5,301 matches
-
-i rubrica de teatru, permanentă, unui tinerel de la ziarul Munca, George Banu, azi profesor de teatrologie la Paris... De fapt, încheiasem un fel de contract cu secretarul c.c. Dumitru Popescu, admirator total al Animalelor bolnave, și dovada acestui contract mutual a fost faptul că eu l-am rupt, prin declarații publice în presa liberă de la Paris, atunci când „mi s-a părut” că șeful partidului, Ceaușescu, își schimbă linia și politica față de propriile sale declarații și strategii politice afirmate înainte de „Tezele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
confirmându-le sau infirmându-le, trăgând semnale de alarmă când apar defectuozități de parcurs, când una sau alta dintre părți nu-și respectă angajamentele. În contractele „umane” - și mă refer în primul rând, ca la un model intuitiv, la contractul mutual pe care l-am făcut cu șefii culturii și propagandei din anii ’68, ’69, ’70! -, „greșeala” mea a fost că am încărcat cu real afect, cu reală onestitate, cel de-al doilea termen - cel de complicitate! Deoarece complici, atunci, acelei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acelei perioade, să zicem „pozitive”, a lui Ceaușescu au fost mulți, am fost mulți și nu numai în lumea literar-artistică. La fel de adevărat e că nu puțini dintre ei se foloseau din plin de avantajele acestei mai mult sau mai puțin mutuale complicități și, printre primii, trebuie să dau exemplul lui Zaharia Stancu, căruia încă și azi unii îi poartă o bună amintire. El a fost nu numai „martor”, dar și „complice” șefilor barbari, inculți (cu excepția cinicului Leonte Răutuă, ai culturii staniliste
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
avut ocazia s-o ascult la Amman pe această deputată islamistă, o personalitate remarcabilă, de altminteri: ea vorbea despre avansul luat de islam în privința statutului social al femeii, "caracterizat prin cooperare și complementaritate a rolurilor, în cadrul pudorii și al respectului mutual" și menționa, printre punctele comune între mișcările feministe islamiste și organizațiile similare occidentale, lupta împotriva avortului. Gazdele mele mă informează prompt că primul regim cu cetățenie egalitară din lume a fost instaurat de către Profet la Medina și că noi, occidentalii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
însăși "ideea" pe care își propusese s-o slujească mai presus de orice. Omul despre care s-ar putea zice că și-a pierdut umbra, aidoma lui Peter Schlemihl... Din fericire, abstragerea în idee și creația artistică nu se suprimă mutual, coexistând în planuri distincte, la fel îndrituite în sfera valorilor spiritului, mai generos decât pedanteriile unor personalități nescutite de capricii restrictive. Să spunem lucrurilor pe nume: mai mult ori mai puțin frigide față de literatură. Să rămânem tot la Noica, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dintr-a lui Ionel, care nu apăru, și, după multe sforțări, se opriră la următoarele condițiuni: 1. Căsătoria se va săvârși îndată numai cu martorii indispensabili; 2. Co pilul va fi legitimat printr-acest act chiar; 3. Divorțul cu consimțământul mutual va urma imediat; 4. Mama va ține copilul trei ani și i-l va da în urmă tatălui spre a-l crește. Porni Ionel cu Dinu și Vintilă ca martori, dar luă și pe Costache cu dânsul. La sosirea lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
al XV-lea și al XVI-lea. Aici, diferența față de Baron este mai mult decat semnificativă. Baron, în sintonie cu vechia istoriografie liberală, a considerat că primele forme ale capitalismului și ale republicanismului modern au fost strâns corelate și susținute mutual de fenomene istorice. În mai multe studii cu tema "bogăția civilă", Baron a considerat că argumentele umaniștilor care au susținut că bunăstarea privată contribuie la prosperitatea publică și că anumite forme ale avariției ar putea fi aparate (dacă nu chiar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în the Period of Savonarole and Soderini", în Journal of Warburg and Courtauld Institutes, 20 (1957), pp. 187-214; și idem, Machiavelli and Guicciardini: Politics and History în Sixteenth-Century, Florența, (ed. rev.), New York, Norton, 1984. Pentru o altă tratare a schimbării mutual a percepțiilor asupra unei republici italiene și asupra lumii din afară, vezi William J. Bouwsma, Venice and Republican Liberty: Renaissance Values în the Age of the Counter Refarmation, Berkeley & Los Algeles, 1968, îndeosebi pp. 162-251, 417-482. 7 Elenă Fasano Guarini
