278,086 matches
-
culturale a devenit una foarte delicată în România, după dispariția lui Iosif Sava. Acesta devenise un etalon în materie, reușind să topească într-o formulă numai de el știută, erudiție, spirit ludic, promptitudine în reacții, știință a dozării (intuia perfect momentul în care trebuia să taie dizertațiile prea savante ale invitaților sau să lase suspansul asupra unor răspunsuri prin introducerea faimoaselor sale reprize de muzică) și cabotinism. Iosif Sava nu ezita să se pună pe sine în ipostaze intelectuale inadmisibile (nici
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
Grilele de programe au devenit tot mai restrictive în materie de programe culturale (teoria rating-ului), acestea durează maximum o oră și, uneori, sînt difuzate la ore prohibitive, mult dincolo de miezul nopții (inclusiv Nicolae Manolescu a avut parte la un moment dat de o astfel de emisiune nocturnă). Vremea cînd toți cei de un anumit nivel intelectual se grăbeau acasă pentru a nu rata întîlnirea cu vocea baritonală a lui Iosif Sava a trecut, probabil, definitiv. Dacă nu cumva, peste noapte
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
sens, dar ea este complet deplasată la nivelul unui volum. O carte (mai ales în condițiile în care este publicată la o editură cu prestigiul lui Humanitas) presupune alte exigențe decît o emisiune de televiziune. Robert Șerban spune la un moment dat că a făcut această carte pentru a trece proba efemerității, care afectează, inevitabil, producțiile de televiziune. Mă întreb însă dacă nu cumva această probă ar fi putut fi trecută și altfel. Prin editarea unor dvd-uri sau casete video care
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
spună că am fi avut o soartă mai bună dacă luptam pe fiecare stradă și în fiecare sat ca să sfârșim cu aceeași ocupație sovietică câteva luni mai târziu, dar cu câteva sute de mii de morți în plus? în acel moment am încercat să salvez cât mai multe vieți posibil". Altă "ciudată critică" adresată actului de la 23 august: aceea că a adus comunismul în țara noastră. "Soarta României nu a fost diferită, spune Regele, de cea a Poloniei și a Cehoslovaciei
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
o soartă similară. La fel Bulgaria, vecinul nostru din sud, care a încercat să rămână complet în afara războiului. Comunismul nu a venit în România din cauza a ceea ce s-a întâmplat acum exact șaizeci de ani. El a devenit inevitabil în momentul în care cei doi dictatori ai Europei, Hitler și Stalin, au început să sfâșie în bucăți continentul și când democrațiile lumii au decis că, în nobila bătălie pentru a învinge pe unul din monștri, trebuie să rămână în termeni prietenoși
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
au început să sfâșie în bucăți continentul și când democrațiile lumii au decis că, în nobila bătălie pentru a învinge pe unul din monștri, trebuie să rămână în termeni prietenoși cu celălalt monstru". Explicațiile, analiza evenimentelor, argumentarea hotărârii luate în momentul de cea mai mare cumpănă pentru țară își au rostul lor în discurs, conducând, toate, la acele enunțuri memorabile de la urmă, despre care nu este fără temei să spunem că rezumă un testament politic și moral: " Niciodată de acum încolo
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
și foarte rare. Ultima dată când am putut urmări o suită de piese interpretate de dansatorii Companiei Orion Balet, toate semnate de Sergiu Anghel, a fost în ianuarie 2002, în cadrul Galelor Teatrului Odeon. Retrospectiv, suita prezentată atunci a fost un moment de vârf al creației coregrafului și implicit al companiei de balet pe care el o modelează prin plăsmuirile sale coregrafice. Creațiile lui Sergiu Anghel le urmărim însă de mult, de fapt de la debutul său timpuriu în calitate de dansator, dar și de
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
acestor calități fiind ilustrat de primul act al baletului Furtuna după Shakespeare, montat la Teatrul de Balet "Oleg Danovski". Ulterior, în varianta montată la același teatru al lucrării Missa prophana, în 2003, atrăgeam însă atenția coregrafului că este într-un moment de recul, asupra căruia ar fi de folos să mediteze. Unde se află însă acum Sergiu Anghel? Se pare că într-un moment de tatonări, cu priviri retro și cu dibuiri către alte universuri de inspirație. Ideile continuă să fie
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
