7,582 matches
-
delimitarea unei explicații suplimentare. Impactul acestei funcții în procesul educațional este major, respectarea ei influențând succesul comunicării, prin decodificarea exactă a mesajului. Precizările de ordin metalingvistic nu conțin o informație științifică, nu constituie esența comunicării, dar absența lor conduce la neînțelegeri și la interpretări eronate sau la reinterpretări. Până la un punct, aceste reinterpretări, de multe ori subiective, pot stimula gândirea, imaginația (prin jocul ideilor), dar perpetuarea lor creează confuzie, divergențe, fenomene de disonanță. Ca urmare a cerinței de a se face
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prețiozitate la nivel de stil, poate constitui un factor de blocaj al comunicării părinți - cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, în termeni normali, adaptat interlocutorului constituie soluția acestei situații de blocaj; j. barierele culturale constituie, de asemenea, factori frecvenți ai neînțelegerilor părinți - cadre didactice, cu atât mai mult cu cât părinții se consideră inferiori la acest capitol cadrului didactic. Ascendentul de cultură constituie un factor de asimetrie normală a relației amintite. Profesorul însă nu trebuie să exacerbeze rolul acestei eventuale discrepanțe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
eradicarea greșelilor. Greșeala există și, în loc să ne resemnăm cu gândul că este ceva de domeniul iremediabilului, ar fi mult mai nimerit să o considerăm ca un fenomen natural de învățare, de educație. E bine să fie depășite accepțiunile greșelii ca neînțelegeri ale normativității ori ca incapacități de transpunere în practică ale acestora și să ne oprim mai mult asupra conținutului psihologic, iar mai apoi asupra celui recuperator al său. Concepțiile psiho-pedagogice prezintă greșeala din mai multe perspective: • concepțiile clasice așază greșeala
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de meditație: „1. TIMPUL OCUPAT ÎN VECTORI SE RĂZBUNĂ TOTDEAUNA, PRIN MOARTE. 2. BRUN, PENTRU CĂ BRUNUL ESTE ÎNTRE VERDE ȘI NEGRU PE DRUMUL CARBONIZĂRII, DESTINUL LEMNULUI COMPORTĂ ÎNCĂ - DEȘI LA MINIMUM - O FAPTĂ EPICĂ, ADICĂ EROAREA, PASUL GREȘIT, ȘI TOATE NEÎNȚELEGERILE POSIBILE”250. Încă de la lectura primului paragraf, constatăm că, fără nici o urmă de solemnitate sau de afectare, privirea alunecă, asemenea unui obiectiv fotografic, peste suprafața lucrurilor, înregistrând detalii dintre cele mai banale, prozaice și, în aparență, insignifiante. După precizarea locului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de-al doilea „subiect de meditație”: „BRUN, PENTRU CĂ BRUNUL ESTE ÎNTRE VERDE ȘI NEGRU PE DRUMUL CARBONIZĂRII”. Putem decripta în acest elogiu indirect al procesualității, al stărilor intermediare (care comportă încă „O FAPTĂ EPICĂ, ADICĂ EROAREA, PASUL GREȘIT ȘI TOATE NEÎNȚELEGERILE POSIBILE”) nu numai aplecarea către deconstruirea opozițiilor ireconciliabile, ci și nostalgia totalității, concepută ca o fuziune, deopotrivă ontologică și practică, a contrariilor. Din această perspectivă, fiecare poem al lui Ponge poate fi socotit un fel de punere în abis a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
adaptărilor reciproce În cazul perturbărilor neanticipate: pe de o parte, instituie o zonă de toleranță În cazul conflictelor de interese ce nu depășesc o anumită magnitudine și, pe de altă parte, presupun informarea reciprocă a părților și arbitraje În cazul neînțelegerilor majore. Zona de toleranță echivalează În fapt cu asumarea unui schimb reciproc, și care nu a fost negociat anterior și care dă astfel posibilitatea partenerilor să-și dovedească credibilitatea și să genereze Încredere. Reciprocitatea, posibilă În limitele zonei de toleranță
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și care nu a fost negociat anterior și care dă astfel posibilitatea partenerilor să-și dovedească credibilitatea și să genereze Încredere. Reciprocitatea, posibilă În limitele zonei de toleranță a contractului cadru, face ca partenerii să prefere soluționarea „internă” a eventualelor neînțelegeri, decât să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de a reduce riscul În tranzacții - este, paradoxal, de natură a slăbi Încrederea reciprocă Între parteneri. Ca exemplu, În studiul nostru asupra industriei confecțiilor, majoritatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cunoscându-se faptul că atitudinea afectivă a mamei are un rol primordial pentru dezvoltarea normală a copilului. Avitaminoza afectivă apare În urma Îndepărtării copilului de familie, mai ales În cazul copiilor abandonați Încă de la naștere, dar și din pricina calității mediului familial (neînțelegeri Între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, În sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare În activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pe cauzalitate uneia centrată pe finalitatea acțiunii umane; dimpotrivă, ele sunt complementare, una reclamând-o pe cealaltă pentru a întregi și consolida construcția