consecventă de a cultiva nonapartenența moldovenilor din Basarabia la trunchiul comun al românilor a fost observată și din Bucovina, teritoriu care a cunoscut o soartă parțial asemănătoare, fiind timp de 144 de ani în stăpînirea Austriei. În însemnările sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți, care avea doar trei clase, observa că românii deportați în Siberia în 1940 se împărțeau în două: „Bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ <footnote Ancuța Nandriș Cudla, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, Editura Humanitas, București, 1991, p. 127. footnote> . E ușor de observat că voința moldovenilor nu era luată în seamă: ei au fost scriși moldoveni. II. Primul ministru al Republicii Moldova
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ <footnote Ancuța Nandriș Cudla, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, Editura Humanitas, București, 1991, p. 127. footnote> . E ușor de observat că voința moldovenilor nu era luată în seamă: ei au fost scriși moldoveni. II. Primul ministru al Republicii Moldova a dat de curînd dispoziție să nu se mai vorbească în unitățile de învățămînt despre limba și literatura română, ci despre limba și literatura moldovenescă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
interese politice impuneau delimitări între interiorul și exteriorul Uniunii Sovietice. Locuitorii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești trebuia să fie edeucați în sensul apartenenței la marea familie sovietică, orice alte legături trebuind să fie „uitate“. Cum trebuia să arate această limbă? Cartea Moldovenii în istorie a lui Petre P. Moldovan ar putea fi o mostră a unei astfel de limbi, definită de autorul însuși după o afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile datorită limbii comune“ <footnote Vezi Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și că, deci, limba moldovenească e altceva decît limba română, evitîndu-se cu grijă orice text scris de moldoveni pînă în secolul al XVIII-lea și de basarabeni și după aceea în care se folosea sintagma limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și că, deci, limba moldovenească e altceva decît limba română, evitîndu-se cu grijă orice text scris de moldoveni pînă în secolul al XVIII-lea și de basarabeni și după aceea în care se folosea sintagma limba română. Pentru ceea ce în spațiul românesc se numea uneori româno-moldovenesc sau moldo-român în limba rusă se folosea valaho-moldovenesc. Așa apare pe coperta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cărei titlu era, în proiect, „Basarabia“ sau „Glasul românilor basarabeni“. Răspunsul a fost negativ. Cuvîntul român, împreună cu derivatele lui, nu putea avea circulație liberă în Basarabia; după autoritățile rusești, avea coloratură propagandistică. Aceasta nu însemna însă lipsa conștiinței că moldovenii din Basarabia sînt de același neam și vorbesc aceeași limbă cu moldovenii de la vest de Prut. La 1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un discurs către „ucenicii școlii ținutului Hotinului, ruși și români
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fost negativ. Cuvîntul român, împreună cu derivatele lui, nu putea avea circulație liberă în Basarabia; după autoritățile rusești, avea coloratură propagandistică. Aceasta nu însemna însă lipsa conștiinței că moldovenii din Basarabia sînt de același neam și vorbesc aceeași limbă cu moldovenii de la vest de Prut. La 1837, Alexandru Hajdău, care ținea mult la „limba moldovenească“, se adresa într-un discurs către „ucenicii școlii ținutului Hotinului, ruși și români, acei carii au săvîrșit [încheiat] cursul învățăturilor rînduite la această școală“, îndemnîndu-i
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1906 un raport către Ministrul Instrucțiunii Publice preciza că în Basarabia existau 758 de școli: nici una în limba moldovenească <footnote Vezi „Cuvînt moldovenesc“, 22 noiembrie 1931, p. 6. footnote> . La solicitarea adresată de un deputat rus dumei din Petrograd ca moldovenii din Basarabia să aibă școli și cărți în propria limbă, opoziția a venit chiar din partea unor deputați din Basarabia: moldovenii din Basarabia au fost de mult rusificați, ca atare școlile în limba moldovenească nu-și mai au rostul. Comentariile privind
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Vezi „Cuvînt moldovenesc“, 22 noiembrie 1931, p. 6. footnote> . La solicitarea adresată de un deputat rus dumei din Petrograd ca moldovenii din Basarabia să aibă școli și cărți în propria limbă, opoziția a venit chiar din partea unor deputați din Basarabia: moldovenii din Basarabia au fost de mult rusificați, ca atare școlile în limba moldovenească nu-și mai au rostul. Comentariile privind reprezentarea Basarabiei în dumă sînt de prisos. Activitatea de înlăturare a limbii române din școală s-a desfășurat concertat cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
toate mănăstirile s-au întemeiat școli în limba rusă, unde erau primiți numai copii care știau rusește. Înstrăinarea, rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact cu totul nefavorabil dezvoltării culturale a românilor basarabeni: la recensămîntul din 1897 procentul moldovenilor care știau carte era extrem de scăzut (10,5% la bărbați și 1,7% la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele considerate normale în alte țări, se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ucraineni, iar la femei între 62,9% la germani și 2,4% la turci. Nu erau însă rare cazurile cînd știutorii de carte nu aveau vreun folos din știința lor, căci, consemna un raport din 1906, în satele basarabene există „moldoveni care citesc rusește destul de repede, dar care nimic nu înțeleg din cele citite“ <footnote Vezi „Cuvînt moldovenesc“, loc. cit. footnote> . Constatînd că cea mai mare parte dintre moldoveni nu înțeleg decît limba moldovenească, arhiepiscopul Vladimir cerea în 1905 îngăduința de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]