2,749 matches
-
de „infiltrante”, printre care minciuna și bârfa ridicată la rang de adevăr, chiar de lege, fatalismul dus la exces, ce provoacă la rându-i acel sarcasm care e capabil să Înjosească, să dezarmeze orice inițiativă, ajungându-se până acolo Încât naivitatea să treacă drept prostie, iar hoția drept deșteptăciune! Acest „balans”, cum l-am numit mai sus, Între emulii lui Eminescu și Cioran - balans care se apleacă Într-o parte și alta, după vremuri și stăpânitori, a fost nu o dată „corupt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
personalitatea și sfârșește prin a se îndrăgosti de el. Deși previzibilă, evoluția sa psihologică e totuși interesantă prin meandrele ei, în descrierea cărora autorul arată dexteritate. Cam la jumătatea romanului, citatele devin absolut obligatorii, pentru a face sesizabilă alunecarea în naivitate "se întâmplă însă ceva neobișnuit": o înaltă vizită la Opăriți. Oaspeții au impresionante titluri științifice: "Leon Dumitrescu, doctor docent la Universitatea din Iași" și "academicianul francez de reputație mondială, laureat al premiului Nobel pentru medicină, Jean Pitou". Primul, un tată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de vineri 21 oct. 1883; semnarea Tratatului secret de alianță între România și Austro-Ungaria, la Viena, în 30 oct. 1883 (președinte de consiliu și ministru de război, Ion C Brătianu, iar ministru de externe, Dimitrie Sturdza). Th. Codreanu are încă naivitatea să creadă că "în acel moment de cumpănă poetul se afla între Scylla prietenilor (T. Maiorescu, P.P. Carp ș.a.) și Carybda adversarilor politici (liberali) și literari" (p. 51) În realitate, capell-maistrul orchestrației din scena "încătușării" lui Eminescu a fost Titu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
școlii din Varvara, personajul îi mărturisește ziaristului că el însuși a încercat să meargă pe o cale diferită, să dea gir principiilor sale, ipostază din care a remarcat că, în asemenea context, drumul "cinstei" ar fi fost o cărăruie a naivității. În acest context, inocența varvarienilor, coroborată dacă nu cu ostilitatea, măcar cu oarecare reticență față de nou, nu din respect neapărat față de tradiție, de orice fel, ci din comoditate, constituie câteva dintre simptomele unei adevărate maladii cu manifestări ciclice, referirea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scriitor, își expune frământările interioare ale gândirii sale profunde, când mai succint, când mai detaliat, luându-se de piept cu tot ceea ce înseamnă conformism, banalitate indezirabilă, cameleonism și ideologie demagogică și utopică, adevăr convertit în minciună, iubire legală și ilegală, naivitate și renunțare, suferința unui inadaptat superior, aruncat în lume, de pe băncile unui liceu într-un sat primitiv și fără orgolii (chiar dacă se numește Orgoești!), unde, spre a nu se plafona, își aduce cărțile de la Bogdănești (centru comunal!) cu căruța!: "Suferim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-i accepta. Așa se poate deduce de ce îmbolnăvirea poetului a determinat chiar ieșirea sa "din viața publică". Oricum, Titu Maiorescu trebuie considerat principalul diriguitor al internării lui Eminescu în sanatoriul lui Șuțu. De aici și concluzia că ar fi "o naivitate" să se creadă că el nu știa ce tratament avea să i se aplice. Intervine (în cazul la care ne referim) acceptarea opiniilor lui Ion Nica, unul dintre comentatorii suferințelor lui Eminescu, Eminescu. Structura somato-psihică, potrivit cărora poetul n-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
frumusețea fizică, exterioară, și pe gesturile mărunte de tandrețe ale unui bărbat care, probabil, le-a făcut într-un pariu cu alți semeni de-ai lui, decât pe mentalitatea și caracterul acestuia. Gesturi care le vor face să creadă cu naivitate că vor avea parte de ele și pe viitor. Dar din păcate, de cele mai multe ori, se trezesc la realitatea cruntă când este prea târziu. Iar constatarea că au făcut o alegere greșită nu le va putea reda timpul dedicat acestuia
