2,502 matches
-
intuiția sensibilă a amatorului, care e modul comun de percepere. Când avem la dispoziție opera realizată în contururi materiale, nu e nevoie de bizara ipoteză a genialității latente și universale, de vreme ce dispunem de simțuri și de sentimentul frumosului, comun tuturor muritorilor. Ceea ce e altceva decât geniul. Deosebit prin excepționala putere vizionară și prin puterea de a o plasticiza în strălucitoarele forme concrete ale operei, geniul creator ne reamintește oricât de îndepărtat procesul creării lumii. De fapt, dintre toate lucrurile de pe pământ
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Alfred de Vigny, care declară în prefața nemuritoarelor sale poeme că genul acesta e creat de el în literatura franceză, a dat o expresie magistrală acestui sentiment în celebra poesie Moise, unde nefericirea geniului apare din pricina nemăsuratei lui măreții față de muritorii comuni. Orgoliul lui Ovidiu găsește versuri de foc chiar în elegiile sale, scrise în nenorocirea exilului, pe țărmul barbar al Pontului Euxin. Iar Eminescu trăiește același sentiment al superiorității, ce pune între el și lume o distanță siderală, când scrie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care o va pierde în curând, seamănă cu aceea a lui Adam. Catastrofa, ce devastează paradisul, e de asemenea potopul, după care pământul însuși se înrăiește și degenerează împreună cu omul. Iată acum și imaginea ulterioară, opusă celei dintâi, a muritorului decăzut în mizeria terestră: „Frate-al meu, de ce suferi tu? Pășunea mea e suferindă! Frate-al meu, de ce suferi tu? -Turma mea e suferindă! Frate-al meu, de ce suferi tu? -Gura mea e suferindă! Frate-al meu, de ce suferi tu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În stele, pe care le numeau „nepieritoarele”, egiptenii vedeau mulțimea morților”(Charles-F. Jean: Le milieu biblique, vol. III, p. 80. ). Ceva mai întunecată apare aceeași credință în politeismul homeric al grecilor. Paradisul e Olimpul rezervat zeilor, ca o primăvară eternă. Muritorii merg în Hades sau în Ereb, care e un câmp de asfodele, unde sufletele lor fantomatice rătăcesc fără un destin tocmai precis. Eroii, din pricină că sunt rude cu zeii, merg în câmpiile elizeene, unde viața e dulce, zăpada nu cade, nici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păcatului. Adam numai din vrăjmașa împotrivire a pământului cu toate făpturile lui și numai din restriștea haotică a decadenței a putut să priceapă frumusețea, desăvârșirea și fericirea raiului din care a fost alungat. Tragica lui experiență se repetă în fiecare muritor, care nu se poate bucura de lumina vieții din plin, câtă vreme blestemul vremelniciei impregnate de durere îi contrazice cel mai intim și mai neînduplecat sentiment, care e acela al nemuririi. Nu există umbră decât dacă există mai întâi obiectele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și în general în arta antică, valul existenței se repercutează pe planuri felurite până când, în cele din urmă, se izbește de marginea de sus a Destinului, a tainicei și insondabilei Moira, care încinge laolaltă pe oameni și pe zei, pe muritori și pe nemuritori. În cercul acesta misterios, distingem trei planuri deosebite ale aceleiași viziuni artistice: la mijloc e planul terestru al oamenilor în carne și oase; dedesubt e planul de după moarte al umbrelor, al sufletelor ce supraviețuiesc trupurilor; deasupra e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Eroii epopeii și ai tragediei nu se compară niciodată cu fantomele de aici, dar totdeauna cu zeii din Olimp. Hadesul e lumea răsfrântă în apa neagră a lui Okeanos, a Lethei sau Stixului; Olimpul, lumea răsfrântă în azurul cerului. Aici muritorii nu pătrund. E locul zeilor fără moarte, al frumuseții neveștejite, care aduce mai mult cu raiul creștin. Fantezia greacă a plăsmuit acest chip ideal al perfecțiunii, în antinomie cu mizeria condiției terestre. Dar nu e vorba de o perfecțiune morală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
suprem, Jupiter însuși, e fiul lui Cronos adică fiul Timpului! Iar alteori olimpienii sunt înfățișați ca progenituri ai principiului acvatic Okeanos. Ei există, prin urmare, în timp, iar în ce privește viitorul lor e o incertitudine cețoasă, fiindcă zeii toți ca și muritorii nu sunt stăpâni pe soarta lor, ci supuși insondabilei Moira, puterea misterioasă care înfășoară Olimpul, pământul celor vii și subpământul morților. Suntem ispitiți să credem că această idee a destinului atotputernic peste zei și peste oameni nu e simbolul necesității
