KorAP: Find »[drukola/base=narațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...409 >

10,211 matches

Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

mai putea suporta tensiunea, cu toate că s-a pregătit psihic ore întregi, încă de ieri", analepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Analepsele de completare, sau REVENIRILE, umplu golurile lăsate de ELIPSE în cursul narațiunii. Analepsele de repetare, sau REMEMORĂRILE, enunță din nou evenimente trecute, deja menționate. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ORDINE, PROLEPSĂ. analiza structurală a narațiunii [structural analysis of narrative]. Analiza narațiunii în funcție de STRUCTURA ei. Explicînd o narațiune (dată), analiza structurală acordă

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
orizont de o zi. ¶Analepsele de completare, sau REVENIRILE, umplu golurile lăsate de ELIPSE în cursul narațiunii. Analepsele de repetare, sau REMEMORĂRILE, enunță din nou evenimente trecute, deja menționate. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ORDINE, PROLEPSĂ. analiza structurală a narațiunii [structural analysis of narrative]. Analiza narațiunii în funcție de STRUCTURA ei. Explicînd o narațiune (dată), analiza structurală acordă prioritate relațiilor (sintactico-semantice) (în opoziție cu, bunăoară, originea, funcția sau substanța). ¶Barthes 1975. analiză [analysis]. O tehnică prin care gîndurile și impresiile unui personaj

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
completare, sau REVENIRILE, umplu golurile lăsate de ELIPSE în cursul narațiunii. Analepsele de repetare, sau REMEMORĂRILE, enunță din nou evenimente trecute, deja menționate. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ORDINE, PROLEPSĂ. analiza structurală a narațiunii [structural analysis of narrative]. Analiza narațiunii în funcție de STRUCTURA ei. Explicînd o narațiune (dată), analiza structurală acordă prioritate relațiilor (sintactico-semantice) (în opoziție cu, bunăoară, originea, funcția sau substanța). ¶Barthes 1975. analiză [analysis]. O tehnică prin care gîndurile și impresiile unui personaj sînt povestite de narator în numele său

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de ELIPSE în cursul narațiunii. Analepsele de repetare, sau REMEMORĂRILE, enunță din nou evenimente trecute, deja menționate. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ORDINE, PROLEPSĂ. analiza structurală a narațiunii [structural analysis of narrative]. Analiza narațiunii în funcție de STRUCTURA ei. Explicînd o narațiune (dată), analiza structurală acordă prioritate relațiilor (sintactico-semantice) (în opoziție cu, bunăoară, originea, funcția sau substanța). ¶Barthes 1975. analiză [analysis]. O tehnică prin care gîndurile și impresiile unui personaj sînt povestite de narator în numele său și cu limbajul său. ¶Genette 1980

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
DIACRONICĂ. anizocronie [anisochrony]. O variațiune în VITEZA narativă; o accelerare, sau o încetinire a TEMPOULUI. Schimbarea din SCENĂ în REZUMAT sau din rezumat în scenă constituie o anizocronie. ¶Genette 1980. Vezi și IZOCRONIE. antagonist [antagonist]. Principalul adversar al PROTAGONISTULUI. O narațiune articulată în funcție de un CONFLICT interpersonal implică două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și antagonistul sau dușmanul. ¶Frye 1957 [1972]. Vezi și ANTISUBIECT, CONTRAINTRIGĂ. anticipare [anticipation]. O PROLEPSĂ, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o ACRONIE îndreptîndu-se către viitor în raport cu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
prin tradiție cu un erou. Bardamu în Călătorie la capătul nopții de Céline și Yossarian în Catch-22 de Heller sînt antieroi. ¶Scholes, Kellogg 1966. antidiscurs [antistory]. Vezi ANTINARAȚIUNE. ¶Chatman 1978. antinarațiune [antinarrative]. Un text (verbal sau nonverbal) care adoptă capcanele narațiunii, dar punînd sistematic la îndoială logica narațiunii și convențiile narațiunii; un ANTIDISCURS. Gelozia lui Robbe-Grillet și Molloy de Beckett sînt antinarațiuni. ¶Chatman 1978. antiremitent [antisender]. Opusul REMITENTULUI. Cel de-al doilea trimite SUBIECTUL în căutare și îl înzestrează cu un

