2,210 matches
-
și redării sunetului, de la cilindrul cu știfturi la bandă magnetică. De-a lungul anilor, rod al eforturilor de investigație științifică depuse de colectivul de specialiști ai Muzeului, dar și de depistare și achiziționare de patrimoniu, s-au deschis noi secții muzeale precum: „Telecomunicații” (1984), Muzeul Memorial „Poni-Cernatescu” (1991), „Mineralogie-Cristalografie” (1997) și „Computere” (2004). Secția „Telecomunicații” prezintă publicului vizitator o serie de exponate originale ce ilustrează evoluția istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanță, si este structurată tematic în patru
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
cuarț (de la cuarțul de stâncă la macla japoneză). Cea mai recentă secție este intitulată „Computere” și ilustrează, în principal, evoluția acestora pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. în afară de secțiile care structurează circuitul expozițional permanent, patrimoniul muzeal include alte câteva colecții inedite, valorificate prin expoziții temporare, precum: mașini de calcul, mașini de scris, aparate de fotografiat, instrumente de meteorologie, precum și o platformă cu exponate din sfera arheologiei industriale.
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
trăit în spațiul est-carpatic începând din paleolitic. Expoziția permanentă este desfășurată în spațiul a 20 de săli, pe o suprafață totală de 1470 mp. În afară de expoziția permanentă de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administrează, de asemenea, următoarele obiective muzeale: Expoziția de bază prezintă piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
în urma finalizării Observatorului Astronomic, a devenit începând cu 1971 un punct nodal de citire și înregistrare a datelor astronomice, instituțional primind numele de Complexul Astronomic Baia Mare, din motive administrative ajungând sub coordonarea Muzeului Județean Maramureș, iar după reorganizarea acestui complex muzeal, din 2006 funcționează ca și secție de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Parte a unui ansamblu muzeal de excepție în România - MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE - Planetariul și Observatorul astronomic oferă spectacole memorabile de planetariu în cupolă (ghidaje pe
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
astronomice, instituțional primind numele de Complexul Astronomic Baia Mare, din motive administrative ajungând sub coordonarea Muzeului Județean Maramureș, iar după reorganizarea acestui complex muzeal, din 2006 funcționează ca și secție de specialitate în cadrul Muzeului de Mineralogie Baia Mare. Parte a unui ansamblu muzeal de excepție în România - MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE - Planetariul și Observatorul astronomic oferă spectacole memorabile de planetariu în cupolă (ghidaje pe cerul artificial proiectat cu un dispozitiv optico-mecanic în care sunt relevate atât dimensiunea științifică, cât și cea culturală
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste 650 de piese (cu adăugare în 2012 a încă 2000 de piese) dedicată istoriei astronomiei și eforturilor de cunoaștere și cucerire a spațiului cosmic. Planetariul Baia Mare este o instituție muzeală și un obiectiv cultural turistic important din Maramureș, cu o rată anuală de vizitare ce depășește 20.000 de vizitatori din țară și din afara țării. În 2012 Planetariul Baia Mare derulează două proiecte importante, unul vizând recuperarea și promovarea viziunii tradiționale
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
este un muzeu județean din Șișești, amplasat în nr. 250. Ansamblul muzeal evocă personalitatea lui Vasile Lucaciu, supranumit Leul de la Șișești (1852 - 1922), cunoscut luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aici aproape 30 ani. Ansamblul este alcătuit din: casa parohială (secolul al XVIII-lea), școala
Ansamblul Muzeal și Monumental „Dr. Vasile Lucaciu” () [Corola-website/Science/331353_a_332682]
-
este un muzeu județean din Piatra-Neamț, amplasat în Str. Mihai Eminescu nr. 10. Complexul muzeal a fost înființat în anul 1978, această instituție are în componența sa 16 muzee distincte, cu un patrimoniu de peste 300.000 piese (arheologie, istorie, artă, memorialistică, etnografie, științe naturale). Muzeul a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
este un muzeu județean din Târgu Neamț, amplasat în Str. Ștefan cel Mare nr. 33. Complexul muzeal are secții de arheologie, istorie, științele naturii, artă, memoriale, observator, bibliotecă (peste 82.000 volume), Laborator zonal de restaurare și conservare. Clădirea muzeului de istorie a fost construită în anii 1902 - 1903 drept sediu administrativ al Căpităniei districtului Suceava. După
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
Auditorium a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, din Ploiești, strada Toma Caragiu nr. 10). Pe data de 19 mai 2016, Muzeul Ceasului a redeschis porțiile sediului din Str. Nicolae Simache nr. 1, Ploiești. din Ploiești, unic în rețeaua muzeală din România, înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972), ilustrează prin colecțiile sale evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
ca vechime, este clepsidra (ceasul cu apă) realizată de Charles Rayner în anul 1654 la Londra. Muzeul atrage numeroși vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea și diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. În ambianța spațiului muzeal sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. În
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică, țesături
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
Sulinei, 820009, Tulcea, Str. 14 Noiembrie nr. 1 bis. Intrat în anul 2003 în administrația ICEM Tulcea, Farul Mare de la Sulina a fost transformat în muzeu. Specialiștii Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, în subordinea căruia se află obiectivul muzeal, au amenajat cele două săli aflate la parterul clădirii, una dintre ele fiind dedicată lui Jean Bart, personalitate care la începutul secolului al XX-lea a îndeplinit la Sulina funcția de comisar maritim, iar cea de-a doua Comisiune Europeană