teoretico-explicativă pornită de la un tip de model. După părerea noastră, una dintre sursele cele mai serioase de neînțelegere și care duce la astfel de diferențieri radicale constă în aceea că termenii „calitativ” și „cantitativ” nu sunt clar definiți și nu sunt utilizați întotdeauna cu aceeași accepțiune. Iar una dintre „victimele” cele mai frecvente ale acestei confuzii o constituie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Al treilea argument, de aceeași natură, se leagă de înregistrarea răspunsurilor. La întrebările libere, fără variante de răspuns, în ancheta orală, cel care transcrie (de regulă, rezumând, concentrând, stilizând etc.) răspunsurile subiectului este operatorul, care, din neatenție sau dintr-o neînțelegere a sensului acordat de subiect întrebării, poate deforma conținutul răspunsului. În scris, omul se va strădui să-și rezume cât mai fidel ceea ce crede că e necesar să răspundă. Prin urmare, se înlătură greșelile de înregistrare și interpretare datorate operatorului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trupului. Abia la primul colț văzu mașina lui, însoțind-o, în ritmul pașilor ei șovăielnici. Urcă, spuse Iacob și fata, ostenită, se strecură prin portiera deschisă. Ți-ai uitat poșeta. Și, în plus, trebuie să vorbim. Cred că e o neînțelegere la mijloc. Cosmina îl privi fără expresie, apoi își întoarse capul, uitându-se absentă în lungul drumului. — E așa cum spuneam, rosti, trecând peste sugestia lui. Bărbații sunt prea grăbiți. Cred că au brațele pline și deschid ușa cu piciorul. Dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu zgomot, apoi continuă cu un colț de batistă spre tâmple. Ce mai rămăsese dădu pe gât. — Nu prea bei, fiule, constată. — Sunt cu motocicleta. — Ad-o și pe ea să bea, nu se lăsă popa. Așa n-o să mai aveți neînțelegeri. Ai venit să te spovedești ? Maca ridică din umeri. — Poți să te spovedești și pentru ce-o să faci ? întrebă. Popa întrebase din cu totul alt motiv. Și din același motiv își ținu potcapul să nu cadă și îl aduse mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era un om care chiar când vorbea serios pregătea o înțepătură. Doamna Ioanide și mai ales Pica erau foarte mulțumite de această atmosferă de cordialitate între Ioanide și Tudorel, sperând fiecare din unghiul său de vedere o rezolvare fericită a neînțelegerilor în curs. Tudorel, pe de altă parte, prinsese limbă, vorbea mai degajat și strecura G. Călinescu anume clișee din cercurile pe care le frecventa, ascultat cu amabilitate de tatăl său (aceasta era impresia, gândurile îi erau adesea aiurea). Acordul se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
organizat de Fleischlein, cu patronajul Legației Reich-ului. Indolenta nu era decât o cântăreață pe care substratul concertelor n-o interesa. Important pentru ea era să cânte și să aibă un public care s-o aplaude. Din acest unghi de vedere, neînțelegerea Pomponescu-Indolenta provenea dintr-o criză comună: Pomponescu, în lipsa succeselor de oratorie și de audiență, voia să fie aplaudat intim de Indolenta, iar aceasta dorea același lucru. Amândoi erau în felul lor niște actori care se plictiseau în tête-à-tête, Succesele Ioanei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un străvechi fond latinesc) tinde să se impună că idiom planetar, cuvintele în cauză vin să sublinieze producerea unor schimbări reale, nu în dicționarul limbii noastre, ci în modul în care este concepută conducerea proceselor socio-economice. Cuvântul management generează multe neînțelegeri; ele se referă la originea sa geografică, la înțelesurile sale, la vechimea să și chiar la domeniul său inițial de aplicare. Așadar, termenul de management provine din latină de la manus (mâna) ce avea sensul de acțiune de manevrare, de conducere
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
etapă formulării modelului strategic, este înlocuit cu unul de acțiune și experimentare în circumstanțele concrete ale activității organizației, circumstanțe caracterizate, de multe ori, de conflicte, reacții adverse, respingerea ideii de schimbare pe care o induce modelul strategic, lupte de interese, neînțelegerea sensului schimbării, erori involuntare sau deliberate 16. Pentru reușita procesului de modernizare este important ca fiecare funcționar public să înțeleagă necesitatea implementării strategiei de modernizare în cadrul instituției sau autorității publice în care lucrează. IV.II.4. Natură reformei Aplicarea principiilor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
vie quotidienne, PUF, Paris, 1981; La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon, 1985. 90 N. Gérôme, op. cit. 91 "Comprendre les organisations", nr. 20, martie-aprilie 1998. 92 De fapt, această prezentare ține mai degrabă de o neînțelegere între sociologi și etnologi. În Franța, etnologia nu și-a luat ca obiect de studiu organizația. Referința, dacă ar fi fost introdusă în acest dosar din Sciences humaines, ar fi trebuit să fie britanică (cf. S. Wright [ed.], Anthropology of