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și ritmul ce pulsează în ele ca un suflu care le dă viață creează vag, dar adânc, sentimentul infinit al paradisului. Toți marii compozitori s-au ridicat până la el, dar dintre toți excelează zeul muzicii, Beethoven. Surd și ursuz între muritori, nefericit ca Milton și ca Dante, fuge de semeni ca să nu-i observe defectul, fatal pentru un muzician și-i iubește în totalitate într-atâta încât ar vrea să-i ridice prin arta lui până la Dumnezeu. Mărturisirile din testamentul său
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
izvorului 308 Nichifor Crainic bucuriei: Bruder, iiberm Sternenzelt Muss ein lieber Vater wohnenl Missa solemnis întregește Simfonia IX ca o emisferă eterică sau ca o boltă cerească arcuită deasupra pământului. E o liturghie de preamărire a Mântuitorului acestei lumi. „Nici un muritor n-a vorbit vreodată cu un glas mai puternic Dumnezeului său și zdrobit de povara durerii fără grai, nu i-a cântat o laudă mai sublimă” zice La Mara. Beethoven a pus acestei opere ca motto: „De la inimă să meargă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
năzuie să fie în cer. Ea e ridicată în sus pe Atlașii geniului și poartă în veșminte mireasma unui alt duh decât a vântului din lumea noastră. Raza harului, ce i strălucește pe chip, coboară din alt orizont decât al muritorilor. în spațiul și în timpul ce ni s-a dat, trăim aici ca sub bolta unei zile înnorate compact, când nu vedem soarele, pe care îl știm dincolo de nori. În ceasul dimineții, am zărit numai luciul zorilor, trimis de dincolo de dunga
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
toată puterea spiritului spre înțelepciunea cea mai presus de toate. Cel pe care îl servim e unul, născut din el însuși; și din acest unul toate au ieșit și el e în toate și le învăluie pe toate. Nimene dintre muritori nu l-a văzut decât în valuri și vânturi, și-n raza care străpunge moartea trezind colțul grăuntelui. Pentru oamenii de rând e trebuință să se găsească cea mai potrivită alcătuire ca să se teamă și să nu se mănânce unii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
importante câmpuri de referință ale romanului (v. infra, 3.2.2.). 2.4.1.3. Celălalt textem, la fel de cunoscut și la fel de relevant pentru arhitectura de profunzime a romanului, este invocat chiar de către protagonistul său: "[17] Atât e de puțină mintea muritorilor... zâmbea Kesarion cătră prietinul său episcopul; și cu această minte cutează să descurce alt adevăr cu mult mai tăinuit. De aceea pentru lumea de rând Dumnezeu va rămânea închis până la istovirea veacurilor. Cu drept cuvânt lumea aceasta trebuie să creadă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1. Astfel, câmpului referențial al animalelor (ZOON) i se opune, în lumea romanului sadovenian, CR al oamenilor (BROTÓS). Am optat pentru acest termen (inspirat de un comentariu al lui Coșeriu 423) deoarece, în universul narativ al Crengii de aur, majoritatea muritorilor - excepție fac, desigur, aceia din câmpurile EPISTEME și ETHOS - renunță la natura lor spirituală pentru a se lăsa pradă instinctelor și plăcerilor trupului. De fapt, la această stare de lucruri se referă afirmația episcopului Platon care cuprinde textemul [11] și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
peste mînă" dacă tinerii se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît de bun încît n-ar putea ofensa nici pe cel mai mîndru muritor. E o adevărată recreație să stai în tipografia Bucovina. Muncitorii muncesc veseli. Profesorul îi cunoaște pe toți pe nume. Pe unii i-a cununat. Celor mai mulți le-a botezat copiii, cărora le-a creat carnete de depunere. Știe situația familială a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
legătura sa cu entități, cu ființe superioare lui, ca și de existența altor planuri ale vieții (alte lumi) deosebite de cea de pe pămînt. Civilizația antică grecească ca și cea romană, vorbeau de mai mulți zei care se amestecau în viața muritorilor de rînd, asta pînă la apariția Creștinismului, cînd ni s- a transmis clar că ,,cealaltă lume” este organizată (la fel ca pe pămînt) sub forma unei structuri statale (,,împărăție” pe limbajul celor de atunci) în care există un conducător cunoscut
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