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scop și în care oamenii se integrează, subordonîndu-se autorității; spre deosebire de societate, comunitatea este o asociație liberă, al cărui model îl constituie gruparea spontană a copiilor. Întemeindu-se pe această distincție, Petersen renunță la clasa tradițională care, nefiind alcătuită prin consimțămîntul mutual, nu reușește să-i angajeze pe toți elevii în jurul unui principiu comun, nu creează condiții pentru ca aceștia să lucreze din îndemn propriu, spontan, potrivit înclinațiilor. Clasa, spunea el, este o școală de instrucție (Lernschule) care se îngrijește numai de dezvoltarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unuia). Alteori, comportamentul lor era apatic, monitorul era mai puțin simpatizat. Stilul democratic provoca rar manifestări de agresivitate; dominantă a fost starea de satisfacție pentru modul cum erau antrenați în muncă; s-a constatat o creștere a gradului de simpatie mutuală, a coeziunii grupului. În sfîrșit, cel de-al treilea stil a provocat numeroase insatisfacții; nu-și puteau organiza activitatea, nu constatau progrese în îndeplinirea sarcinii lor; de aici și numeroase manifestări de agresiune. K. Lewin a explicat aceste manifestări prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Învățămîntul tradițional cu programe obligatorii, expuneri magistrale și cu examen nu înlesnește, după opinia lui Rogers, "învățarea experențială". Ce ar trebui să facă profesorul pentru a asigura o astfel de învățare? Să stabilească în clasă un climat pozitiv, de acceptare mutuală, care să-i permită să fie un participant la procesul colectiv de învățare. El, profesorul, se atașează grupului fără a cere sau impune ceva; el își ajută doar elevii să găsească problemele semnificative, problemele reale ale vieții: Dacă noi dorim
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale au devenit foarte populare în anii '60-'70. Aceste idei au fost aplicate de el la "grupurile de întîlnire", menite să favorizeze crearea unei atmosfere de încredere reciprocă, rezultată din absența oricărui directivism și din libertatea, ce se acordă mutual, de a-și exprima fiecare sentimentele și ideile; se obține astfel o mai profundă înțelegere a eului și a celorlalți, o mai mare independență personală, mal multă simpatie și toleranță, mai multă disponibilitate pentru schimbare și inovare (28, p. 9
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
internaționale și grupurile debitoare. Apartenența actuală de aproximativ 320 de membri include bănci din țările subdezvoltate și multe companii financiare și case comerciale în domeniul asigurărilor și managementului investițiilor, corporații multinaționale, agenții de credit pentru export și manageri de fond mutual. Pentru mai multe detalii, vezi (http://www.iif.com ). 8. Grupul celor șapte cuprinde Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. 9. Problema amânării termenelor apasă și asupra Băncii Mondiale: pe baza unei interpretări stricte a regulilor, amânarea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
asta le oferă un sentiment de familiaritate. Mitocănia e semn de virilitate. Politețea e doar pentru eunuci. Garanția faptului că ești specialist - să te porți mizerabil. Adică ei așa s-ar fi purtat în locul tău. Societate întemeiată pe o jecmănire mutuală. Zicea Tudor Octavian despre un meșter, un instalator care îi furase pantofii. Ce să facem bre, furăm unul de la altul, s-o ducem toți bine, era justificarea. Dă-l dracu’ de veterinar, până la urmă. Mai bine să vă spun altceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
înșine, absența Voastră la această ultimă ședință în cadrul căreia ne-am străduit să punem cât de cât puțină ordine în afacerile atât de neglijate ale Spaniei? De aceea, ne grăbim să Vă informăm în scris cu privire la tot ceea ce am decis mutual și, credeți-ne, Seniore, că nu vom avea nici răgaz și nici liniște atâta timp cât nu Veți ratifica dorințele noastre prin înțeleptul Vostru consimțământ. Despre afacerile spaniole ce să Vă spunem? Acestea sunt precare! Așa că ne vor trebui multă răbdare, un
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și durabile. În asemenea cazuri, eventualele disensiuni și rupturi ce pot surveni nu au niciodată decât motive de ordinul credințelor și principiilor și deci prietenia, chiar dacă încetează definitiv, rămâne undeva, în plan ideal, întreagă, iar stima și poate chiar iubirea mutuală, trecând într-un domeniu al tăcerii, nu pot să dispară cu totul. Nu cred deloc că asemenea prietenii erau mai frecvente în lumea antică decât în cea medievală, în cea modernă sau în cea contemporană. Dar e adevărat că în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Butada cinică a lui Bloy : nu e nici meschină, nici nedreaptă. Asistența bănească e, orice s-ar spune, o probă crucială a prieteniei. Tot Bloy spunea altădată că între prieteni nu se știe niciodată cine dă și cine primește. Folosul mutual e de toate felurile