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Călătorie la capătul nopții de Céline și Yossarian în Catch-22 de Heller sînt antieroi. ¶Scholes, Kellogg 1966. antidiscurs [antistory]. Vezi ANTINARAȚIUNE. ¶Chatman 1978. antinarațiune [antinarrative]. Un text (verbal sau nonverbal) care adoptă capcanele narațiunii, dar punînd sistematic la îndoială logica narațiunii și convențiile narațiunii; un ANTIDISCURS. Gelozia lui Robbe-Grillet și Molloy de Beckett sînt antinarațiuni. ¶Chatman 1978. antiremitent [antisender]. Opusul REMITENTULUI. Cel de-al doilea trimite SUBIECTUL în căutare și îl înzestrează cu un set de valori; antiremitentul reprezintă un set

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
nopții de Céline și Yossarian în Catch-22 de Heller sînt antieroi. ¶Scholes, Kellogg 1966. antidiscurs [antistory]. Vezi ANTINARAȚIUNE. ¶Chatman 1978. antinarațiune [antinarrative]. Un text (verbal sau nonverbal) care adoptă capcanele narațiunii, dar punînd sistematic la îndoială logica narațiunii și convențiile narațiunii; un ANTIDISCURS. Gelozia lui Robbe-Grillet și Molloy de Beckett sînt antinarațiuni. ¶Chatman 1978. antiremitent [antisender]. Opusul REMITENTULUI. Cel de-al doilea trimite SUBIECTUL în căutare și îl înzestrează cu un set de valori; antiremitentul reprezintă un set opus de valori

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
contradicție cu cele ale Subiectului. Nu ar trebui să fie văzut ca un simplu OPOZANT care vine accidental în conflict cu Subiectul sau care reprezintă un obstacol vremelnic pentru Subiect. Ca și acesta din urmă, el este un căutător, iar narațiunea este articulată în funcție de căutările lor conflictuale: în Problema finală, Holmes reprezintă Subiectul, iar Moriarty Antisubiectul. Dacă Subiectul este concretizat ca PROTAGONIST la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, Antisubiectul este concretizat ca ANTAGONIST. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Rastier 1973

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
pentru Subiect. Ca și acesta din urmă, el este un căutător, iar narațiunea este articulată în funcție de căutările lor conflictuale: în Problema finală, Holmes reprezintă Subiectul, iar Moriarty Antisubiectul. Dacă Subiectul este concretizat ca PROTAGONIST la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, Antisubiectul este concretizat ca ANTAGONIST. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Rastier 1973. Vezi și ANTIREMITENT. argument [argument]. 1. Rezumatul unei narațiuni (constînd, îndeobște, din MIEZURILE cele mai importante din acea narațiune). 2. În cuvintele lui Aristotel, mulțimea de evenimente implicate

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
finală, Holmes reprezintă Subiectul, iar Moriarty Antisubiectul. Dacă Subiectul este concretizat ca PROTAGONIST la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, Antisubiectul este concretizat ca ANTAGONIST. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Rastier 1973. Vezi și ANTIREMITENT. argument [argument]. 1. Rezumatul unei narațiuni (constînd, îndeobște, din MIEZURILE cele mai importante din acea narațiune). 2. În cuvintele lui Aristotel, mulțimea de evenimente implicate semnificativ în ACȚIUNEA unei piese sau a unui poem epic. Unele dintre aceste evenimente se pot situa în afara INTRIGII propriu-zise a