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a originii într-un registru mitologic aduce o ruptură radicală în tradiția pedagogiei istorice românești. Distanța enormă ce desparte noua abordare deconstructivistă de vechea paradigmă esențialistă este ilustrată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scandalizat publicul format în spirit patriotic, generând un val de proteste care s-a finalizat cu cenzurarea manualului este următoarea: "ca orice mit al originilor, povestea formării neamului nostru, rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, ascunde, în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teorii care încearcă să explice unele mecanisme ale evoluției înseamnă superficialitate, lipsă de logică sau rea voință. A crede că și acum continuă cu aceeași intensitate lupta dintre evoluționiști și creaționiști ca pe timpul lui Darwin probează lipsa de înțelegere și naivitate. De altfel Emil Racoviță a trăit aceleași deziluzii pe care le trăim și noi și și-a exprimat clar poziția față de această controversă: Dacă nu am ști de cine și când au fost aceste rânduri am putea crede că au
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
apariția noilor curente din biologia evoluționistă. Trebuie, totuși, să-i „dăm Cezarului ce este a Cezarului”, să apreciem la adevărata sa valoare contribuția lui Emil Racoviță la recunoașterea evoluției ca fenomen cosmic real și să eliminăm din gândirea noastră acele naivități care s-au menținut multă vreme denaturând înțelegerea evoluției. Vom încheia cu câteva din gândurile sale privitoare la specia umană și la viitorul ei, care par de o strictă actualitate. Impresionant acest testament științific al lui Emil Racoviță. Capacitatea sa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a Națiunilor Unite a fost incontestabil consecvent favorabilă și determinantă în ceea ce privește adoptarea Rezoluției de Partaj care a decis crearea în Palestina, sub mandat britanic, a două state evreu și arab. Latinoamericanii se complac de multe ori în situații de o naivitate adorabilă care se exprimă deseori în formulări intenționat exagerate și prin înflorituri stilistice exagerate. Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se putea spune toată durerea sa, tot oful său. Dorea, de asemenea, să fie foarte îngrijit, fără pete pe cravată, cu haine călcate și cămașa impecabilă la guler. Totul era pregătit să lase impresia unui om demn, care a avut naivitatea să creadă în nepotul său, o hahaleră. Cu siguranță că primarul îl va înțelege și îl va ajuta. Era ultima speranță rămasă, după ce justiția, legată la ochi, l-a lăsat pe drumuri. Din păcate, somnul venea greu. Recapitula ce va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Costică pleca acasă și blestema rolul de "tătuță", uneori își promitea că o să-și forțeze puțin norocul. După un "spectacol" de noapte, după ce mucosul ieșea plutind pe norii fericirii, Costică intră decis în camera fetei. Foarte naturală, Lara întreabă cu naivitate: L-ați văzut, v-ați întîlnit? Nu. Să vedeți cît era de fericit. La început plîngea că nu merge... L-am luat cu binișorul și acum parcă nu atinge pămîntul. Lara nu-și dădea seama că era cam dezbrăcată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
România. Cînd colo, ce văd acolo? Pîine neagră și pîine albă, tren clasa a I-a și clasa a II-a. Chiar erați convins de egalitarismul comunist? Da, eram mai mult decît convins, era o religie pentru mine. Credeam în naivitatea mea că și pantofii sînt la fel pentru toată lumea, doar mărimea diferă. N-ați avut accesul la informare? Ba da, dar n-am considerat că poate fi altfel, nici nu mi-am pus întrebarea. Părinții mei erau bogați, dar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai puțin să-l respecte. În mintea unui asemenea exemplar, succesul încetează să mai fie cuplat la ideea de înzestrare, de efort aplicat și pricepere tehnică. Ceea ce contează e manageriatul „deștept“ al relațiilor, descurcăreala „superioară“, „flerul“ combi natoriu. Restul sunt naivități vetuste, fandoseli. Omul fără meserie nu va fi niciodată înclinat să grădină rească buna evoluție a meseriilor, asanarea mediului social și juridic în care ele pot prospera. Insul care nu știe să facă nimic determinat (chiar dacă poate mima îndemânări circumstanțiale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de făcut un slalom permanent între oameni de tarabă, oameni-șpagă, oameni de fițe și oameni-schemă? Nu am de dat sfaturi „mobilizatoare“, de genul „gândire pozitivă“ (care, cum spunea cineva, e, de fapt, opusul gândirii), nu vreau să încurajez inconștiența tonică, naivitatea vulnerabilă, nerealismul cronic. Pentru a reuși e nevoie, mai curând, de opusul acestor „calități“. E nevoie de simțul conjuncturilor (fără excese de „acomodare“), de pragmatism (fără abuzuri cinice), de încredere (fără credulitate), de răbdare (fără pasivități obediente), de ambiție (fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din generație în generație fără să facă obiectul unei pedagogii. Toate aceste considerații împing apariția gîndirii conceptuale, a limbajului articulat, deci a vieții în societate, în niște vremuri atît de îndepărtate, încît nu poți, fără să dai dovadă de o naivitate vecină cu nerozia, să elucubrezi ipoteze. Dacă vrei să pui pierderea estrului la originea culturii, trebuie să admiți că ea se produsese deja la Homo erectus, poate chiar la Homo habilis, specii despre a căror fizi ologie nu știm nimic