la același teatru al lucrării Missa prophana, în 2003, atrăgeam însă atenția coregrafului că este într-un moment de recul, asupra căruia ar fi de folos să mediteze. Unde se află însă acum Sergiu Anghel? Se pare că într-un moment de tatonări, cu priviri retro și cu dibuiri către alte universuri de inspirație. Ideile continuă să fie partea sa tare, frumos exprimate, ca într-un poem: "Pentru un coregraf, visul e materie primă și... ultimă. Fiind de o substanță cu
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Roșu, coregraful a conceput un spectacol care pleacă de la lumea visului unui copil. Primul act tatonează în această direcție, prin mai multe episoade solistice sau de grup. Al doilea act însă nu mai are acest liant și, în plus, fiecare moment coregrafic, de pe tot parcursul spectacolului, este izolat de celelalte, prin stingerea completă a luminii, ceea ce fragmentează prea des și prea dur curgerea spectacolului. Câteva dintre piesele astfel înșiruite sunt reluări ale unor creații, unele anterioare cu peste douăzeci de ani
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
costumele pline de fantezie, care într-adevăr sugerează o stare de vis, semnate de... muzicologul Ana Maria Munteanu, care nu este la prima sa încercare în această direcție. Dar privit ca un întreg, spectacolul pare să ilustreze, în continuare, un moment de criză al coregrafului, care, în această etapă, nu se mai regăsește pe sine. Baletul Operei din Viena Prima parte a stagiunii teatrale 2004-2005 a fost destul de bogată în sfera dansului, prin premierele unor spectacole românești, dar și prin turnee
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
că se repetă continuu pe sine. Punctul de maximă valoare al spectacolului l-au constituit cele două piese ale coregrafului olandez de origine cehă, Jiri Kylian. în primul rând s-a simțit faptul că însuși coregraful a lucrat la un moment dat cu compania vieneză și a reușit să-i imprime stilul său, care a fost redat cu fidelitate de dansatori. Apoi este vorba de valoarea în sine a celor două lucrări, pe muzică de Wolfgang Amadeus Mozart: Petite Mort, pe
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
limba franceză - a fost interpretată de șase dansatoare, șase dansatori și șase florete, care au devenit parte a mișcării scenice, prin cambrări, deplasări la sol sau zbor prin aer. Mișcările, în majoritatea lor unghiulare, evocau o atmosferă de provocare, alternând momente de impulsivitate cu altele de calm, într-o curgere încântătoare, încântarea fiind datorată, în bună măsură, și imaginației revelate de desenul acestor mișcări. Cele Șase dansuri au fost interpretate de patru perechi, în costume sumare, dar cu peruci, coregrafia dezvăluind
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și la furia destructivă. Mari momente din istoria omenirii, de la năvălirile barbare și pînă la revoluțiile mai mult sau mai puțin sistematizate, au fost, simultan, și mari bătălii duse împotriva insemnelor, a statuilor și a simbolurilor consacrate. Pentru că oricît ar fi evoluat umanitatea, pe parcursul a cîtorva
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
criogenizarea) simbolurilor comuniste a reactivat memoria de grup și disponibilitatea spațiului public, ceea ce a făcut ca, imediat după 1990, fie să se reinstaleze vechile monumente, cazul statuii lui Brătianu de Mestrovici, fie să se comande altele noi. Și, în acest moment, a început dezastrul! Criza enormă prin care a trecut România în cele cinci decenii de comunism, disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă multe alte disfuncții care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
carte a lui Iordan Chimet (Cele două Europe, cele două Românii, edit. "Noul Orfeu", Buc., 2004) filmul viselor lui Mihail Sebastian, în anii săi de spaime. Cu răutatea de care nu pot să mă dezbar constatam că în acele felice momente pe crestele somniei Mihail Sebastian se afla când în societatea prințului Nicolae, când în fruntea unei manifestații naziste, ba chiar vis-ŕ-vis de Adolf Hitler în persoană. Cea mai elementară analiză grăia că avea cu siguranță ceva de împărțit numai cu
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
bulevarde ce-mi erau cu desăvârșire străine, străzi obscure, scuaruri. Nu știam încotro merge și, în consecință, unde ar trebui să cobor. Mi-am zis însă că mai încolo aveam să mă lămuresc cumva, odată ce fiecare linie trece la un moment dat printr-o stație centrală, că, prin urmare, nu e cazul să mă panichez. Viitorul nu mai era așa de negru, puteam să-mi trag sufletul, pe jumătate țelul mi-era atins. Pe geam se zăreau lanuri, împestrițate cu pâlcuri