va fi 1iu a lunei st.n. ai să primesci regulat 100 fr. din care vei plăti casă, masa, haine, în fine, tot - asta pana la etatea de 21 ani. Cred că un om cu 100 fr. lunar nu e muritor de fóme. Despre taxa de 375 fr, pot să ți-o trimit în condițiunea că în timp de o lună să te duci în fie-care zi să te prepareze Garsou. Am corespondat eu cu el și a zis că primesce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o spune chiar scriitorul roman. Iar finalul citatului ,,să înalțe pe rînd cîntare lui Cristos ca unui zeu” arată că romanul nu îl considera pe Cristos o per-soană fizică, ci un simbol sau un ideal demn de atins pentru orice muritor să devină asemenea zeilor, dar ritualul nu avea nici o legătură cu a zeloților de la Qumran sau cu mozaismul. O religie, nu se poate naște peste noapte și care să cuprindă largi pă-turi ale imperiului roman așa cum pretind plăsmuitorii istoriei iudeo-creștinismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
textele Cărților lui Eno și scrierilor esene dar și forma de organizare este luată din acestea iar primii creștini din Palestina își numeau în siriacă, biserica/frăția edah ori pe tăblițele geților edia erau preoții judecători care cumpăneau neînțelegerile între muritorii comunității după legile sfinte, forma siriacă a cuvîntului fiind o adaptare a celui get. În textele ebraice apar cuvintele Iezer țob - fîntîna Luminii sau învățătura bună - ori iezer în română este un lac adînc de munte de unde ies ce-le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
religia lor era cult oficial al împăraților, l-au scris Sabasius, Zabasios, Sebesio, Deus Aeterno, Deus Ariminus, Mitra și alte derivate dar toate caracterizează trăsătura principală a personajului, comuniunea și înțelepciunea în cunoașterea Legii adevărului și dreptății lui Sîntu dată muritorului Eno. Divinitate a luminii, el protejează viața și veșnicește prin puterea miracolului luminos și prin puterea cunoașterii, legilor divine. Cele două figuri care îl întovărășesc de obicei pe Mitra sînt însoțitorii solari cum apar pe toate tablele votive închinate duhului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
luminii. Deasupra razei care este mai scurtă de pe tăblița 53, se află un cerc ce simbolizează roata vieții. Acest concept al destinului este unul din fundamentele religiei strămoșești, fiind prezentat imagistic pe mai multe tăblițe unde îngerul păzitor îi arată muritorului roata vieții sau caierul cum se scrie pe tăblița epitaf a marelui get Boero Bisto. Mitra cabirul cu cununa de raze pe cap apare pentru prima dată pe medalionul turnat la moartea lui Commodus în anul 192, împăratul roman adoptînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sălbatica juncană iute”. Dar și Suen este numit ,,taur strălucitor” care a rînduit rituri de purificare plăcute lui An, Creatorul tuturor văzutelor și nevăzutelor și care veghează cum corabia magur - ca la egipteni corabia lui Ra - străbate cerul spre liniștea muritorilor. Personajul apare și pe iconițele strămoșilor noștri iar corabia divină cu care trecea soarele pe cer, este un simbol sacru pe melea- gurile noastre încă din mileniul Vl î.e.n. fiind dus în această formă de către urdiile arimine ce s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dat o secetă cumplită peste oameni, iar pentru a-i salva de la nenorocire pe aceștia, arcașul ceresc a tras cu arcul într-o stîncă prăpăstioasă din care a ieșit un izvor de apă vie, unde și-au ostoit setea toți muritorii. A urmat apoi un cataclism și mai teribil, care a amenințat întreaga natură. Un potop universal a decimat oamenii iar pămîntul a fost acoperit de apele rîurilor și mărilor. Un singur om, sfătuit în taină de paznicii cerești, a construit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
simboliza trupul mort al zeului și care era împodobit cu panglici colorate de lînă și ornat cu ghirlande de flori. Următoarea zi, credincioșii îl plîngeau pe mort iar în ziua de 24 se făcea înmormîntarea lui Attis ca pentru orice muritor. preoții se flage- lau și urlau de jale. Dar pe 25 era marea sărbătoare ce semnifica renașterea naturii iar Attis se trezea din somnul morții și participa la bucuria colectivă. Sărbătoarea se termina pe 27 printr-o procesiune triumfală pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
În ce constă ea. Pornind de la diferențe, putem descoperi numitorul comun al tuturor formelor ornamentale. O privire asupra subiectului prin prisma fenomenologiei poate oferi răspunsul. Împrumutând de la Heidegger conceptul de t e t r adă prin care acesta definește locuirea muritorilor pe pământ, sub cer și În prezența divinilor, găsim cu ajutorul lui un sens al ornamentului pre-modernist: „[...] În salvarea pământului, În primirea cerului, În așteptarea divinilor, În călăuzirea muritorilor se petrece locuirea ca acea Împătrită ocrotire a tetradei.― (Heidegger 1935: 42
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]