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se caracterizează prin: • partenerii au hotărât în mod liber să se afle în relația dată; • fiecare partener este încurajatorul celuilalt; • relația se susține pe un înalt nivel al încrederii; • persoanele sunt dispuse să se schimbe; • conflictul determină căutarea soluțiilor, iar neînțelegerile sunt considerate mijloace ale creșterii; • relația îi face pe parteneri oameni mai puternici, când sunt sau nu sunt cu partenerul. Relația nesănătoasă, se caracterizează, la rândul ei, prin: • partenerii sunt obligați să fie în acea relație; • unul dintre parteneri este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conflictuale (sau poate îngreuna rezolvarea conflictului). Se pot ivi cel puțin două situații: • atunci când comunicarea verbală este insuficientă/nesatisfăcătoare sau superficială. În felul acesta nu se transmit informații referitoare la nevoile profunde; • atunci când comunicarea (interpersonală) este defectuoasă. Ea duce la neînțelegeri, la înțelegeri eronate. d. Lezarea stimei de sine constituie și ea o altă sursă de conflict. Stima de sine exprimă sentimentele noastre față de noi înșine și se referă la valoarea pe care ne-o dăm. Ea ține de autoapreciere 9
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu mai răspunde la salut, este pus să critice la orice cuvânt, afișează indiferența (sau încăpățânarea). Demn de reținut este faptul că mereu avem o percepție a relației cu celălalt. Aceasta percepția nu este întotdeauna rezonabilă sau realistă. Desigur, incompatibilitățile, neînțelegerile pot fi reale. Se poate întâmpla însă ca ele să fie doar în mintea unei persoane (parte a conflictului). Și chiar dacă este doar în mintea unei părți, conflictul există întrucât ea va acționa ca și cum totul ar fi real. Ea crede
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu devastator. El poate consta într-un schimb scurt de cuvinte sau de fapte/reacții supărătoare. Ecoul este de scurtă durată, de câteva minute/ore/zile, pe măsura circumstanțelor sau a memoriei afective a părților (au a uneia dintre ele). • neînțelegerea. Exprimă o discrepanță între sensul transmis și cel receptat. Comunicarea este neclară (motive, fapte, circumstanțe, conotații etc.). De regulă, fiecare îl vede pe celălalt răspunzător de alterarea comunicării/relației. Neînțelegerea poate lua următoarele forme: atribuirea unui alt sens pentru un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a memoriei afective a părților (au a uneia dintre ele). • neînțelegerea. Exprimă o discrepanță între sensul transmis și cel receptat. Comunicarea este neclară (motive, fapte, circumstanțe, conotații etc.). De regulă, fiecare îl vede pe celălalt răspunzător de alterarea comunicării/relației. Neînțelegerea poate lua următoarele forme: atribuirea unui alt sens pentru un cuvânt cheie, delasarea accentului pe un alt cuvânt sau grup de cuvinte (decât cel intenționat), pierderea contextului semnificativ neînțelegerea ideii generale și a intenției emițătorului, deducerea unei semnificații pe care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
regulă, fiecare îl vede pe celălalt răspunzător de alterarea comunicării/relației. Neînțelegerea poate lua următoarele forme: atribuirea unui alt sens pentru un cuvânt cheie, delasarea accentului pe un alt cuvânt sau grup de cuvinte (decât cel intenționat), pierderea contextului semnificativ neînțelegerea ideii generale și a intenției emițătorului, deducerea unei semnificații pe care emițătorul nu a avut-o în vedere, umplerea arbitrară a unei lacune a mesajului. • tensiunea. Este un conflict similar disconfortului, dar mult mai intens. Avem de-a face, în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
implicați/aflați în conflict; • exacerbează diferențele individuale existente; • restrânge numărul alternativelor, înainte de luarea unei decizii; • implică (în frecvente situații) participanții în confuntări sterile, fără legătură cu rezolvarea problemelor și a dezacordurilor (reale); • instituționalizează utilizarea mecanismelor agresive/obstructive pentru rezolvarea problemelor/neînțelegerilor; • orientează participanții spre abordări de tip câștig-pierdere; • focalizează atenția participanților pe pozițiile ocupate, nu pe interese și pe deblocarea/ rezolvarea situației; • orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate a interacțiunilor (ulterioare: cu celălalt sau cu persoane
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
173-174): a. Să recunoaștem conflictul. b. Să ne gândim la emoțiile și la sentimentele noastre. Este foarte greu să rezolvăm conflictul dacă nu ne luăm în seamă emoțiile, dispozițiile, sentimentele. Când ne aflăm într-o situație încordată, de confruntare, de neînțelegere "simțim emoții foarte puternice, precum furie, ușurare, satisfacție și frustrare", supărare și înverșunare, răzbunare și ură. "Cu toate acestea, precizează D. Schapiro încercăm foarte puțin să identificăm și să exprimăm aceste sentimente. Dorim mai curând să le ținem în noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]