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
concretizat ca PROTAGONIST la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, Antisubiectul este concretizat ca ANTAGONIST. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Rastier 1973. Vezi și ANTIREMITENT. argument [argument]. 1. Rezumatul unei narațiuni (constînd, îndeobște, din MIEZURILE cele mai importante din acea narațiune). 2. În cuvintele lui Aristotel, mulțimea de evenimente implicate semnificativ în ACȚIUNEA unei piese sau a unui poem epic. Unele dintre aceste evenimente se pot situa în afara INTRIGII propriu-zise a unui poem epic sau a unei piese: ele pot apărea

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
dar nu este o parte a intrigii sale. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975. arhipersona [archipersona]. Un ACTANT; un ROL narativ fundamental. ¶Lotman 1977 [1970]. aserțiune narativă [narrative statement]. Un constituent elementar al DISCURSULUI, independent de mediul particular de MANIFESTARE a narațiunii: se poate spune că discursul promovează povestirea printr-un set legat de aserțiuni narative. Există două feluri de bază ale aserțiunii narative: ASERȚIUNILE PROCESUALE (în modul lui a face sau a se întîmpla) și ASERȚIUNILE STATICE (în modul lui a

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
a unui personaj de basm, specificîndu-i vîrsta, sexul, condiția, înfățișarea etc. Doi EROI pot avea atribute diferite (deși îndeplinesc aceleași funcții), la fel și doi DONATORI sau doi RĂUFĂCĂTORI. ¶Garvey 1978; Propp 1968 [1970]. auto-narație [self-narration]. O PSIHONARAȚIE într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. autor [author]. Cel ce face sau compune o narațiune. Acest autor empiric sau concret nu trebuie confundat cu AUTORUL IMPLICAT al unei narațiuni, sau cu NARATORUL său și, spre deosebire de aceștia, nu este imanent narațiunii și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
avea atribute diferite (deși îndeplinesc aceleași funcții), la fel și doi DONATORI sau doi RĂUFĂCĂTORI. ¶Garvey 1978; Propp 1968 [1970]. auto-narație [self-narration]. O PSIHONARAȚIE într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. autor [author]. Cel ce face sau compune o narațiune. Acest autor empiric sau concret nu trebuie confundat cu AUTORUL IMPLICAT al unei narațiuni, sau cu NARATORUL său și, spre deosebire de aceștia, nu este imanent narațiunii și nici deductibil din ea. Greața și Erostratus, de exemplu, au același autor Sartre -, dar

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
RĂUFĂCĂTORI. ¶Garvey 1978; Propp 1968 [1970]. auto-narație [self-narration]. O PSIHONARAȚIE într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. autor [author]. Cel ce face sau compune o narațiune. Acest autor empiric sau concret nu trebuie confundat cu AUTORUL IMPLICAT al unei narațiuni, sau cu NARATORUL său și, spre deosebire de aceștia, nu este imanent narațiunii și nici deductibil din ea. Greața și Erostratus, de exemplu, au același autor Sartre -, dar autorii implicați diferă între ei, ca și naratorii. Tot așa, o narațiune poate avea

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. autor [author]. Cel ce face sau compune o narațiune. Acest autor empiric sau concret nu trebuie confundat cu AUTORUL IMPLICAT al unei narațiuni, sau cu NARATORUL său și, spre deosebire de aceștia, nu este imanent narațiunii și nici deductibil din ea. Greața și Erostratus, de exemplu, au același autor Sartre -, dar autorii implicați diferă între ei, ca și naratorii. Tot așa, o narațiune poate avea doi sau mai mulți autori empirici și un singur autor implicat

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
al unei narațiuni, sau cu NARATORUL său și, spre deosebire de aceștia, nu este imanent narațiunii și nici deductibil din ea. Greața și Erostratus, de exemplu, au același autor Sartre -, dar autorii implicați diferă între ei, ca și naratorii. Tot așa, o narațiune poate avea doi sau mai mulți autori empirici și un singur autor implicat, sau un singur narator (romanele lui Ellery Queen etc.). ¶Beardsley 1958; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Gibson 1950; Kayser 1958 [1979]; Lintvelt 1981 [1994]; Schmid 1973; Tillotson