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
acești iubiți de ocazie este tatăl și, de altfel, nimeni nu are grija asta. Nomenclatura de rudenie nu cuprinde nici un termen căruia să-i poată fi asociat sensul de „tată” sau de „soț”. Autorul acestor interesante observații crede, nu fără naivitate, că a descoperit un caz unic și care demolează toate ideile admise despre familie, rudenie și căsătorie. Este o dublă eroare. Populația na reprezintă poate un caz extrem al unui sistem pentru care se cunosc de multă vreme și alte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prelua orice informație a mea și-o asimila la modul cel mai conștiincios posibil. - Mariana, câte mere are Prâslea ? - Stai după mine și dacă pleacă vreun măr să-mi spui, să le adunăm, să le punem la loc. Ajunși acasă, naivitatea infantilă a fratelui meu alimentată de micile mele stratageme de conservare a spațiului individual de joacă și-a intereselor personale, cât puteau fi ele de personale, la vârsta aceea, trezeau zâmbete pe chipul părinților: - Of, ce-am obosit cu atâtea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
decât la 200 de metri depărtare de biserică, fiind poziționată în așa-zisul centru al satului. Cum eram cât o șchioapă, îmi părea atât de mare și zgomotos încât îl comparam cu mândrie tuturor cunoscuților cu Piața Unirii din Iași. Naivități inerente vârstei... Între „cooperativă”, cum erau numite pe atunci magazinele cu de toate, și biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” era până de puțin timp o troiță din lemn, monument al satului, ce-l înfățișase pe Mântuitor răstignit pe cruce. Lângă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prietenului sau prietenei, atunci puntea se clatină. Două fete înaintea noastră săreau să vadă cum se clatină. Voi chiar vreți să se clatine puntea?le-am mângâiat pe spate. Da! Da! Să vedem cum se clatină, săreau și râdeau în naivitatea lor. Atunci am simțit și eu o ușoară legănare. Li se împlinise dorința. Continuând drumul, am continuat cu Janeta și discuțiile în legătură cu Sfânta Parascheva. Auzim de Sfânta Parascheva în Grecia, am văzut și mănăstirea care-i poartă numele, dar moaștele
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
chip luă din ce în ce conture mai mai clare... era el153. De aici înainte, totul este o derulare lentă, care amintește de procedeul cinematografic al încetinirii. Brusc, copilul devine altfel implicat. Devine melancolic și meditativ; îi va dispărea acea naivitate eroică a băiatului pe câmpul imaginar de luptă din bătălia cu... broaștele. Deocamdată, iubita este prezentată firesc: Ea cântă și pocnește în crengi c-o vargă lungă./ O ploaie de flori albe se scutură pe ea,/ Un flutur se înnalță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Astfel Natura îl vrea pe om vorbitor 124. Codrul este prietenul însuflețit al copilului-poet, deschis orizontului acela care lin suspină și prin frunzele uscate/ Rânduri, rânduri trece-un freamăt, ce le scutură pe toate 125 . Codrul, ca și copilul în naivitatea și impresionabilitatea sa sinceră, își deschide inima-n lumina misterioasă a lunii: dragul codru, troienindu-și frunza toată,/ Își deschide-a lui adâncuri, fața lunei să le bată126. Adierea de vânt, troienirea și duhul pădurii deschid perspective către văile cosmosului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
diagnostice pe cât de sincere, pe atât de pătrunzătoare, o culegere de eseuri pe marginea unor opere demne de real interes, un crochiu de roman sentimental, o mărturisire de credință din toate, câte ceva. Este un text de tinerețe, presărat și cu naivități, dar și cu observații de certă profunzime și originalitate. Autorul a avut parte de prieteni remarcabili și de inamici mediocri în timp, inamicițiile au câștigat teren, inclusiv ca pondere în viața culturală, prieteniile nou dobândite, și ele semnificative în plan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]