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
Clădirea are valoare istorică și a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din 2004. Construcția, de formă tronconică, din cărămidă legată cu mortar de var, cu o înălțime de 17,34 m, dispune la parter de două încăperi mari, amenajate muzeal, spațiul de expunere fiind de 70 mp. Camerele construite în jurul Farului, în număr de șapte, care foloseau ca locuințe pentru personal și depozite pentru materialele necesare funcționării farului, sunt folosite în prezent ca anexe ale muzeului. De asemenea, curtea interioară
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
70 mp. Camerele construite în jurul Farului, în număr de șapte, care foloseau ca locuințe pentru personal și depozite pentru materialele necesare funcționării farului, sunt folosite în prezent ca anexe ale muzeului. De asemenea, curtea interioară dă o notă aparte obiectivului muzeal. Exponatele din Muzeul Farul Sulinei fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparținut scriitorului Jean Bart și fotografiile de familie ale acestuia, colecția de arme
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
din lemn, scoarțe, lăicere, grindărașe, obiecte din lemn și ceramică, de uz casnic, etc. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către scriitorii George Muntean și Adela Popescu Complexului Muzeal Bucovina, întemeind totodată prima secțiune masonică muzeală rurală din România contemporană. Probabil că este și prima în lume cu un asemenea profil. George Muntean (1932-2004) a fost membru al lojei masonice din Bucovina, scriitor și om politic, candidând la președinția
Casa-muzeu Bilca () [Corola-website/Science/331376_a_332705]
-
lemn și ceramică, de uz casnic, etc. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către scriitorii George Muntean și Adela Popescu Complexului Muzeal Bucovina, întemeind totodată prima secțiune masonică muzeală rurală din România contemporană. Probabil că este și prima în lume cu un asemenea profil. George Muntean (1932-2004) a fost membru al lojei masonice din Bucovina, scriitor și om politic, candidând la președinția României în anul 1996, din partea Partidului Pensionarilor
Casa-muzeu Bilca () [Corola-website/Science/331376_a_332705]
-
Adela Popescu, absolventă a Facultății de Litere din București, membră a Uniunii Scriitorilor și a altor asociații și societăți, autoare a volumului de versuri "„Între noi, timpul”". Născut din părinți țărani, George Muntean, împreună cu soția sa, au completat și organizat muzeal gospodăria străveche din Bilca în care au locuit, donând-o, la data de 1 iunie 2000, Muzeului Bucovinei, instituție cu sediul în Suceava, care o administează și de care aparține în prezent. Casa-muzeu „George Muntean” reprezintă un elogiu adus masonilor
Casa-muzeu Bilca () [Corola-website/Science/331376_a_332705]
-
o concepție unitară asupra modului în care trebuie să arate și să funcționeze noul Muzeu al Omului din Ploiești: selecția exponatelor și elaborarea informației științifice, în logica lor muzeistică și instructiv-educativă, stabilirea modului de etalare a textelor și a pieselor muzeale - panouri de sinteză informativă, mobilier specific, vitrine, sistem de iluminare, un complex arsenal IT - proiecții pe ecrane LED, simulări electronice, jocuri interactive, infochioșcuri, inclusiv un prezentator virtual 3D al funcțiilor corpului uman, în mărime naturală, ceea ce reprezintă o premieră națională
Muzeul Omului din Ploiești () [Corola-website/Science/331371_a_332700]
-
sau Casă Ștefănescu este un muzeu județean din Focșani, amplasat în B-dul Gării nr. 5. Complexul Muzeal Vrancea cuprinde secții de istorie și arheologie, etnografie, științele naturii; mausoleele din Mărășești, Mărăști, Soveja, precum și casele memoriale ale unor personalități precum: Ion Roată (comună Câmpuri) și Alexandru Vlahuță. deține bogate colecții de bunuri arheologice, etnografice și de științele naturale
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
mobilier, costume populare și textile. Al doilea spațiu, unde se află intrarea este destinat unei prezentări a istoriei locale. În ultima încăpere se află amenajată o cameră de locuit cu piese de mobilier, obiecte ceramice, piesele folosite la țesut. Colecția muzeala funcționează că filiala Muzeului Județean Satu Mare. Bogdánd a megye déli részén, Szilágy és Máramaros megye határán fekszik, Szatmárnémetitől 60 km távolságra. A házat 1880-1885 körül építették szilágyfőkeresztúri (Szilágy megye) mesterek, 1997-ben alakították múzeummá. Nevét alapítójáról, Sipos Lászlóról (1948-1997) kapta. A
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
(cunoscut și ca Muzeul Național al Bucovinei, în trecut "Societatea Muzeul", "Muzeul orășenesc Suceava", "Muzeul Regional al Bucovinei", "Muzeul Regional Suceava", "Muzeul Județean Suceava", "Complexul Muzeal Bucovina") este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stil baroc, situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava. Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
(cunoscut și ca Muzeul Național al Bucovinei, în trecut "Societatea Muzeul", "Muzeul orășenesc Suceava", "Muzeul Regional al Bucovinei", "Muzeul Regional Suceava", "Muzeul Județean Suceava", "Complexul Muzeal Bucovina") este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stil baroc, situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava. Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea de "Fosta prefectură, azi Complexul
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stil baroc, situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 33, în centrul municipiului Suceava. Clădirea Muzeului Bucovinei a fost inclusă, sub denumirea de "Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal „Bucovina”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Clădirea care în prezent găzduiește sediul Muzeului Bucovinei și secțiile de istorie și de artă ale acestuia a fost construită la începutul secolului al XX
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]