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
text și nu este înscris în el ca povestitor. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Ucigașii, Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul multor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE: Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Bronzwaer 1978; Chatman 1978; Genette 1983. autoritate [authority]. Orizontul cunoașterii de către narator a situațiilor și evenimentelor narative. Un NARATOR OMNISCIENT (Tom Jones, Roșu și Negru) are mai mare autoritate decît unul care

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
său dedicat posibilităților dramei. Balanța (echivalentă TRIMIȚĂTORULUI lui Propp și REMITENTULUI lui Greimas) este arbitrul care atribuie bunurile, distribuie valorile. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. batos [anticlimax]. Un eveniment sau un grup de evenimente (îndeosebi către sfîrșitul unei narațiuni sau al unei SECVENȚE narative), mai puțin important (în chip vizibil și surprinzător) decît evenimentele care au dus la el; un efect dovedindu-se a fi mai puțin semnificativ sau intens decît se aștepta cititorul surprins; o ruptură în intensificarea

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
evenimente sau efecte. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și PUNCT CULMINANT. buclă temporală [switchback]. O ANALEPSĂ; o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT; o RETROSPECȚIE; o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT. ¶Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. C cadență [pace]. Reglementarea VITEZEI; dozarea TEMPOULUI într-o narațiune. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, RITM. cadru [frame]. Un set de date mentale conexe reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acelor aspecte (Minsky). Cadrul cognitiv al unui "restaurant", de exemplu, e o rețea de date

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de date mentale conexe reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acelor aspecte (Minsky). Cadrul cognitiv al unui "restaurant", de exemplu, e o rețea de date aparținînd funcțiilor etc., pe care le au îndeobște restaurantele. Mai general, NARAȚIUNEA poate fi considerată un cadru ce permite anumite feluri de organizare și anumite interpretări ale realității. Cadrele sînt adesea considerate ca fiind echivalente cu SCHEMELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și cîteva diferențieri sugestive: un cadru legat temporal

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
este o schemă; o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975; Schank, Abelson 1977; Winograd 1975. calificare [qualification]. 1. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT static (în opoziție cu FUNCȚIA sau predicatul dinamic). 2. Consecința ÎNCERCĂRII CALIFICANTE în descrierea greimasiană a SCHEMEI NARATIVE canonice. Calificarea corespunde dobîndirii de COMPETENȚĂ din partea SUBIECTULUI pe axa de capacitate (a putea să facă sau să fie) și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
semnificării. În modelul greimasian, dată fiind o unitate de sens s1 (de ex., bogat), ea are semnificație în funcție de relațiile cu contradictoriul său 1 (non-bogat), contrariul său s2 (sărac) și contradictoriul lui s2 (2, non-sărac): ¶După Greimas, cursul (semantic) al unei narațiuni ar corespunde mișcării de-a lungul careului semiotic: narațiunea se desfășoară în funcție de operațiuni (transformări) care duc de la o unitate dată la contrariul (sau contradictoriul) său. De exemplu, succesiunea "Ion era plin de viață. Într-o bună zi s-a îmbolnăvit

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sens s1 (de ex., bogat), ea are semnificație în funcție de relațiile cu contradictoriul său 1 (non-bogat), contrariul său s2 (sărac) și contradictoriul lui s2 (2, non-sărac): ¶După Greimas, cursul (semantic) al unei narațiuni ar corespunde mișcării de-a lungul careului semiotic: narațiunea se desfășoară în funcție de operațiuni (transformări) care duc de la o unitate dată la contrariul (sau contradictoriul) său. De exemplu, succesiunea "Ion era plin de viață. Într-o bună zi s-a îmbolnăvit rău și a căzut într-o asemenea comă profundă

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]