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
valabil." "- Valabil la ce?". "- Ca să votezi, ce naiba? Nu te urcași, ca și noi, la sediu?" Dădui din cap afirmativ. Era mai bine să nu mă dau de gol. Comisesem o dublă eroare, urma să văd ce e de făcut, la momentul oportun. Totdeauna ne legăm soarta de momentul oportun. Pe scaune, în picioare, tovarășii de călătorie erau bine dispuși ducând la gură sticle de jumătate litru de apă plată, o jună îmi întinse un biscuit pe care-l ronțăi, remarcând că
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Nu te urcași, ca și noi, la sediu?" Dădui din cap afirmativ. Era mai bine să nu mă dau de gol. Comisesem o dublă eroare, urma să văd ce e de făcut, la momentul oportun. Totdeauna ne legăm soarta de momentul oportun. Pe scaune, în picioare, tovarășii de călătorie erau bine dispuși ducând la gură sticle de jumătate litru de apă plată, o jună îmi întinse un biscuit pe care-l ronțăi, remarcând că n-are nici un gust, un ins în
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
Flămînzilă. Presa vremii permitea în mod excepțional, mai ales în perioadele de deschidere, culori, imagini sau pagini de umor. Oricum, Crăciunul fiind absent și Anul Nou precedat de "30 Decembrie - Ziua proclamării Republicii", destinderea tematică minimală apărea doar în ultimul moment. De altfel, politizarea - cu urările ei oficiale - " Noi succese în muncă în noul an"; "Calde felicitări cu prilejul zilei de 30 Decembrie și al Anului nou!"- a acoperit tot mai mult spațiul redus al "divertismentului". Clișeele cele mai frecvente, culese
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
cumpăna dintre ani", "roadele anului", "pragul anului", "bilanț", "ultima filă", sărbătorirea prin muncă"; "la fiecare popas sărbătoresc bucuria să se însoțească de prețuirea chibzuită a roadelor" (Săptămîna, 29 dec. 1972). De remarcat tendința spre teoretizare: "urăturile se dovedesc a fi momente de mare intensitate ale manifestării unui spirit umanist, care te lansează pe orbita noului an într-o dispoziție de bun augur" (Săptămîna 28 dec. 1973, 3). Unul dintre fenomenele de "cultură populară" specifice vremii și dispărute între timp era publicarea
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
sunt firele jocului și le ține cu aplombul jucătorului raisonneur, dilematic dar niciodată naiv, șmecher și pragmatic. Îi place și nu-i place riscul. Servitorul lui Don Giovanni este servitorul lui Mozart. Cea mai consecventă idee a regizorului-dirijor este extragerea momentelor de muzică pură din dramă. În fapt, întreruperea acțiunii îi este sugerată de muzică și o adoptă ca pe o manieră consecventă. La început, după ce a închis catalogul și discuția cu madamina Elvira, Leporello devine confidențial cu noi. Ne și
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
zeci, sute și sute, mii și mii -; structura, caracterizînd mai curînd un limbaj livresc, artificial, voit poetic, era de altfel curentă în limba de lemn comunistă, cum o atestă o caricatură a lui Mihai Stănescu din volumul Acum nu e momentul...: "De ce nu vin și pe adresa mea mii și mii de telegrame din toată țara?!" (p. 179). în fine, tipic familiar-argotice sînt j'de mii ("la noi sunt j'de-mii de papagali", gazetadecluj.ro) și n-șpe ("C.-S
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
o știu de cînd era studenta lui Ion Cojar - pe Anne-Marie Ziegler-Mama...Actori bine pregătiți, cu sensibilități diferite, care știu să lucreze împreună, deși sînt angajați fiecare în alt teatru și știu, în același timp, să-și susțină, unul-altuia, recitalurile, momentele de protagoniști. Și Liliana Pană-Arta Popescu, o apariție care se naște firesc din jocul celorlalți și care urcă tensiunea, rigoarea, emoția la cote remarcabile. Mă uit pe geam. Ne apropiem de capătul cursei. Geamurile sînt complet aburite acum. Ce idee
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
nejustificat rolul imens pe care îl joacă într-un climat cultural normal organizatorul de expoziții. Pentru că o expoziție bine făcută, cu un concept limpede și cu un discurs articulat, este , înainte de toate, un studiu, o dezbatere de idei, uneori un moment decisiv pentru istoria unui autor sau chiar a unui fenomen mai larg. Acest fapt încearcă să-l semnaleze și să-l inducă în conștiința publică Premiul Margareta Sterian. Actuala sa ediție, cea de-a douăsprezecea, a privit anul expozițional 2003
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]