cu putință, valorile de ordin moral și cele de ordin material intrând într-un joc de compensații și de amestecuri care în cele din urmă mențin un echilibru egal și constant. Saint-Exupéry spune undeva că prietenul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu înseamnă deloc că întâmplarea nu joacă și în prietenie ca și în toate lucrurile omenești un rol pe care numai cine nu are simțul realităților se încumetă a-l nega). Aristotel subliniază de la început că, neputând exista prietenie decât mutuală, ea trebuie să fie manifestă, știută nu numai de cei în cauză, ci de toată lumea. Îmi pare evident că nu pot exista prietenii secrete. O conjurație nu e prietenie propriu-zisă, dar se poate întemeia pe prieteniile existente sau poate da
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
politic cel mai favorabil prieteniei e democrația, în vreme ce sub tiranie prietenia devine extrem de rară. Tiranii au numai adulatori și sicofanți ; ei nu pot avea prieteni și nici tolera prieteniile dintre supuși ; fac totul pentru a le ruina, prin insinuarea suspiciunii mutuale, îndemnarea la delațiune, dezbinarea prin tentație și frică. Prietenia e singura forță care, prin simpla ei existență, se opune implicit tiraniei și menține spiritul relațiilor civile în plină oprimare și degradare a virtuților civice. Firește că la atari presiuni nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Marica citate aici arată că pentru ei doi acesta nu era un subiect jenant și de evitat. Asta ne dă dreptul să afirmăm că, în ciuda aparențelor, situația maritală a lui Mateiu Caragiale era în realitate onestă, întemeiată pe o înțelegere mutuală asupra căreia terții nu au de fapt calitatea de a se pronunța. Se știe azi, din surse mai autorizate, că între ei exista o reală afecțiune și că mariajul a avut ca origine admirația literară a Maricăi care a ținut
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de altă parte, parodicul e un element cu rol uneori (deseori) esențial în marea creație (Joyce, Ionesco, Shakespeare, Thomas Mann, Musil ș.a.m.d.). Punctul cel mai înalt de artă, în care parodia și sublimul se condiționează și se amplifică mutual, l-a atins Topîrceanu în Fragmentul apocrif din Odiseea. Tonul homeric și insinuarea licențioasă de un haz superior culminează în versuri de o superbă și grațioasă viziune : Unde zglobii împrejur clipotind se-nălțau curioase, Nava plutea ușurel, fără pilot în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prea adesea se vede, deplorabile. Cuvintele „nimic mai mult, deocamdată” le-am subliniat eu ; invit la meditație asupra lor. Sunt pline de sens. Alt precept : „Profită de ura unora împotriva altora - și fii drept !”. Ideea de profit, tras de pe urma urilor mutuale, poate eventual șoca, dar e vorba de soluția eudemonologică în fața demențelor lumii, iar soluția aceasta e una stoică și e cea mai dificilă și mântuitoare virtute. Nu știu cât a reușit Robescu s-o pună în practică, știu însă că e teribil
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
1 august 1975 Publicat În B. of. nr. 92 din 13 august 1975 PROBLEME PRIVIND SECURITATEA ÎN EUROPA Statele participante la Conferința pentru securitate și cooperare În Europa, Reafirmând că obiectivul lor este de a contribui la ameliorarea relațiilor lor mutuale și de a asigura condiții În care popoarele lor să poată trăi În pace veritabilă și trainică, la adăpost de orice amenințare sau atingere a securității lor, Convinse de necesitatea de a depune eforturi pentru a face ca destinderea să
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
astfel de conștiință când se opuneau dominației spaniole în Caraibe, în secolul al XVII-lea), și e probabil ca frățiile piraterești să fi fost fost fondate nu atât pe o profundă conștiință de clasă, cât pe interese geografice și economico-politice mutuale, în orizontul unei prosperități rapide și de lungă durată, în preajma mării, a insulelor și a avantajelor oferite de ele. Pirateria ca expresie a libertății și a fericirii existențiale e o proiecție a ethosului modern, care a pornit din zorii iluminismului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
imaginarul politicului are o puternică valență formativă, e configurat astfel încât să funcționeze pentru a îndruma societatea către performanțe civice și politice. Imaginarul este chemat să acționeze corector, fie cu buna știință a puterii, laice sau religioase, și/ sau cu acordul mutual al comunității. Motivul corectării necesare și al moralei obligatorii a individului, ca zōon politikón, conduce, în perspectiva lui Aristotel, la necesitatea de a trata tema justiției drept o problemă a unui tot organic, a câmpului social unitar, subîmpărțit
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]